Moara lui Gelu: George Pruteanu

Se afișează postările cu eticheta George Pruteanu. Afișați toate postările

joi, 27 martie 2025

Evenimentele zilei de 27 martie 2025

Evenimente 27 martie

1446:

Franța: S-a emis o ordonanță regală, care a plasat Universitatea sub jurisdicția Parlamentului.

1625:

Carol I a devenit rege al Angliei, Scoției și Irlandei.

1697:

Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, a adoptat Unirea cu Roma, act care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma.

1703:

Împăratul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt Petersburg.

1849:

La Frankfurt, în timpul Revoluției Germane 1848/49, Adunarea Națională a decis, numita Paulskirchenverfassung („Constituția de la Paulskirche”), prima constituție democratică în Germania.

După anunț în ziua următoare intră în vigoare, însă nu poate fi aplicată.

1850:

Primul număr al revistei săptămânale Household Words, de Charles Dickens a fost publicat la Londra.

1886:

Celebrul luptător apaș, Geronimo, se predă armatei americane; se încheie faza principală a războaielor apașe.

1899:

Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafică fără fir între Anglia și Franța.

1907:

Aflat la Paris, Constantin Brâncuși, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte: “Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă”.

Tot din acel an, Brâncuși a renunțat la modelajul tradițional, lucrând direct în piatră.

1914:

A fost fondat Comitetul Olimpic Român, recunoscut în același an de Comitetul Internațional Olimpic.

1918:

Unirea Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, prin decizia Sfatului Țării; acesta a fost începutul procesului de formare a României Mari.

1933:

Japonia a părăsit Liga Națiunilor.

1958:

Nikita Hrușciov a devenit premier al Uniunii Sovietice.

1977:

Două aeronave aparținând Pan American și KLM, din cauza ceții, s-au ciocnit în Tenerife, ducând la moartea a 583 de pasageri.

1990:

Organizația Studenților din Universitatea de Vest Timișoara (OSUT) și-a câstigat personalitatea juridică, având ca scop reprezentarea și apărarea intereselor studenților din Universitatea de Vest din Timișoara

1993:

Jiang Zemin a devenit președinte al Republicii Populare Chineze.

1994:

La alegerile parlamentare din Italia, Partidul Forza Italia a lui Silvio Berlusconi a devenit o forță dominantă, care i-a permis să-și formeze un guvern de centru-dreapta.

Celebrări 27 martie

1938:

A fost născut Mircea Braga.

1937:

A fost născut Nicolae Dumitrescu-Sinesti.

1958:

A fost născut Ioan Es. Pop.

1947:

A fost născut Alexandru Papilian.

1849:

A fost născut Carlo Dossi.

1797:

A fost născut Alfred de Vigny.

1926:

A fost născut Frank O'Hara.

1886:

A fost născut Ludwig Mies van der Rohe.

1899:

A fost născut Francis Ponge.

1968:

A fost născut Cristian Badilita.

1943:

A fost născut Aurel Ciocanu.

1959:

A fost născut Liviu Malita.

1947:

A fost născut Cornel Udrea.

1888:

A fost născut Alexei Mateevici.

1857:

A fost născut Karl Pearson.

1970:

A fost născut Mariah Carey.

1907:

A fost născut Theodore M. Burton.

1845:

A fost născut Wilhelm Rontgen.

1912:

A fost născut James Callaghan.

1863:

A fost născut Henry Royce.

Comemorări 27 martie

2006:

A murit Stanis³aw Lem.

2008:
A murit
filologul român George Pruteanu - FOTO.

1918:

Sursa: Wikipedia

duminică, 5 mai 2024

Cum este corect în Ortodoxie: Paşti sau Paşte Fericit?

Regretatul lingvist George Pruteanu ne scoate din această dilemă.

PAŞTE sau PAŞTI? Cum e corect?

„Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau Paşte. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică „pesah” – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de „pască”). La plural, acest cuvînt face „paşti”: o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte: „să pască, să paşti” sau a naşte: „să nască, să naşti” etc. Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul „Paşte”, spunîndu-se, firesc, fie „sărbătorile de Paşti”, fie „sărbătoarea Paştelui”. Amîndouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă”, explica regretatul George Pruteanu.

„Spre a vă convinge suplimentar că aceste două forme sunt folosite aleatoriu, ori una ori alta, fără vreo deosebire de sens, am cules din din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), cîteva atestări ale cuvîntului în limba veche, unde le găsim în mod egal pe amîndouă. La Coresi aflăm „Paştile” („Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie”), ca şi la Varlaam („mieluşelul Paştilor”), dar în marea Biblie de la 1688 găsim „Paştele” („Va face Paştele Domnului în luna a doua într-a patrasprăzecea zi”). Venind mai încoace, la Coşbuc găsim „Paşti” („Era după Paşti şi era un timp bun”), dar la Negruzzi, Hasdeu sau Delavrancea, „Paştele”: iată un citat din Hasdeu: „Ţara mai întîi de toate; Paştele mai pe urmă!”). Şi la scriitorii moderni găsim ambele forme, aşa că, repet, sunt deopotrivă corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural.

PAŞTE sau PAŞTI?

„În aceeaşi ordine de idei, aş mai avea de adăugat că există şi un nume de persoană, destul de frecvent în multe ţări, inclusiv a noastră, legat de sărbătoarea Paştelui. E vorba de numele Pascal, foarte obişnuit în româneşte sub forma Pascu. Iniţial, el era atribuit îndeobşte celor născuţi în această perioadă. Originea numelui e uşor depistabilă: ea se află în adjectivul latinesc paschalis (derivat din substantivul pascha) şi care înseamnă „pascal”, „de Paşti”, ceva care ţine de sărbătoarea Paştilor. În documente româneşti, numele Pascal apare de pe la 1428, iar la 1441 găsim deja varianta autohtonă Pascu”, conchidea acesta.

Aşadar, Paşte sau Paşti? In DOOM si DEX gasim precizarile de mai jos, in legatura cu substantivul propriu “Paste/Pasti” (la care am adaugat si cuvantul “pasca”, pentru ca provine din acelasi etimon (cuvant de origine) latinesc si pentru a ne aminti ca forma corecta de genitiv-dativ este “pascăi”):

DOOM (Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane), 2005:

· paște/paști (paine sfintita) s.n.pl.art. paștele/paștile

· Paște (sarbatoare) s.propriu m.pl.Paști (doi Paști, dar pl.n. Sfintele Paști)

· pasca (prajitura, paine nedospita) s.f., g.-d. art. pascăi

DEX (Dictionarul explicativ al limbii romane) precizeaza diversele sensuri ale cuvantului si etimologia:

PAȘTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea Invierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea eliberarii acestora din robia egipteana. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – Lat. pascha, -ae.

PÁSCĂ s. f. 1. Cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, stafide, smântână etc. care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși. ♦ Anafură pe care preotul o împarte credincioșilor în ziua de Paști; paști (2). 2. Preparat alimentar tradițional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subțiri, pe care îl mănâncă evreii în timpul Paștilor în loc de pâine. – Lat. pascha.

Prin urmare, răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte.

joi, 15 decembrie 2022

Semnificațiile zilei de 15 decembrie 2022

Evenimente ale zilei 15 decembrie

687:

Sf. Sergiu I devine Papă.

1467:

Ștefan cel Mare îl învinge pe Matei Corvin al Ungariei în Bătălia de la Baia.

1840:

Rămășițele pământești ale lui Napoleon I, au fost aduse în Franța de pe Insula Sfânta Elena, locul în care a murit, și depuse în Domul Invalizilor din Paris.

1860:

Împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotărăște alipirea Banatului la Ungaria fără a ține seama de cererea românilor bănățeni de a se înființa în Banat un "Căpitănat român".

1868:

Concertul inaugural al "Societății Filarmonice Române", sub bagheta lui Eduard Wachmann, primul director al orchestrei. În program au fost lucrări de Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy.

1876:

A luat ființă Cercul Militar al ofițerilor din garnizoana București, actualul Cerc Militar Național; Construcția Palatul Cercului Militar Național, sediu de astăzi al instituției, a început în anul 1911 și s–a încheiat în 1923 .

1885:

Apare, la București, revista modernistă "Analele literare", editată de Mircea C. Demetrescu (până 1888).

1887:

Apare primul număr al publicației lunare "Revista Nouă", condusă de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

1914:

O explozie de gaz la mina Mitsubishi Hōjō din Kyushu, Japonia, a ucis 687 de oameni.

1938:

Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu Mare, Maramureș), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici și încă 48 de fruntași ai PNȚ, este prezentat regelui Carol al II–lea.

În document se cerea "o schimbare de regim radicală" și respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918.

1939:

Debutul poetului Geo Dumitrescu în revista "Cadran" (nr. 4) cu poezia "Cântec", sub pseudonimul Vladimir Ierunca.

1939:

La Atlanta a avut loc premiera filmului "Pe aripile vântului", în regia lui Victor Fleming, avându–i ca protagoniști pe Vivien Leigh și Clark Gable.

1944:

Reapare la București, zilnic, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, director Tudor Arghezi (16 dec. 1944 – 12 feb. 1945).

1945:

Generalul american Douglas MacArthur emite în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate în Pacific un ordin prin care shintoismul nu mai este religie de stat în Japonia.

1948:

Este înființată Opera Maghiară de Stat din Cluj Napoca.

1964:

Oficialitățile canadiene au arborat pentru prima dată actualul lor steag, reprezentând o frunză roșie de arțar.

1965:

Navetele spațiale americane "Gemini 6" și "Gemini 7" au realizat prima întâlnire în spațiu.

1970:

Naveta spațială rusească Venera–7 efectuează prima aterizare a unei sonde pe planeta Venus.

1994:

Este lansat Netscape Navigator 1.0.

1995:

Madrid: La Conferința Uniunii Europene, șefii de stat și de guvern au convenit asupra noii monede europene.

Aceasta a fost denumită "EURO" și a înlocuit moneda națională din Germania, Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda, Grecia la 1 ianuarie 2002.

1999:

Germania acceptă să plătească 10 milioane de mărci drept compensații persoanelor care au fost supuse la muncă forțată în timpul nazismului.

2000:

A fost închisă definitiv centrala atomoelectrică rusă de la Cernobîl.

2001:

A fost redeschis, pentru public, Turnul din Pisa, închis în 1990 pentru consolidare.

2002:

Pentru prima dată, România a fost nominalizată în cadrul galei Premiilor MTV Europa (Barcelona) prin introducerea secțiunii "Cel mai bun artist român"; câștigătoare a fost trupa "Animal X".

Celebrări 15 decembrie

1942:

A fost născut Smaranda Jelescu.

1923:

A fost născut Freeman Dyson.

1949:

A fost născut Don Johnson.

1930:

A fost născut Edna O'Brien.

1947:
A fost născut lingvistul George Pruteanu - FOTO.

1888:

A fost născut James Maxwell Anderson.

1951:

A fost născut Andrei Corbea.

1957:

A fost născut Pavel Galatianu.

1948:

A fost născut Cornel Nistorescu.

1933:

A fost născut Dan Rebreanu.

1802:

A fost născut Janos Bolyai.

1897:

A fost născut Zenta Maurina.

Comemorări 15 decembrie

1966:

A murit Walt Disney.

1683: