SCANDALOS: Obligatoriu de citit pentru a înțelege cum supravegherea populației de către serviciile secrete nu este doar o formă de control, ci și o sursă de profit pentru firmele și oamenii sistemului! Pe lista profitorilor găsim generali SRI, politicieni cunoscuți și ofițeri din fosta Securitate comunistă. Și nu orice foști securiști, ci dintre cei care au primit verdicte de la CNSAS pentru contribuțiile lor la ”îngrădirea drepturilor și libertăților cetățenești”!

                                                      

                                                                                 de Daniel BEFU

               

Una dintre companiile care s-a ocupat în 2015 de implementarea Sistemului Informatic Integrat, celebrul SII, prin care SRI poate avea acces la datele personale ale românilor, a fost asociată cu oameni din fosta Securitate care au primit verdict definitiv din partea CNSAS de ”îngrădire a drepturilor și libertăților cetățenești”. Este vorba despre aceeași companie care a participat acum și la licitație organizată de SRI pentru extinderea SII, ce presupune contopirea bazelor de date cu caracter personal, astfel încât ofițerii de informații să afle ”printr-un dublu click” cam tot ce se poate ști despre fiecare cetățean. Mira Telecom SRL participă la licitație alături de o altă companie, Datanet Systems SRL (detalii aici).

România Curată continuă astăzi seria dezvăluirilor despre afacerile familiei lui Dumitru Zamfir, fostul director adjunct al SRI, condamnat penal și aflat în anturajul unui alt personaj controversat și anume Sebastian Ghiță. Firele acestor afaceri ne-au dus la grupul Mira Telecom din care face parte și Logika IT Solutions SRL, firmă unde este asociată și fiica generalului Zamfir.

Povestea pe scurt:

O asociere din care face parte firma Logika IT Solutions SRL, firma unde asociată e fiica generalului SRI Dumitru Zamfir, fost adjunct al SRI în intervalul 1997-2009, a câștigat în 8 iulie 2015 licitația organizată de UM 0929 Bucureşti, din subordinea SRI, pentru implementarea ”pilonului ” 1 al Sistemului Informatic Integrat/ SII- Infrastructură: “furnizare şi instalare de echipamente şi sisteme informatice aferente Centrului de Date şi acces la infrastructura de mare capacitate broadband pentru implementarea Sistemului Informatic Integrat/ SII de interoperabilitate între bazele de date ale principalelor instituţii ale statului”. Valoarea contractului: 12,533 milioane euro. Logika IT Solutions SRL face parte din grupul de firme Mira Telecom, grup care, recent s-a înscris și în licitația organizată de SRI pentru ”pilonul 2”-ce vizează un fel de contopire a bazelor de date cu caracter personal, pentru ca ofițerii de informații să afle ”printr-un dublu click” cam tot ce se poate ști despre fiecare cetățean.

Presa românească a început să își pună în ultimele luni tot mai apăsat problema ”limitelor de acces ale SRI la date personale”, proiect în care o firmă a grupului MIRA Telecom joacă un rol cheie. Ironia sorții a vrut însă ca unul din fondatorii companiei MIRA Telecom SRL să se fi asociat chiar cu fiul unui șef din Securitatea Constanța, care a primit verdict definitiv de ”îngrădire a drepturilor și libertăților cetățenești” înainte de ’89. Ca ironia să fie completă, o firmă pui a MIRA Telecom SRL s-a asociat cu un ofițer al Securității Dolj, care la rându-i a primit verdict definitiv de ”îngrădire a drepturilor și libertăților cetățenești”.

Mai mult, în timp ce grupul MIRA ajută SRI să navigheze prin bazele de date ca să păzească mai bine România de pericole, Ilie Stelian și Dragoș Băsmăluță, doi dintre patronii ”grupului MIRA”, au făcut în 2011 o tranzacție cu un membru al unei grupări de evaziune fiscală pe filieră arabă, cu ramificații spre rețeaua care a introdus ilegal în România 5 imigranți irakieni acuzați de terorism. La 12 luni după tranzacția cu egipteanul implicat în ample operațiuni de evaziune fiscală, Dragoș Băsmăluță s-a asociat cu Iulia Zamfir, fiica generalului SRI Dumitru Zamfir.

Povestea pe larg:

Fire care duc de la MIRA Telecom înspre oameni din serviciile secrete 

În mai 2012, Lucian Băsmăluță, unul din patronii Mira Telecom, s-a asociat în Logika IT cu Iulia Zamfir, fiica generalului Dumitru Zamfir, fost adjunct al Serviciului Român de Informații (1997-2009).

Un alt asociat din Mira Telecom, Ilie Stelian, a fost asociat  în firma Beta Security SRL cu Rodezia Costea (ex-parteneră în Eurostrade cu Gheorghe Cruceru, tovarășul lui Nelu Iordache din Romstrade) și cu colonelul SPP Lucian Marian Comănescu (vezi aici), cel care a făcut parte din aparatul personal de pază al președinților Ion Iliescu și Emil Constantinescu (aici).

În 2015, diligențele de dizolvare a firmei Beta Security SRL au fost efectuate de o oarecare Florica Iordache. Aceeași Iordache fusese împuternicită câteva luni mai devreme să dizolve firma Claims Consulting SRL, deținută de ofițerul SIE Nicolae Neferoiu (aici).

Fiul ofițerului SIE Alexandru Neferoiu, a fost numit de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, în directoratul Exim Asig România în perioada 2011-2013. În mandatul fiului ofițerului SIE în boardul de conducere al Exim Asig s-au petrecut escapadele amoroase pe banii statului la Monaco, Nisa și Saint Tropez ale lui Radu Frîncu, președintele directoratului (detalii aici).

De asemenea, MIRA Software Technologies SRL (din grupul MIRA Telecom), l-a avut ca asociat în perioada 2015-august 2016 și pe Mihai Liviu Gherman, fiul fostului președinte al Senatului (1992-1996), ulterior numit ambasador la Paris. Gherman Jr. e cunoscut pentru implicarea în compania Intrarom, abonată la contracte bănoase cu statul român, printre care și unul de furnizor exclusiv timp de 10 ani al anumitor dispozitive electronice pentru Loteria Română (aici). În 2002, BBC titra că asociatul grec al lui Gherman Jr. din Intrarom ar fi fost agent STASI (aici și aici).

În 1998, MIRA Telecom l-a avut printre fondatori și pe Florian Robertino Cojan. Acesta, în 2008 apare ca asociat cu Alexandru Ovidiu Bîlbă, în cadrul firmei Axel Telecom& Security SRL. Alexandru Ovidiu Bâlbă este fiul lui Ioan Bâlbă, fostul șef al Secției a II-a a Securității Județului Constanța, care are din partea CNSAS un verdict definitiv de îngrădire a drepturilor și libertăților cetățenești în perioada comunistă, când a dispus măsuri complexe, de la percheziții, la instalarea de dispozitive de ascultare în locuințe etc pentru urmărirea ”elementelor ostile” regimului (detalii aici).

Distanța temporală între prezența lui Cojan în MIRA Telecom (1998) și tovărășia lui Cojan cu fiul unuia din șefii securității constănțene (2008)  este de 10 ani. Acest aspect face ca, la prima vedere, sugerarea unei legături între actuala configurație a patronatului MIRA Telecom și grupul din jurul securistului constănțean să pară artificială.

Însă România Curată a descoperit că, în intervalul 1997-2006, fiul (Ovidiu Bâlbă) șefului din securitatea județului Constanța și cuscrul său (Bebi Saraga) au fost asociați în firma Gulf Technical Services cu britanicul James William McCormick. Același englez îl găsim în patronatul firmei MIRA Technologies Group SRL alături de Ilie Stelian și Dragoș Băsmăluță din 2009 până în mai 2010. Practic intrarea lui McCormick în patronatul MIRA s-a făcut la 5 luni după ce unul din fondatorii MIRA Telecom s-a asociat cu fiul șefului din Securitatea Constanței.

Despre James William McCormick presa română și internațională a relatat pe larg. Acesta a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru escrocherie, după ce a devenit multimilionar din vânzarea către mai multe state și inclusiv către Națiunile Unite, de false detectoare de bombe (aici). Deși McCormick a vândut echipamente și autorităților române, nu știm oficială dacă/câte ”false detectoare” au fost achiziționate de România.

România Curată a mai descoperit că MIRA Telecom SRL s-a asociat și cu un ofițer de Securitate din Craiova, care a primit din partea CNSAS verdictul că a ”îngrădit drepturile și libertățile cetățenești” înainte de 1989 prin metode similare cu cele folosite de Ioan Bâlbă la Constanța. E vorba de firma Mira Telecom Oltenia SRL, ai cărei asociați sunt Ioan Dăbuleanu și MIRA Telecom SRL (ulterior Ilie Stelian). Ioan Dăbuleanu a fost căpitan în Inspectoratul Județean de Poliție Dolj și s-a ocupat de interceptarea telefoanelor ”elementelor dușmănoase” (aici). Mai mult, chiar sediul firmei MIRA Telecom Oltenia SRL se află acasă la fostul securist.

Patronii MIRA Telecom au pasat o firmă către un arab toxic, dar… s-au extras ”la timp”

În 5 mai 2011, Dragoș Băsmăluță și Ilie Stelian și-au cedat părțile sociale ale firmei Integrated Systems Technologies SRL către egipteanul Dahwa Moustafa Moustafa Youssef. Acesta a preluat și administrarea firmei, descărcând de gestiune fosta administrație a societății. Dahwa Youssef nu e cel mai de încredere tovarăș de business pentru niște afaceriști care derulează proiecte în domeniul securității naționale. Asta fiincă DahwaYoussef  este membru într-o rețea de evaziune fiscală specializată în trecerea firmelor de pe numele patronilor lor reali pe numele unor persoane din țări îndepărtate, care nu pot fi găsiți și trași la răspundere de autoritățile fiscale române.

Dragoș Băsmăluță a semnat cu mâna lui cedarea părții sale de firmă către egiptean, iar Ilie Stelian a semnat cesiunea către egiptean prin intermediul fratelui său Sandu Stelian (pus în ultimul an al Guvernării Ponta în CA-ul Telecomunicații CFR SA, unde acționar e Ministerul Transporturilor).

În mod interesant, există o perioadă de ”blackout” de aproape 2 ani în istoricul firmei Integrated Systems Technologies SRL când, fără să existe vreun document care să ateste că Băsmăluță și Stelian au răscumpărat firma de la egiptean, ei apar din nou ca proprietari ai acesteia în 2013. Practic, patronii MIRA nu pot fi acuzați de autorități că au apelat la o filieră evazionistă pentru preluarea SRL-ului lor, deși au lăsat urme de netăgăduit privind tranzacția cu egipteanul evazionist.

În 2016, Dahwa Moustafa Moustafa Youssef a și fost arestat, fiind acuzat de un prejudiciu din evaziune fiscală de 5,7 milioane lei (aici și aici). Egipteanul apare în diverse firme folosind diverse combinații ale numelui său: Dahwa Moustafa Moustafa Youssef, Dahwa Youssef,  Moustafa Youssef și două CNP-uri diferite, unul de rezident și celălalt de cetățean român.

Curios e că autoritățile judiciare l-au acuzat pe egipteanul care a preluat în 2011 firma patronilor MIRA Telecom doar pentru fapte comise în intervalul 2013-2014, deși încă de la finalul anilor 2000 egipteanul preluase și pasase mai departe societăți către o rețea de evaziune fiscală, cu ramificații înspre gruparea AL Dulaimi de trafic de persoane, inclusiv teroriști.

În 2008, Dahwa Youssef a preluat o parte din Exigent Line Construct SRL de la Aktimur Munur Muberra. În aceeași perioadă, Munberra își ceda o altă firmă, UBC Construct Team SRL, către iraniano-suedezul  Kianzad Behrang și către Morad W. Ahmed, unul din membrii rețelei coordonate de Mohamad Al Dulaimi, care a introdus ilegal în țară și cinci membri ai Al Qaeda (aici, aici și aici). În același an, 2008, iranianul și irakianul preluau și una din firmele fanion din perioada de glorie a lui Omar Hayssam, Bucovina Mineral Water SRL. Morad W. Ahmed și Kianzad Behrand au fost acuzați de autoritățile române că au prejudiciat bugetul statului cu 16,7 milioane de euro.

În ACC International Group SRL, o firmă fondată de Dahwa Youssef și din care acesta a ieșit în 2007, au intrat în 2015 ca asociați Mihai Zlate (partener în mai multe afaceri cu Youssef) și Ioana Andreea Roșculeț (Oțel). Aceasta este o colaboratoare a avocatei Nicoleta Marilena Bucur, ambele fiind chestionate de procurori, conform Rise Project, în legătură cu iraniano-suedezul Kianzad Behrang și irakianul Morad W. Ahmed (aici). Oțel și Bucur au fost întrebate și de cea mai puternică rețea de evaziune fiscală din domeniul importurilor de legume-fructe.

Către aceeași rețea evazionistă din domeniul alimentar și-a pasat un SRL și Dahwa Youssef, partenerul de business al patronilor MIRA Telecom. Astfel, Dahwa Youssef a cedat  în septembrie 2010 firma ACC Forward SRL către doi ”egipteni fantomă”, Ahmed El Sayed Mohamed Radi și Mohamed Mahmoud Ahmed El Batrik.

Primul dintre cei doi, Ahmed El Sayed Mohamed Radi, a preluat în august 2010 firma Oil Impex International Intermed SRL de la Corneliu Harasim, acuzat în decembrie 2011 de complicitate la evaziune fiscală în unul din dosarele unui celebru traficant de motorină, Peter Attila Racz (aici). Corneliu Harasim a fost interceptat inclusiv când dialoga cu Stelian Livadariu, unul din membrii rețelei, despre Sorin Blejnar, pe atunci șeful ANAF. Blejnar a fost acuzat la rându-i de DNA, că împreună cu aghiotantul lui Codruț Marta, proteja rețeaua evazionistă a lui Attila Racz (aici și aici). Dă click aici să citești câteva fragmente din stenogramele în care apare Cornel Harasim.

Al doilea, Mohamed Mahmoud Ahmed El Batrik, este cumpărător în 2010 al fimei Camfor SRL de la un sirian pe nume Chhide Bachir, personaj împrumutat cu 40.000 euro de Sevil Shhaideh, ministră a Dezvoltării în Guvernul Ponta (aici și aici).

Acelorași doi ”egipteni fantomă” pe numele cărora a fost trecută firma ACC Forward de către partenerul de business al lui Dragoș Băsmăluță și Ilie Stelian, li s-a pasat în 20 mai 2010 și Piruze Com SRL din Voluntari, cea mai importantă firmă fantomă din domeniul importurilor, cu o cifră de afaceri de 1,35 miliarde lei (320  milioane euro) într-un singur an, 2009, sumă realizată cu zero angajați. Vezi aici ce alte legături evazioniste se ramifică din Piruze Com SRL.

În 23 martie 2011, cu o lună și jumătate înainte de a prelua societatea Integrated Systems Technologies SRL de la Dragoș Băsmăluță și Ilie Stelian (patronii MIRA Telecom), Dahwa Moustafa Moustafa Youssef a vândut o altă firmă, Egystar International SRL, pe care o ”preluase în regim de tranzit” cu puțin timp înainte, către alți doi egipteni, de data aceasta ”oameni falși”. E vorba de Ashraf Abdelsalam Abdel Meguid Soliman și  Medhat Mohamed Abd El Meguid. Cele două nume sunt fictive și în spatele lor se află de fapt Maged Mohamoud Al Ahmed Al Shiekh și Hazz H. Husam. Cei doi s-au folosit de pașapoarte false pe care le-au prezentat la notariat, când se parafa cedarea firmelor dinspre vechii spre noii proprietari. Al Shiekh și Husam au preluat numeroase societăți sub identități false. H.H. Husam a preluat 9 firme, iar Al Shiekh 19 firme (aici).

În februarie 2012, Dahwa Youssef a preluat 96% din firma Zinara Medical Services de la Ionela Cristina Târteață, cea care a fost consiliera senatorului Florin Constantinescu în perioada cât acesta a fost vicepreședinte al Senatului României (aici). În septembrie 2012, Dahwa Youssef și consiliera parlamentară au cedat firma Zinara Medical Services către sirianul Yasser Shehan (implicat în preluarea a 33 de societăți problemă și evaziune fiscală) și către irakiano-bulgarul Said Samer Ahmed (implicat în preluarea a 70 de societăți evazioniste). Rețeaua din care fac parte cei doi care au preluat Zinara Medical Services, a făcut evaziune fiscală evaluată la 9 milioane de euro (aici).

Egipteanul și consiliera parlamentară au făcut echipă și în alte SRL-uri. Astfel, în martie 2013, Dahwa Youssef (98%), împreună cu Ionela Târteață (2%), consiliera parlamentară a vicepreședintelui Senatului României Florin Constantinescu, au preluat Cias Consult Center SRL, prin care a trecut și mama consilierei parlamentare (1%), ca, în final, firma să ajungă 100% pe numele egipteanului. Ulterior, Parchetul General l-a acuzat pe Dahwa Youssef că prin această firmă a primit în 2015 din țara natală un avans de 1.500.000 euro pentru vânzarea unui imobil din București, fără ca să-l evidențieze în declarațiile fiscale și să plătească TVA pentru suma încasată, prejudiciind bugetul statului cu suma de 2.163.170 lei  (aici). Senatorul PSD a declarat că a preluat-o din stafful deja angajat la Senat și că nu știe nimic despre asocierile fostei sale consiliere. Ionela Târteață nu ne-a răspuns la telefon.

Același personaj care a semnat în decembrie 2011 tranzacția de preluare a uneia din firmele patronilor MIRA Telecom, și-a cedat firma Dahwa International Group SRL către tunisienii Benali Alaeddine (care a preluat 59 de societăți, dintre care 10 urmărite de DNA și DIICOT: aici) și Said Mohamed. În actul de trecere a firmei pe numele tunisienilor, a fost rebotezată Gramero Est Performance SRL.

 O firmă parteneră cu MIRA, deținută de o șefă din MFE acuzată de conflict de interese

Recent, unul din partenerii MIRA Telecom SA a intrat în atenția DNA. În 13 septembrie 2016, inspectorii Agenției Naționale de Integritate au sesizat DNA în legătură cu o directoare din Ministerul Fondurilor Europene, Iulia Ioana Baz, director în cadrul Direcției Generale Programe Competitivitate, pe care o acuză de conflict de interese și corupție (aici).

România Curată a descoperit că una din firmele directoarei Iulia Ioana Baz, European Funds Invest SRL, a format o asociere cu Mira Telecom SA pentru semnarea contractului de «implementare a sistemului integrat de informare și monitorizare a deversărilor de apă» în cadrul proiectului «monitorizarea calității factorilor de mediu în zona transfrontalieră Olt-Belene» (nr. 378/25.10.2013), încheiat cu Asociația de Dezvoltare Intracomunitară de Utilități Publice pentru Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare «OLTUL».

Cum vede ex-directorul adjunct al SRI, Dumitru Zamfir, asocierea fiicei sale cu grupul MIRA

Generalul SRI Dumitru Zamfir, a cărui fiică, Iulia, deține 10% dintr-o societate a grupului MIRA Telecom, a răspuns întrebărilor adresate de România Curată referitoare la asociații fiicei sale și la succesul în contractele cu instituțiile de forță ale statului, inclusiv SRI:

”În timpul unor vizite în România a fiicei mele și în contextul unor întâlniri cu reprezentanți de firme IT și business, o persoană i-a propus asocierea într-o firmă care la momentul respectiv era în formare ca acționariat și administrare. A acceptat gândindu-se probabil la perspectiva reîntoarcerii în România.  Ea nu știa în acel moment că persoana respectivă avea calitatea de asociat la MIRA Telecom. Vă rog să nu mă înțelegeți greșit, țin foarte mult la fiica mea ca orice părinte. A plecat de 11 ani din România. A absolvit Politehnica, Facultatea de Electronică și Telecomunicații, lucrând în mediul privat de la 18 ani. A făcut M.B.A. în Franța și a fost recrutată pentru a lucra la o firmă din SUA cu sediul la Londra. Este căsătorită cu un cetățean străin. Nu a desfășurat activități în România cu excepția asocierii minoritare în firma Logika IT, unde nu a avut vreun rol în politicile acesteia. Cred că și-a dorit ca la o eventuală întoarce în România, să aibă un punct de referință. Este o personalitate puternică, dar nu cred că îi face bine această insistență pe un subiect în care nu se regăsește”.

Referitor la bonitatea grupului MIRA Telecom, generalul Zamfir ne-a răspuns: ”Nu am cunoscut și nici nu am fost notificat de cineva de vreo toxicitate sau a unor probleme de moralitate și legalitate a patronilor de la MIRA. Eu nu cunosc asociații patronilor de la MIRA, cu atât mai mult a unor detalii despre aceștia. Foarte târziu am aflat din media despre o anume relație de afaceri cu o firmă din UK (n.r. referitor la James McCormick), dar nu am cunoștință despre aspectele pe care dumneavoastră le menționați”.

În legătură cu semnarea de către SRI a mai multor contracte cu firmele grupului MIRA Telecom, inclusiv cel de implementare a ”pilonului I”de interoperabilizare a bazelor de date personale, generalul SRI ne-a declarat: ”Atâta timp cât din punct de vedere juridic și fiscal nu există vreo sentință și nici riscuri de securitate, pe care cred că instituția (n.r. SRI) le-a verificat, nu se puteau impune restricții asupra participării la licitație a oricărei firme, nu numai a celei menționate de dumneavoastră.”.

Patronii MIRA Telecom, Dragoș Băsmăluță și Ilie Stelian, în ciuda demersurilor repetate ale României Curate de obținere a unui punct de vedere referitor la tranzacția cu evazionistul egiptean conectat la o rețea cu ramificații spre gruparea Al Dulaimi, nu au răspuns.

Sursa România Curată

EDITORIAL

Marii Cavaleri Penali. Cine sunt politicienii și generalii de Armată și SRI condamnați definitiv, cărora Iohannis ar trebui să le anuleze ordinele naționale

Daniel Befu

Societatea Timișoara a lansat recent o scrisoare deschisă lui Klaus Iohannis, în care solicită retragerea ordinelor naţionale ale României persoanelor condamnate la închisoare sau care au făcut poliţie politică, sugerând președintelui o listă de 6 condamnați penal cărora ar trebui să li se retragă distincțiile și, odată cu ele, întreg pachetul de beneficii VIP de care se bucură. Este vorba despre Adrian Năstase, Irina Jianu, Miron Mitrea, Șerban Brădișteanu, Emilian Cutean și Rodica Stănoiu.

În scrisoare, Societatea Timişoara arată că ordinele naţionale ale României (Steaua României, Serviciul Credincios, Pentru Merit) sunt deţinute în prezent de persoane care nu se încadrează în prevederile art.51 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.118 din 18 februarie 2014. Organizaţia solicită publicarea modului în care prevederile acestui act normativ sunt respectate şi în ce măsură ordinele naţionale au fost retrase celor care sunt condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate (art.51 lit.a din lege) sau se află în situaţii de nedemnitate (art.51 lit.b din lege), prin faptul că au desfăşurat activităţi de poliţie politică. De asemenea, Societatea Timişoara cere retragerea ordinului în cazul în care aceasta nu s-a realizat, celor care, potrivit legii, nu mai sunt compatibili cu deţinerea decoraţiei.

România Curată s-a raliat demersului Societății Timișoara și a dat o mână de ajutor, făcând la rându-i o scanare doar a cetăţenilor români decoraţi cu Ordinul Naţional „Steaua României”: Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler. Astfel, am identificat alte 9 cazuri de persoane cărora li s-a oferit onoranta distincție, care în prezent nu mai sunt compatibili cu deţinerea decoraţiei.

Mai jos enumerăm personajele răsplătite cu distincția de înaltă demnitate, care însă și-au pierdut demnitatea pe drumul propriilor vieți:

1. Adrian Năstase  – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Cruce, 2002*

-4 ani de închisoare cu executare în dosarul “Zambaccian”, pentru şantaj şi luare de mită, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 06.01.2014 (dosar > 1919/1/2013);

-2 ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul Calităţii”, folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 20.06.2012 (dosar 2470/1/2012).

Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare. Adrian Năstase a executat efectiv 500 zile de pedeapsă, respectiv 228 zile din pedeapsa primită în dosarul “Zambaccian” şi 272 zile din condamnarea dispusă în “Trofeul Calităţii”. La acestea s-au adăugat 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări ştiinţifice. Astfel, s-a considerat că Adrian Năstase a executat 605 zile din pedeapsă.

2.Irina Paula Jianu – Ordinul Pentru Merit, în grad de Cavaler, 2004*

-6 ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul Calităţii”, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual la Legea contabilităţii, folosirea creditului societăţii într-un scop contrar intereselor societăţii, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 20.06.2012 (dosar 2470/1/2012);

-4 ani de închisoare cu executare în dosarul “Zambaccian”, pentru spălare de bani, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii şi folosire la autoritatea vamală de documente false, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 06.01.2014 (dosar 1919/1/2013);

-5 luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită în dosarul “casa din Băneasa”, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

3.Miron Tudor Mitrea – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002*

-2 ani de închisoare cu executare în dosarul “casa din Băneasa”, pentru luare de mită, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

4.Şerban Alexandru Brădişteanu – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Ofiţer, 2002*

-1 an de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani pentru favorizarea făptuitorului, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 02.03.2015  (dosar 5140/1/2013). Şerban Alexandru Brădişteanu a fost acuzat că a încercat tergiversarea punerii în executare a deciziei din 20.06.2012 de condamnare a lui Adrian Năstase la 2 ani de închisoare în dosarul “Trofeul calităţii”.

5.Emilian Vasile Cutean -Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, 2004*

-5 ani închisoare cu executare, hotărâre definitivă pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în 07.02.2012, pentru infracţiuni de corupţie; eliberat în 14.04.2015. Cererea de revizuire se află în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti-dosar 26761/3/2015.

6.Rodica Mihaela Stănoiu – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002*

CNSAS a stabilit prin decizia nr.1676/07.12.2006 (menţinută prin decizia nr.285 din 06.02.2007) că Rodica Mihaela Stănoiu a desfăşurat activităţi de poliție politică în sensul art.5 alin.3 din Legea nr.187/1999 din anul 1983 (vezi aici)  până în 1987 (vezi aici)  și că a semnat note informative sub pseudonimele Sanda și Georgeta. Contestația Rodicăi Mihaela Stănoiu a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Oradea prin sentinţa nr.213/19.06.2012 (dosar 48681/3/2008), rămasă definitivă prin decizia nr.968/26.02.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Sectia de contencios administrativ si fiscal.

7. Dumitru Ioan Zamfir – Ordinul Steaua României, în grad de Comandor, 2000*

Dumitru Zamfir e un General de Brigadă, fost adjunct al Serviciului Român de Informaţii. S-a angajat în SRI în 1990, urcând treptele ierarhice până în 1997 când a fost numit director-adjunct al SRI. La acel moment avea gradul militar de colonel. Apoi a fost înaintat la gradele de general de brigadă (1999), general de divizie (2002), general locotenent (2004) și general cu patru stele (2008), fiind trecut în rezervă cu noul grad, dar continuând să ocupe postul de adjunct al directorului SRI. A fost demis în ianuarie 2009 de Președintele Traian Băsescu., după ce a fost trimis în judecată pe 12 decembrie 2008, de procurorii anticorupție în legatură cu locuințe obținute de la RAAPPS și care au fost cumpărate ulterior la prețuri subevaluate. În 2005, împreună cu alți colegi din SRI a participat într-o schemă ilegală, prin care și-au cumpărat locuințe de la RAAPPS pe Str. Mihai Eminescu din București, după ce în prealabil, ca să dea o aparență de legalitate, le-au închiriat pe baza unor declarații pe proprie răspundere că nu dețin și alte locuințe în proprietate.  În octombrie 2011, ÎCCJ l-a condamnat pe generalul Zamfir la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declarații (detalii aici).

România Curată a descoperit în premieră că după condamnare, în decembrie 2012, Dumitru Zamfir a cumpărat 90% din SRL-ul Security Global Consulting de la Viorel Soare (unul din asociații din Electro DCS ai lui Codruț Sereș, ai ex-consilierului din MEC Mădălin Borș și ai ex-vicepreședintelui ANRP Cătălin Dumitru, prins cu șpaga de 1 milion de euro). La o lună de la intrarea lui Zamfir ca asociat majoritar, firma Global Security Consulting s-a asociat cu Teamnet International SA, al cărei fondator e Sebastian Ghiță în cadrul a două societăți: Logical Integrated Systems SRL și Penta Group Tsm SRL. Dumitru Zamfir e secretar general al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (vezi aici), participând în ciuda condamnării cu suspendare pentru corupție, la organizarea de evenimente unde pe lista de invitați s-au găsit guvernatorul Mugur Isărescu și generalul Michael Hayden, un fost șef al CIA-ului și al NSA-ului (detalii aici), printre sponsori aflându-se Teamnet International SA și Niro Investment Group SA, firma fanion a lui Nicolae Dumitru, personaj cheie din Dosarul Microsoft. În prezent firma Security Global Consulting SRL e dizolvată.

8. Alin Giurgiu – Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000*

Alin Giurgiu e un fost Director General Executiv al Fondului Proprietăţii de Stat, arestat în 2001 în Dosarul “Cico”, printre cele mai vechi dosare penale din justiție (detalii aici). Ancheta a fost începută de Parchetul General, iar în anul 2002 a fost trimis în judecată într-un lot de inculpați la Tribunalul București. În 2007, instanța a retrimis cauza la procuror pentru refacerea actului de sesizare. În 2008 dosarul a fost preluat de DNA, care apoi l-a retrimis în instanță în 2011. Alin Giurgiu e unul dintre cei șase funcționari trimiși în judecată care a scăpat de condamnare pentru că faptele de care era acuzat s-au prescris. Ceilalți fericiți beneficiari ai prescripției sunt Cornel Nica, vicepreședinte al SAI Muntenia Invest SA și director al Departamentului de valori mobiliare din cadrul SIF Muntenia, Teodor Horia Mihăescu, director general al SAI Muntenia Invest SA, Octavian Bănică, director Direcția Gestiune Acționariat în cadrul FPS, Corneliu Mîndrescu, șef de departament și membru în Comitetul de Direcție al FPS și Nelu Rădulescu, șef serviciu în cadrul aceleiași direcții din FPS. În rechizitoriul DNA se precizează că afaceristul Sorin Beraru, când a cumpărat 70% din acțiunile FPS la CICO SA, a fost sprijinit direct de un grup de funcționari FPS din care făcea parte și Alin Emil Giurgiu, care au aprobat cu încălcarea legii, cesionarea acțiunilor FPS-ului la CICO SA, către SIF Muntenia. Celebrul producător de sucuri CICO SA era valoros în special pentru patrimoniul imobiliar valoros, constând în terenuri și clădiri în locații bune, cum e cazul Halelor Bucur Obor (vezi aici).

9. Corneliu Dumitru Virgil Dobritoiu – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2000*

Generalul Corneliu Dobrițoiu, fost ministru PNL al Apărării în Guvernul Ponta 1, pe vremea când era un simplu colonel, a fost onorat cu distincția prezidențială. Dobrițoiu a fost condamnat în 23 martie 2015, de ÎCCJ în dosarul “Case pentru generali” la un an de închisoare cu suspendare pentru găinăria comisă cu apartamentul însușit pe nedrept de la Armată la un preț subvenționat. În anul 2005 Dobrițoiu și-a cumpărat un apartament de serviciu de 115 metri pătrați într-o zonă centrală a Capitalei cu 27.000 de euro, deși prețul pe piața liberă al acelui imobil a fost estimat de presă la 150.000 de euro. Ca să se ”califice” pentru cumpărarea la preț subvenționat a apartamentului, generalul ar fi trebuit, conform legii, să nu mai dețină un alt imobil, însă el deținea din 2004 o casă de vacanță în comuna Găneasa-Ilfov, pe numele soției. Alături de el au mai fost condamnați și Francisc Radici și Constantin Năstase, care au primit pedepse de câte doi ani, două luni și 20 de zile, Sergiu Tudor Medar și Ionel Vizitiu la cate un an de de închisoare și Gheorghe Rotaru, Gheorghe Gonciaruc și Mihaela Matei la câte un an și șase luni. Toți cu suspendare. În motivarea sentinței, ”pedepsele cu suspendare au fost justificate de vârsta și cariera inculpaților”.

10. Gheorghe Sergiu-Tudor Medar – Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer 2000*

 Generalul de Brigadă, M.Ap.N. Gheorghe Sergiu-Tudor Medar a fost condamnat în același dosar cu Corneliu Dobrițoiu. De altfel, ambii și-au cumpărat apartamentele subvenționate în același bloc. Sergiu Medar a fost condamnat la un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni de închisoare pentru participaţie improprie la fals intelectual. ICCJ  contopind cele două pedepse, urmând ca generalul Medar să execute un an de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani. (detalii aici).

11. Ion Corneliu Duță – Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000*

 În 2015, Generalul de Brigadă în cadrul M.Ap.N. Ion Corneliu Duță a primit o pedeapsă de un an și două luni de închisoare cu suspendare tot în dosarul “Case pentru generali” (detalii aici).

12. Gheorghe Bucur – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler  2004*

Notarul Gheorghe Bucur, ex-judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a primit o pedeapsă de închisoare cu executare de 2 ani şi 6 luni, pentru complicitate la  cumpărare de influenţă într-un dosar privind fraudarea concursului pentru procurori şefi în care au fost judecaţi și procurorii Eugen Cojocaru, Georgeta Gabriela Ghiţă, Sterian Guli şi Gheorghe Dumitru și judecătorul Gheorghe Cerbeanu.  Procurorul Eugen Cojocaru a cerut în noiembrie 2007 de la procurorul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro, oferindu-se să-și traficheze influenţa asupra membrilor Comisiei de examinare a concursului pentru funcţii de procurori şefi, ca să-i convingă să-l ajute pe procurorul Dumitru să promoveze ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Procurorul Gheorghe Dumitru a fost ajutat și de Gheorghe Bucur, căruia în intervalul octombrie-noiembrie 2007 i-a dat mai multe bunuri (băuturi alcoolice, vin şi whisky), pentru ca Bucur, prin influenţa pretinsă asupra unor membri ai CSM , să-i determine să intervină la Comisia de examinare în favoarea candidatului la postul de procuror șef în Argeș. De altfel, Bucur a și cărat șpaga de 15.000 euro dinspre procurorul Gheorghe Dumitru spre Eugen Cojocaru. (vezi aici și aici )

13. Mihai Nicolaiciuc – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler  2000*

 Fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv în octombrie 2014 de Curtea de Apel Bucuresti la patru ani și șase luni de închisoare cu executare pentru  săvârșirea infracțiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează sa fie rambursate din fonduri publice (deturnare de fonduri). În primă instanță, Necolaiciuc fusese achitat în ianuarie 2014 de Judecătoria Sectorului 1 în ianuarie 2014. Din pedeapsă s-a scăzut intervalul 17 iunie 2009-18 octombrie 2011 petrecut de Necolaiciuc în arest preventiv, așa că în iulie 2015 a fost eliberat condiționat. Anterior, ex-Directorul General al S.N.C.F.R. S.A. a fost fugar, ascunzându-se pentru câțiva ani în Statele Unite unde a fost capturat în iunie 2009 și extrădat în 2011. Mihai Necolaiciuc a fost arestat de Homeland Security în timpul unei întalniri cu FBI, cu care bătuse palma, acceptând să devină informatorul Biroului.

DNA l-a trimis în judecată în mari 2011, acuzându-l că în intervalul decembrie 2001-ianuarie 2003, împreună cu Viorica Olaeru, directoarea Directiei Economice a S.N.C.F.R. S.A., și-au încălcat atribuțiile de serviciu și au utilizat peste 8,6 milioane lei (2.755.000 euro), provenită dintr-un credit acordat de catre BEI, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, cei doi directori ignorând clauzele respectivului contract de împrumut. Cităm din rechizitoriul procurorilor: “Cei doi au avizat 66 de ordine de plata catre 57 de societati comerciale, fiind achitate, in mod preferential, bunuri si servicii fara legatura cu proiectul (servicii de publicitate in presa, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer conditionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare si agende, etc.”. Necolaiciuc mai duce în cârcă și alte dosare penale. (detalii aici).

14. Dorinel Mihai Mucea- Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler  2004*

Fost adjunct al șefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din Ministerul Economiei şi Comerţului, a fost răsplătit cu înaltul ordin în 2004. Mucea a fost condamnat în ianuarie 2015 la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost astfel redusă de la şase ani de închisoare cu executare primită la fondul cauzei, pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv în aceaași ultramediatizată speță, cunoscută ca ”dosarul privatizărilor strategice”, în care au fost condamnați și Nagy Zsolt și Codruț Sereș, foști miniștri în Guvernul Tăriceanu. Alte nume grele din dosar sunt Stamen Stanchev, Mihai Radu Donciu și Vadim Benyatov Don.  În martie 2009 a fost trimis în judecată de către DNA sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. Gașca infracțională din care a făcut parte a fost acuzată că a derulat activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea a 8% din acţiunile Petrom, privatizarea/restructurarea SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, administrate de OPSPI și a CN Poşta Română din portofoliul MCTI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA, precum și selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a 46% din acţiunile statului SC Romtelecom SA, acțiuni aflate în portofoliul MCTI.(detalii aici).

15. Ion Gheorghe Dumitru- Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler  2004*

Fostul director general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva a fost condamnat în iunie 2013 la trei ani de închisoare cu suspendare şi interzicerea unor drepturi civile timp de doi ani după executarea pedepsei, în ”dosarul tancului roz”. Șeful Romsilva din Guvernarea Năstase, a fost implicat într-o o puzderie de decizii controversate, însă procurorii l-au agățat cu tancul. În iulie 2003, Romsilva a cumpărat de la SC Severom Trans (societate fantomă) un utilaj  importat din Ucraina, sub denumirea “buldozer universal cu macara hidraulică pe şenile”, la o valoare în vamă de 6.250 de dolari și vândut ulterior la stat cu adaos comercial de 1744%, adică 294.000 USD. În fapt, aşa cum a reieşit ulterior din probele administrate la dosar, utilajul era un vehicul de tip militar model 1978 construit pe un şasiu de tanc tip T 34, care avea în faţă montată o lamă reglabilă în “V”, iar în partea din spate un braţ hidraulic dotat la capăt cu gheare. Pe românește, un ”tanc vopsit”, destinat îndepărtării, respectiv aşezării de obstacole de către trupele de geniu. Conducerea Romsilva nu a ținut cont, când l-a cumpărat, dacă poate fi folosit efectiv la aplicaţii civile, nici la raportul preţ/economicitate/eficienţă şi nu au ținut cont nici că tancul roz a venit fără nici un document în afara celor vamale şi a facturii, neavând carte tehnică, certificat de calitate sau conformitate emis de producător, certificat de garanţie şi nici certificat de omologare. În intervalul 2003-2004 tancul roz a stat garat, fiind inutil. Ion Dumitru a încercat să mai fenteze o ultimă oară statul înainte de sentința de condamnare, când și-a donat toată averea către sora lui. DNA a cerut anularea donației, ca să poată să recupereze pagubele produse de Ion Dumitru. Fostul șef al Romsilva era cât pe ce să riște închisoarea pentru sustragerea averii de la executare. (aici și aici și aici).

În final, facem câteva precizări. Pe de o parte nici unul din Președinții României, când au acordat distincțiile, nu știau ce ”poame au în ogradă”, la acel moment persoanele enumerate mai sus bucurându-se de funcții cu reputație în statul român. De asemenea, precizăm că numărul condamnaților penal care au primit distincții din partea Președinției României poate fi mai mare, dat fiind că România Curată nu a scanat decât listele persoanelor decorate cu Ordinul Naţional „Steaua României”: Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler. Există însă multe alte 50 categorii, dintre care enumerăm doar:  Ordinul naţional”Serviciul Credincios”,  Ordinul naţional “Pentru Merit”, Crucea naţională”Serviciul Credincios”, Medalia naţională”Serviciul Credincios” și Medalia naţională “Pentru Merit”. Administrația Prezidențială trebuie doar să facă o solicitare scrisă către IGPR în care să dea la verificat lista de mii de nume care au obținut de-a lungul anilor decorații și medalii de la Președintele României, pentru a vedea care dintre aceștia au cazier. Simplu, nu?