Conducătorii noştri nu sunt la serviciu, sunt ocupaţi să se măcelărească între ei!

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj, a reacționat după ce Mihai Bordeanu, managing director Dacia pentru Europa de Sud-Est și country head România, a avertizat că nici producția viitoarelor generații Duster și Bigster nu este garantată la Mioveni.

„Mihai Bordeanu, de la Dacia, nu pune la suflet, nici Francois să nu pună. Conducătorii noştri nu sunt la serviciu, sunt ocupaţi să se măcelărească între ei. România va fi puternică şi respectată atunci când vom avea un Premier şi un Guvern a căror singură grijă să fie (RE)INDUSTRIALIZAREA. Adică fabrici, uzine şi combinate, cât vezi cu ochii!

Mihai Bordeanu, de la Dacia, nu fii supărat. Măcar la Dacia ţie nu ţi-au spus că eşti liber să pleci dacă nu-ţi place cum merge treaba, că sigur o să vină altcineva în locul tău. Cum mi-a spus mie cineva acum câţiva ani, un angajat de la Casa Naţionala de la Asigurări de Sănătate.

Pe tine măcar te cheamă la întâlnirile cu sectorul tău industrial, pe mine nu m-a chemat nimeni la întâlnirile cu producătorii de medicamente, nu au binevoit s-o facă anul trecut cu angajaţii de la Ministerul Sănătăţii.

Ţie nu îţi opreşte nimeni de la vânzare, peste noapte, un sortiment de produse, invocând criterii pseudo-ştiinţifice inventate la sfat de taină cu competitorii, cum mi-a făcut mie alt angajat de la Ministerul Sănătăţii, acum câteva luni.

Şi ţie nu îţi aduce nimeni la 30 de kilometri distanţă de situl operaţional un investitor industrial căruia să-i spună să fure resursa umană specializată şi calificată de la Dacia - cum mi-au făcut mie, acum 3 ani, autorităţile din regiune. După care mi-au cerut sponsorizări, tot mie.

Ce-i drept, Mihai Bordeanu, de la Dacia, tu nu eşti aşa guraliv ca mine; mulţi îmi spun „îţi admiram opiniile si curajul, dar într-o zi au să-ţi pună ăştia căluşul în gură….”.

De fapt, asta este problema tuturor “operatorilor economici” - aşa ne spun autorităţile, pentru ei noi nu suntem „investitori industriali de miliarde de euro” (…care le plătesc salariile…) - se ascund cu laşitate în asociaţii, patronate, federaţii, forumuri şi alte grupări “industry agnostic” fandosite de unde, de la umbra anonimatului, împroaşcă inutil cu problemele pe care le au. În loc să iasă public şi să-şi spună oful.

Pentru că ies rar să-şi spună oful, cum apare o companie care spune ce are pe suflet, cum i se trage una în scăfârlie ca să-şi aducă aminte cine este şeful.

Toată Europa se (re)industrializează, mâncarea, chimia, energia şi apărarea sunt vârf de lance al (re)construcţiei industriale . Nu cere nimeni voie României, în nici o alta ţară europeană, să dea ajutor financiar, să subvenţioneze energia, să construiască infrastructura, să facă programe locale de stimulare a unor sectoare industriale sau să atragă investitori industriali extracomunitari.

Aşa cum nu cer voie nimănui Turcia, Egipt, Tunisia şi Maroc - ultimele 3 parte din noua „Riviera Industrială Mediteraneană” - să se (re)industrializeze într-un ritm accelerat.

Aşa cum nu au cerut voie nimănui Polonia, Cehia şi Ungaria să-şi sprijine propriile companii să se internaţionalizeze si, cu suport financiar oferit de guvern, să cumpere operaţiuni industriale peste graniţă, inclusiv în România.

Şi totuşi, nu cred că exista vreun politician din vârful ierarhiei de partid care să nu înţeleagă că, în lipsa (re)industrializării, fabrici, uzine şi combinate, cât vezi cu ochii, România nu poate ieşi din spirala datoriilor.

Sigur, pentru că marea majoritate a politicienilor învârt afaceri în consumul de imobiliare, importuri şi divertisment, ei mai încearcă să „trăiască clipa” câteva momente - chiar şi acum, când consumul s-a prăbuşit. Dar toţi înţeleg că fără (re)industrializare nu se poate merge înainte.

Ultimul program de guvernare pe care l-am citit - care conţine părţi copiate din comentariile mele din ZF - vorbeşte clar despre (re)industrializare strategică prin concentrare pe anumite sectoare industriale.

Un astfel de program însă are nevoie de execuţie consistentă pentru 10-15 ani de zile, nu poţi s-o iei pe altă cale după 2 ani, aşa cum s-a tot întâmplat în România în ultimele guvernări. China şi India au ajuns unde au ajuns graţie unor programe de investiţii industriale care au început in 2010 şi care au fost executate, cu încăpăţânare, timp de mai bine de 15 ani.

Mihai Bordeanu, de la Dacia, lucrurile vor intra în normalitate odată cu un Premier şi un Guvern care să fie perseverenţi în ceea ce priveşte misiunea de (re)industrializare - asta însemnând nu numai investiţii noi în fabrici, uzine şi combinate, ci şi sprijin acordat celor care deja au investit miliarde şi miliarde în România.

Aceştia din urma sunt mult mai înclinaţi să continue investiţiile în ţară.

Ironic, Mihai Bordeanu, de la Dacia, toată Uniunea Europeană se plânge că Uniunea Europeană pierde motorul de creştere din ultimele decade, industria automotive. Ha, ha!”, a scris Dragoș Damian.

C.L.

Dragă Attila, îți spun eu de ce dispar medicamentele din România!

 

Domnule Ministru, cred că mă țineți minte din primul Dumneavoastră mandat la Ministerul Sănătății, din Guvernul Emil Boc - eram și atunci cu gura mare, enervam pe toată lumea.

Ne certam pe taxa windfall aplicată industriei, taxa clawback, este ce mai mare din Uniunea Europeană pentru medicamente, mult mai mare decât în Ungaria, de exemplu – unde, apropo, un singur producător local exportă cât toate fabricile din România la un loc.

Dar în Ungaria industria este strategică, în vreme ce în România industria este o glumă.

Medicamentele dispar din România din cauza politicii de prețuri, care este rodul Ministerului Sănătății și a taxei clawback, care este rodul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ei vor spune că nu sunt ei de vină, după care au să vină la mine să mi-o tragă, de-abia ce mi-au tras-o, așa că m-am obișnuit.

România are o politică strălucită anti-medicamente generice și anti-medicamente biosimilare. Tot auzim că nu știu care medicamente inovative așteaptă să intre pe lista de compensate. Știți, Domnule Ministru, că la 10 medicamente inovative care așteaptă să intre pe lista de compensate există 10 medicamente generice și biosimilare care sunt blocate să intre pe lista de compensate?

Dacă acestea din urmă ar intra pe lista de compensate, s-ar reduce costurile și ar rămâne bani ca să intre cele dintâi pe lista de compensate.

Politica de prețuri, politica de discountare, politica de clawback și alte șmecherii fac ca nimeni să fie interesat să fabrice sau să importe medicamente în România.

Daca se încearcă, în fierbințeala luptei politice pe tema medicamentelor - lupta de altfel complet falsă - să se dea vina pe Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale și pe Unifarm, vă spun eu ca astea sunt ținte false, la fel ca lupta.

Cele două instituții lucrează așa cum pot la rezolvarea efectelor dispariției medicamentelor, nicidecum nu sunt vinovate de cauza dispariției medicamentelor.

CSAT, STS, OSMR – trei instituții care pot rezolva foarte ușor problema dispariției medicamentelor, dacă se dorește cu adevărat rezolvarea problemei dispariției medicamentelor. Dar nu se dorește.

Iată, au trecut 15 ani de la primul Dumneavoastră mandat și nici acum nu s-a rezolvat problema dispariției medicamentelor.

(Dragoș Damian, director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România)

Un strigăt în pustiu! Nimeni nu vrea să-l asculte...

Domnule Președinte, ca orice ardelean încăpățânat, eu îi tot dau înainte, oricât mă înjură toți: economia României poate creste doar din fabrici, uzine și combinate.

Toate deficitele, datoriile, dobânzile și celelalte nenorociri despre care ne vorbesc înțelepții din finanțele țării – cei care de trei ani ne asigură că scade inflația, dar ea tot creste - sunt efectul, nu cauza problemelor României.

Cauza problemelor, inclusiv a celor din energie, este dezindustrializarea iresponsabila la care asistăm de 20 de ani fără sa spunem nimic. Am închis fabrici, uzine și combinate de mâncare, chimie, energie și apărare, fără să punem ceva în schimb.

Polonia, Cehia și Ungaria nu numai că nu și-au închis fabricile, uzinele și combinatele de dinainte de 1990, dar au deschis fabrici, uzine și combinate noi, unele investiții fiind de-a dreptul gigant.

Polonia, Cehia, Ungaria, nu s-au uitat la Euro, nu se uită nici acum, s-au uitat și se uită la industrializare și internaționalizare. Iată, Polonia, Cehia și Ungaria cumpără companii la noi în țară într-o veselie.

Domnule Presedinte, avem nevoie de un Premier care să se ocupe de reclădirea culturii industriale in România. Asta înseamnă 3 lucruri simple:

1) o strategie de industrializare și internaționalizare pe domenii cheie de-a lungul lanțurilor de valoare, indiferent de natura capitalului;

2) un sistem de educație în care să predomine științele inginerești și în care să fie dezvoltată resursa umană industrială calificată și specializată;

3) o diplomație economică activă, antrenată să atragă investiții industriale strategice și să vândă pe piețele internaționale valoare adăugată fabricată în România.

Dacă nu mergem la cauza de la rădăcina tuturor deficitelor, ele vor apărea într-una, ne vom târî din BBB- sau Baa3 în BBB- sau Baa3, spre râsul întregii Uniuni Europene. Ce mai râde acum Bulgaria de noi...

Domnule Presedinte, gata cu consumul de importuri, imobiliare și divertisment. România are nevoie de o strategie națională de competitivitate economică care înseamnă industrializare și internaționalizare, fabrici, uzine și combinate de mâncare, chimie, energie și apărare, cât vezi cu ochii.

Dragoș Damian

Prin munca acestor oameni România merge înainte...

Nicușor Dan, verdictul agenției Fitch este o recunoaștere a meritului celor care muncesc în industrie, construcții și agricultură. Domnule Președinte, sunt puțini cei care mai lucrează în industria de prelucrare, în șantierele de construcții și în fermele agricole.

Ei duc greul economiei. Lor li se datorează faptul că agențiile de rating au păstrat calificativul suveran al României. Prin munca lor România merge înainte.

Cei care mai lucrează în România sunt cei care de multe ori au peste 50 de ani, care se scoală la 5 dimineața să meargă la servici, care lucrează în schimbul de noapte, care au dureri de spate și bătături la mâini din cauza muncii grele, care sunt plătiți pe un salariu minim pe economie de mizerie.

Economia României a fost adusa aproape de „junk” de „Experții în Excel”, plini de licențe, masterate, doctorate și titluri academice, cu acces la urechile politicienilor sau prin culoarele și resursele puterii și cu timp de stat pe toate canalele media unde își dau fandosit cu părerea despre economie.

Dar nu știu unde este economia reală nici dacă li s-ar așeza pe nas.

„Experții în Excel” au promovat și ocrotit, în funcție de interese, o economie nesustenabilă, bazată pe consum de importuri, imobiliare și divertisment, în loc să promoveze o economie bazată pe industrializare și internaționalizare, fabrici, uzine sii combinate de mâncare, chimie, energie și apărare.

Domnule Presedinte, recomandați-le „Experților în Excel” să se uite la Polonia, Cehia și Ungaria, trei țări membre OECD de 30 de ani, cu un rating mai bun decât noi și fără un plan să treacă la Euro. Polonia, Cehia și Ungaria au un numitor comun – economia lor a crescut prin industrializare și internaționalizare.

Și, va rog din suflet, lăudați-i mai des pe cei lucrează în industria de prelucrare, în șantierele de construcții și în fermele agricole. Ei sunt cei care duc România înainte...

(Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj)

Puteți să mă înjurați cât vreți...

Nu vă îmbătați cu apă rece. Scăderea de treizeci și șase de bani la litrul de motorină, controlul prețurilor la pompă, taxa pe profiturile excepționale (se cheamă taxa „windfall”, nu au inventat-o românii), nu vor avea efecte multă vreme.

Poți impune orice restricții, în orice domeniu, producătorilor, distribuitorilor și detailiștilor, dar nu le poți impune să aducă marfa, o vor duce să o vândă acolo unde nu sunt restricții și raționalizări.

Problema combustibililor, petrol și gaze, astăzi, nu este prețul la pompă, ci disponibilitatea de combustibil, petrol și gaze. Nu o să mai fie combustibil, petrol și gaze, începe să dispară din Orientul Mijlociu, din Asia și va dispărea din Europa.

Încep să apară restricții și raționalizări în multe țări europene. Tot mai multe țări europene subvenționează preturile la combustibili, petrol și gaze, pentru industrie - pentru fabrici, uzine și combinate.

Țineți mașinile acasă, lăsați combustibilul, petrol și gaze, pentru fabricile, uzinele și combinatele de mâncare, chimie, energie și apărare și pentru lanțurile de aprovizionare.

Aveți nevoie de mâncare, de medicamente, de căldura și, mai nou, de drone, nu vă trebuie să vă dați toata ziua cu mașina.

Și cumpărați produse fabricate în România, să ținem banii în țară, să ținem fabrici, uzine și combinate în țară, să ținem locuri de muncă în țară.

Gândiți-vă un pic la toate astea. Înjurați-mă cât vreți, dar gândiți-vă un pic la toate astea.

Dragoș Damian

Nicușor Dan, fii atent ce a scornit lumea! N-o să-ți vină să crezi...

Cică impozitele pe proprietăți și pe mașinile second-hand trebuiau să crească de multa vreme. Pentru proprietăți ca să se raporteze la valoarea reală a pieței și să evite șocurile creșterii dintr-o dată. Pentru mașinile second-hand ca să stimuleze vânzarea mașinilor noi și să ajute industria constructoare, care are dificultăți mari.

Dar cică unii băieți deștepți din imobiliare și unii băieți deștepți din mașinile second-hand s-au înțeles de ceva ani cu unii băieți deștepți din politică și au amânat creșterile de impozite, ca să poate vinde mai multe proprietăți la prețuri umflate și mai multe mașini second-hand aproape la prețuri de mașini noi.

Și asta pentru ca nici un cumpărător să fie speriat și să renunțe la tranzacții pentru că au crescut impozitele.

Astfel încât acum Ilie Bolojan s-a trezit în situația în care, ca să acopere deficitul bugetar, să trebuiască să crească foarte tare impozitele, creând șocuri care i se sparg lui în cap, deși nu are nici o vină că s-a ajuns în situația de la începutul lui 2026.

Eu cred că astea sunt minciuni gogonate - este ca și când ai spune că importatorii de medicamente au primit în buzunar în ultimii șapte ani peste 30 de miliarde de lei pentru medicamente scumpe care au fost utilizate fără vreun efect în beneficiul pacienților și sistemului sanitar, România fiind tot la coada clasamentelor de sănătate.

Toate astea sunt, Nicușor Dan, fără nici o îndoială, minciuni gogonate, teorii ale conspirației și fake news, scornelile unor minți bolnave.

Și suntem toți convinși că după ce vei numi șefii instituțiilor de forță, ei vor demonstra că toate astea sunt minciuni gogonate, teorii ale conspirației și fake news, scornelile unor minți bolnave.

(Dragoș Damian, director general Terapia Cluj Napoca)

Interesul poartă fesul și-n sănătate!

 

Nimeni nu iubește medicamentele ieftine! Cu ele nu iese de o vilă, de o mașină de fițe...

Absența din spitale și, de multe ori, din farmacii, a medicamentelor banale și ieftine, constatată de ministrul Alexandru Rogobete - paracetamol, metamizol, ibuprofen, dar și a multor altora, cum ar fi soluțiile perfuzabile, amoxicilina, candesartan, fenofibrat, omeprazol, indapamida, metoprolol, rosuvastatina, spironolactona - este un fapt cunoscut de mulți ani și, în mare măsura, datorat tocmai faptului că sunt ieftine.

Nimeni nu iubește medicamentele ieftine, cred ca nu trebuie să mai spun aici de ce, a semnalat-o și Premierul Ilie Bolojan.

Dar absența acestor medicamente nu poate fi pusa doar pe baza managementului defectuos din spitale. Absența lor este și rezultatul pasivității incompetenților din eșaloanele secunde de la Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, adică tocmai a acelora care trebuiau să facă politici publice sustenabile pentru fabricarea acestor medicamente în România spre a evita dispariția lor din piață.

Incompetenții aceștia, care sunt bine mersi pe funcții și pe salarii mari, se întâlneau și se întâlnesc numai cu producătorii internaționali, stau preș în fața lor, în vreme ce producătorii din România nu au loc la masa discuțiilor.

Daca nu era pandemia și nu ar fi venit Alexandru Rafila la minister aveam și mai multe medicamente dispărute din spitale și farmacii și, probabil, două-trei fabrici din țară cu lacătul pe ele.

Ministrul Alexandru Rogobete trebuie acum, pe repede-înainte, să rezolve problemele care trebuiau sa fie rezolvate de alții, de multa vreme. Dar cărora nu le-a păsat.

Pentru că nimeni nu iubește medicamentele ieftine, nu iese de o vila, de o mașină de fițe sau de un costum de firmă din medicamentele ieftine, cu atât mai puțin din cele fabricate în România.

Dragoș Damian

Când se vor opri din lătrat câinii războiului?

Fiți atenti aici, coincidență, pentru clubul fanilor de istorie. Duminică, 22 iunie 1941, Germania atacă Rusia în operațiunea Barbarossa. Duminica, 22 iunie 2025, SUA ataca Iranul în operațiunea Midnight Hammer.

Iranul, previzibil, a răspuns luni trăgând cu rachete împotriva unor baze americane din Qatar și Irak. Escaladarea, evitată sau nu, încă nu este foarte clar - l-am auzit azi pe Președintele Donald Trump folosind destul de des cuvântul cu „f…” - poate duce în scenariul cel mai optimist la un conflict extins în Orientul Mijlociu cu urmări economice enorme și în scenariul cel mai pesimist la o conflagrație mondială, WWIII.

Oricum, urmările economice rămân, chiar cu evitarea războiului. Și oricare ar fi scenariile care vor urma vom intra într-o cursă a înarmărilor cum nu s-a mai văzut de la Cortina de Fier încoace. În loc să tratăm bolile genetice, să vindecam cancerul, să eradicam malaria, în loc să prelungim viața ca să trăim peste 100 de ani, noi tragem unii în alții la fel cum făceam acum 100 de ani.

Desigur, nu vreau să stric cheful nimănui, noi ne pregătim de vacanță, astfel încât nu ne alarmam și nu intrăm în panică, pentru că, în cazul extrem, oricum noi ne bazăm pe partenerii noștri strategici să ne apere, sperăm doar sa nu fie prea ocupați pe alte fronturi.

Astfel încât, fără patimă, punem doar întrebări legitime, inclusiv pentru membrii Guvernului care au depus luni jurământul. Nu că ar trebui ei să meargă în prima linie, acolo în ultimă instanță vor merge Decrețeii , cei care au făcut armata, (mai) știu să tragă cu Kalașnikovul și (poate) sunt gata să-și apere patria.

Așadar, stimați membrii ai Guvernului, câți ați făcut armata, câți știți să trageți cu Kalașnikovul, câți sunteți gata să vă apărați patria?

Și, ca să ofer încă o bună ocazie să mă înjurați, întreb, când (re)introducem armata obligatorie sau măcar o instrucție minimă militară - cât mai dezbatem subiectul ăsta când latră câinii războiului la doi pași de noi și nu se vor opri din lătrat încă 10 ani de acum înainte?

Dragoș Damian

Vorbe-n vânt, frecții la piciorul de lemn! Fără reindustrializare nu însemnăm nimic!

Criminalitatea fiscală – evaziunea fiscală și munca la negru – a atins un nivel de peste 13% din PIB (2022) iar asta ne așază pe locul 2 în Europa, după Albania.

Criminalitatea fiscală nu mai este doar „mare”, a devenit „măruntă””, este prezentă peste tot, un cancer care a metastazat în toate colțișoarele.

Criminalitatea fiscală este o insultă la adresa oamenilor și companiilor care lucrează din greu și își plătesc toate taxele, impozitele și contribuțiile.

Nicușor Dan dorește să implice CSAT și Serviciile să se bată cu acest monstru. Greu de crezut că vor reuși mare lucru, dar oamenii și companiile care muncesc din greu și își plătesc toate taxele, impozitele și contribuțiile le țin pumnii.

CSAT și Serviciile trebuie să intervină și pe subiectul dezindustrializării, închiderea cu nemiluita de fabrici, uzine și combinate ne-a dus la un deficit de balanță comercială de circa 10% din PIB (2024), așezându-ne pe locul 10 în lume, de data asta într-o companie mai selectă, după Grecia.

Au fost închise sau aduse în pragul închiderii unități mari și foarte mari, fabrici, uzine și combinate de chimie, metalurgie, siderurgie, construcții de mașini și apărare.

Dezindustrializarea României este un proces complicat, care trebuie investigat în amănunțime. Și chiar dacă nu mai putem face nimic pentru trecut, trebuie să facem ceva pentru viitor, pentru că se perpetuează obiceiuri vechi, care vor duce la închiderea în continuare de fabrici, uzine și combinate din România.

De exemplu, cu toții suntem conștienți că liberalizarea prețurilor la energie de la 1 iulie va crea probleme suplimentare în industrie, dar nimeni nu a ieșit cu un plan de măsuri.

Închiderea sau aducerea în pragul închiderii a fabricilor, uzinelor și combinatelor de chimie, metalurgie, siderurgie, construcții de mașini și apărare este un atentat la siguranța națională.

Avem nevoie de un plan pe 10 ani de reindustrializare, de fabrici, uzine și combinate cât vezi cu ochii, pentru a stopa toate deficitele cunoscute și necunoscute.

Propunerile de stopare a deficitelor făcute de frica Comisiei Europene, în grabă și la grămadă, gen CASS pe pensii, impozit progresiv, taxă de solidaritate, creșterea impozitului la jocurile de noroc şi baruri, privatizarea companiilor de stat, creşterea TVA, creşterea impozitului pe dividende – vor avea (poate) efect imediat, însă, pe termen lung, iar o să avem deficite pentru că nu avem industrie.

Criminalitatea fiscală și dezindustrializarea au distrus România. Ne costă în fiecare an peste 50 de miliarde Euro, din cauza lor suntem copleșiți de deficite, din cauza lor suntem îndatorați pentru încă două generații.

Dragoș Damian

În noroiul din linia întâi a economiei! România importă jumătate din sarea de consum...

Nicușor Dan, îți mulțumesc! Faptul că te-ai încălțat cu cizme și ai intrat, la propriu, în „noroiul” din linia întâi a economiei m-a uns la suflet.

Cred că i-a uns la suflet pe toți cei care robotesc în „noroiul” din linia întâi a economiei, în fabrici și uzine, în șantierele infrastructurii publice și în fermele agricole din România.

Acolo sunt oamenii harnici, curajoși și rezilienți, cei care duc țara înainte, zi de zi.

E ușor să fii consilier și analist, să stai în birouri de clasă A, în săli de conferință de cinci stele și în fața unui calculator care generează rapoarte făcute cu Microsoft Copilot, ChatGPT, Gemini sau Meta. Este însă mult mai greu să intri în realitatea din linia întâi a României, care a rămas fără industrie.

Fișierele Excel - cele lângă care își fac selfie consilierii și analiștii, ca să ne arate că lucrează cu responsabilitate și competență - suportă orice, pot optimiza, pot simplifica, pot reconcilia, pot agrega, pot face să arate bine orice buget. Dar, așa cum ai putut constata din linia întâi a economiei, lucrurile sunt complet diferite în realitatea din fiecare zi.

Nicușor Dan, îți mulțumesc că ai intrat în „noroiul” din linia întâi a economiei. Și este bine să știi un lucru pe care n-ai să-l găsești în Excel-urile consilierilor și analiștilor.

Nu se mai găsește sare de consum românească în supermarket. Am găsit undeva, într-un colț, sare de la Cacica sub marca Salrom, dar în rest rafturile se încovoaie de sare din Grecia, Ungaria, Turcia și Pakistan.

România a importat anul trecut 100.000 de tone de sare de consum, 50% din necesar.

Sper din tot sufletul ca măcar sarea industrială extrasă în România să nu contribuie și la deficitul de balanța comercială, mai ales după ce războiul a stopat exporturile de sare din Donbas către țările Uniunii Europene.

Dragoș Damian

Opriți-vă, liniștiți-vă! Există viață și după 18 mai...

Românii se luptă cu Românii. Din cauza alegerilor pentru Președinție de pe 18 mai parcă suntem aproape de război civil.

Dacă ai șapcă, ești cu ăla, dacă nu ai șapcă, ești cu celălalt.

Dacă ai Samsung, ești cu ăla, dacă ai Apple, ești cu celălalt. Dacă ai laptop, ești cu ăla, dacă ai tabletă, ești cu celălalt.

Dacă ești pe rețeaua de socializare aia, ești cu ăla, dacă ești pe rețeaua de socializare aialaltă, ești cu celălalt.

Dacă iți place fotbalul, ești cu ăla, dacă iți place tenisul, ții cu celălalt. Dacă la fotbal ții cu echipa aia, ești cu ăla, dacă ții cu echipa cealaltă, ești cu celălalt.

Dacă iți place la oraș, ești cu ăla, dacă iți place la sat, ești cu celălalt.

Dacă te duci în vacanță la mare, ești cu ăla, dacă te duci în vacanță la munte, ești cu celălalt. Dacă te duci în concediu la greci, ești cu ăla, dacă te duci în concediu la turci, ești cu celălalt. Dacă iți place America, ești cu ăla, dacă iți place Europa, ești cu celălalt.

Dacă ai banii la banca aia, ești cu ăla, dacă ai banii la banca aialaltă, ești cu celălalt. Dacă ai banii într-o valută, ești cu ăla, dacă ai banii în altă valută, ești cu celălalt.

Dacă te supără inima, ești cu ăla, dacă te supără ficatul, ești cu celălalt.

Dacă te uiți la televiziunea aia, ești cu ăla, dacă te uiți la televiziunea aialaltă, ești cu celălalt.

Dacă iți plac pisicile, ești cu ăla, dacă iți plac câinii, ești cu celălalt.

Dacă ai mașina aia, ești cu ăla, dacă ai mașina aialaltă, ești cu celălalt.

Gata!

E absurd, opriți-vă, liniștiți-vă, nu vă mai dați unul în cap celuilalt, vedeți-vă de viețile voastre. De familiile voastre, de copiii voștri, de părinții voștri.

Suntem toți români, de aceeași parte a baricadei, nu vă mai luptați unii cu alții, nu vă mai înjurați, insultați, amenințați. Ajunge!

Asta vor toți cei care ne manipulează, să ne sfâșiem între noi.

Exista viață și după 18 mai!

Dragoș Damian

La noi sunt specialiști care învață românii cum să se ferească de muncă!

Ilie Bolojan ne povestește despre cei 13 grădinari de la Cotroceni, care fac naveta, muncesc foarte mult și primesc un salariu mic. Ilie Bolojan nu a spus-o însă probabil mulți dintre grădinari au peste 50-55 de ani.

Se mai muncește fizic în România doar în fabrici, uzine și combinate, pe șantierele de construcții și în fermele agricole. Și, iată, în grădina la Cotroceni.

În rest, nu este prea mare tragere de inimă la muncă.

Toți au devenit experți pe TikTok, Facebook, X, Instagram și alte rețele de social media.

Toți au devenit influenserologi, consultantologi, expertologi, analistologi, părerologi, dezbaterologi, conferințerologi. Care îți explică cum vor veni inteligența artificială, digitalizarea și robotii și vor munci în locul oamenilor. Și te învață cum să te ferești de muncă.

Toți au devenit mari specialiști în întinsul mâinii, să mai dea statul o pomană, un ajutor, o amnistie, o scutire, o facilitate, un voucher.

Toți se feresc de muncă, cum se spune, ca dracul de tămâie, sau când ies la muncă cer salarii aberante, fără să știe să facă nimic.

25% dintre tinerii români din categoria 16-25 de ani stau acasă pe salariile părinților și pensiile bunicilor, nu-i găsești la școală sau la muncă.

Pentru că nu se mai muncește în România suntem pe locul 10 în lume la deficitul de balanță comercială, importăm mai mult decât exportăm. Se spune că țările cu deficit mare de balanță comercială sunt țări leneșe, care nu produc nimic, doar cumpără pe datorie.

Ilie Bolojan, dacă vorbești cu directorii din fabrici, uzine și combinate, cu diriginții de șantiere și cu șefii din fermele agricole din România, asta îți vor spune, există deficit de resursă umană, nimeni nu vrea să muncească. Am putea ieși din orice criză economică dacă am avea mai mulți români gata să muncească.

Ilie Bolojan, există mai mulți influenserologi care îți arată ce frumoase sunt grădinile de la Cotroceni decât grădinari care fac grădinile de la Cotroceni frumoase.

Singura criză pe care o avem în România este lipsa oamenilor care să vrea să muncească. Asta este adevărata criză economică în România.

Dragoș Damian

Am primit observații, critici, înjurături...

În cei 15 ani de când am lansat campania „Cumpără Fabricat în România”, pe cont propriu, pe banii mei, pe riscurile mele, fără nici un fel de ajutor de la autorități, s-a pornit o furtună de observații, critici și înjurături.

La început, cel mai dureros de altfel, predominau observațiile, criticile și înjurăturile că ceea ce se fabrică în România este de slabă calitate.

Apoi, după ce am enervat pe cineva, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile că fabricile, uzinele și combinatele din România trebuiau oricum închise pentru că nu erau competitive. Fabricile, uzinele și combinatele din Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia nu au fost închise, deși erau contemporane cu ale noastre.

Apoi, între timp, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile care, nu contest, sunt într-o măsură adevărate, anume că nu se mai fabrică mai nimic în România.

Internaționalizarea a făcut ca fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată să se mute în Asia iar lanțurile de aprovizionare cu materii prime și materiale pentru fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată rămase pe bătrânul continent să devină lungi, costisitoare și primejdioase.

Și, în cele din urmă, în ultimii 5 ani cu pandemie, inflație, război și, mai nou, tarife vamale, chiar că observațiile, criticile și înjurăturile că nu se mai fabrică nimic în România sunt adevărate. Și, paradoxal, deși în aceștia ultimi 5 ani s-au amplificat suveranismul, naționalismul și patriotismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România.

O țară industrializată este o țară puternică și respectată.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă a rămas fără fabrici, uzine și combinate, oricâte IMM-uri și MÎ ar avea.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă ea crește din inflație și consum de importuri, imobiliare și divertisment.

O țară nu poate fi puternică și respectată atunci când se afla în top 10 țări cu cel mai mare deficit de balanță comercială.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă nu investește în educație, în cercetare, în inovație, în tehnologie, în resursă umană calificată și specializată.

Noua ordine mondială economică care a început în aprilie 2025 va arăta dacă merită sau nu să fii o țară industrializată, cu fabrici, uzine și combinate.

Până una-alta, până ce mai-marii planetei se hotărăsc ce vor să facă, românii sunt în două săptămâni de sărbători și vacanțe...

Și, dacă avem încredere în România, s-o demonstram. De sărbători și vacanțe, să cumpăram ceva fabricat în România.

Dragoș DAMIAN