De unde vine frumusețea oare?
De unde vine farmecul firesc?
Este răspunsul greu la întrebare
Niciuna nu-i geloasă pe-a sa soră,
Ea înflorește și îți dă parfumul
Chiar dacă nu-i ființă și la horă,
Nu e chemată-n grabă de niciunul.
Dar are ea în trupul ei o zestre
Pe care-o etalează în corolă,
Spre soare își deschide-a ei ferestre
Și simte că se plimbă-ntr-o gondolă.
Și tu poți fi frumos, frumoasă,
Dar trebuie s-alungi din tine răul,
Să-i faci înțelepciunii sfântă casă,
Iar urii să-i indici în treacăt hăul.
Din tine va erupe ca vulcanul
Și frumusețea, și parfumul ei,
Din tine se va naște și elanul,
Când vei cunoaște drumul dragostei!
Autor: Aurelia Oancă