LEGENDA MĂRŢIŞORULUI

Mărţişorul, care este oferit persoanelor dragi, pe 1 martie, ca vestitor al primăverii, a primit de-a lungul timpului semnificaţii diverse, de la dar aducător de noroc la simbol al renaşterii naturii.

 În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul - înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei - vestitori ai primăverii.

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă.

Se spune că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată - albă şi neagră sau albă şi albastră - şi era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului - primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei.

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu "funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor".

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul - război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea "Sărbătorile la români" că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă "ca un fel de amuletă", dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit "trebuie să-l poarte cu demnitate".

În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

                                                                                        I.I.D.

Salut Trecut - 24 aprilie - Ziua comemorarii jertfelor genocidului armenilor din 1915

In fiecare an, pe 24 aprilie, armenii din intreaga lume isi amintesc de omorarea sistematica a 1,5 milioane dintre stramosii lor. Pe 24 aprilie 1915 guvernul Junilor Turci a strans si executat cateva sute de intelectuali si lideri religiosi armeni, aceast fiind inceputul unei campanii de anihilare a populatiei armenesti. Pana in 1923, guvernul turc de la acea vreme omorase peste jumatate din populatia armeana si deportase alte sute de mii din tinuturile lor ancestrale. Presedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din parlamentul European, Charles Tannock, a aratat ca "se spune ca genocidul armenesc a inspirat planurile naziste de exterminare a evreilor. Cu toate acestea in comparatie cu Holocaustul, majoritatea oamenilor stiu putine despre acest episod sumbru". In Turcia anului 1915 traia cea mai numeroasa populatie armeana, de 3 milioane de oameni. Era şi cea mai infloritoare comunitate armeana a timpului, cu o vechime in acel spatiu de aproape 3 milenii. Pentru armenii stabiliti in Romania, la fel pentru diaspora armeana din multe alte locuri, comunitatea armeana din Turcia era atunci metropola care exporta cultura si spiritualitatea armeana. In timpul genocidului au fost ucisi peste un milion şi jumătate de armeni. In acelasi timp, cea mai mare parte dintre cei ramasi au fost deportati, multi în Siria, altii au fugit in Europa sau in alte locuri. A fost distrus un intreg sistem economic, care sustinea cultura si credinta natiunii armene. Pe 15 martie 1921, la Berlin, Talaat Pasa, care a planuit si ordonat genocidul impotriva armenilor, a fost doborat cu un glont de revolver. Cel care a tras a fost un tanar armean de 23 de ani, Soghomon Tehlirian, supravietuitor al genocidului in cursul caruia si-a pierdut intreaga familie. La scurt timp dupa asasinat, Tehlirian a fost judecat la Tribunalul din Berlin, care, in cele din urma, l-a achitat. Cunoscut ca primul genocid din istoria umanitatii, genocidul impotriva armenilor intre anii 1915-1922 a provocat intregii natiuni armene de pe mapamond pierderi pe care aceasta nu le-a recuperat niciodata.

                                                                                   I.I.D.

Salut Trecut - Insula Alcatraz devine închisoare federală a Statelor Unite ale Americii

Insula Alcatraz este de fapt o stâncă, având lungimea de 500 m, o înaltime de 41 m, cu o suprafata de 85.000 m patrati. Insula a fost descoperita de cercetatorul spaniol Juan Manuel de Ayala, ce a navigat in golf in anul 1775. Pe aceasta insula a fost construita o fortareata, numita “Fort Alcatraz”, iar ulterior inchisoarea vestita “Alcatraz” ce a fost inchisa in anul 1963, devenind astazi o atractie turistica. Numarul infractiunilor a crescut considerabil in anii 1920 – 1930 din pricina marii recesiuni economice prin care trecea socitetatea. Crima organizata, care capatase proportii ingrijoratoare, devenea un pericol real pentru public. La 12 octombrie 1933 s-au inceput lucrarile pentru a transforma fortul intr-o inchisoare federala a Statelor Unite. De-a lungul timpului, inchisoarea a gazduit cei mai periculosi criminali. Se faceau periodic transporturi cu prizonieri, iar in anul 1934, printre alti condamnati s-a aflat si celebrul mafiot Al Capone. In septembrie 1934, a fost adus la Alcatraz si George Kelly, un alt cap al criminalitatii organizate. In anii 1940, un alt prizonier faimos al inchisorii Alcatraz a fost Richard Stroud, numit si “Omul-Pasare” din Alcatraz, datorita studiilor sale asupra pasarilor. Alcatraz era singura inchisoare din SUA cu dusuri cu apa calda, pentru a nu permite detinutilor sa se obisnuiasca cu apa rece din golf. In 29 de ani, nici un detinut n-a reusit sa evadeze, acestia murind impuscati, inecati in apa rece sau au fost mancati de rechini. Insa se presupune ca unul singur ar fi reusit, fiind dus de curentul puternic la nord de Golden Gate. Alti 55 de detinuti au fost dati disparuti, presupundandu-se ca au murit. In anul 1963, procurorul general al Statelor Unite, Robert F. Kennedy a ordonat inchiderea inchisorii Alcatraz din pricina cheltuielilor mari necesare pentru intretinerea acesteia. In existenta ei de 29 de ani, inchisoarea Alcatraz a gazduit peste 1500 de infractori. Astazi, insula Alcatraz este deschisa publicului, fiind vizitata de peste un milion de turisti anual.

                                                           Ionuţ Iuliu DRAGOŞ

Salut Trecut - Ziua Internationala a Internetului

Dacă cititi acum acest text, inseamna ca va numarati printre sutele de milioane de oameni pentru care internetul e o parte a vietii de fiecare zi. Verificarea emailurilor primite, rasfoitul ziarelor sau informatiile gasite rapid despre orice sunt deja lucruri obisnuite pentru cei mai multi dintre noi. Astazi este „Ziua Internationala a Internetului”.  Data  de 29 octombrie a fost aleasa pentru a marca succesul unui grup de cercetatori americani din urma cu 44 de ani. Pe 29 octombrie 1969, profesorul Leonard Kleinrock, de la Universitatea Stanford, a incercat sa trimita, litera cu litera, cuvantul “login” catre un computer de la Universitatea Los Angeles, aflata la o distanta de 500 de km. Cei de la UCLA au putut citi primele doua litere, iar la cea de-a treia sistemul s-a prabusit, transmite RRA.  Cu toate acestea, dupa cum afirma Kleinrock intr-o istorie a internetului care poate fi gasita online, incepuse o revolutie. Pana la sfarsitul anului trecut, internetul era folosit de peste 2 miliarde de persoane, sau 35% din populaţia lumii. Nu ne putem inchipui lumea din ziua de astazi fara beneficiile pe care ni le-a adus internetul. Atat viata noastra personala cat si cea profesionala depind intr-o foarte mare masura de o conexiune la internet, prin cablu sau wireless. Lucram toata ziua in fata calculatorului, cu browserul deschis, ne citim stirile din sursele preferate, ne stabilim sedinte pe skype, ne platim facturile online, discutam cu prietenii pe messenger, ne punem viata personala pe Facebook, ne impartasim interesele pe Pinterest.

                                                                        Ionut Iuliu DRAGOS

Salut Trecut - 22 octombrie 1911 - Apare primul numar al revistei Flacara !

Pe 22 octombrie 1911 apare primul numar al revistei Flacara – “literara, artistica, sociala” , publicatie saptamanala, avand ziua de aparitie sambata. Director fondator este Constantin Banu. Cele doua articole-program din primul numar, “Un vis…”, de I. Gh. Duca si „Un cuvant… care putea sa lipseasca”, al directorului Constantin Banu, preconizau o revista care sa grupeze in jurul ei scriitori, artisti, oameni de stiinta, capabili sa exprime ,,in versuri minunate toate tainele sufletului omenesc”, sa tinda spre un ,,ideal mai curat si mai inalt” (I.Gh. Duca), sa aprinda ,,o flacara pentru luminarea si incalzirea marii multimi”, printr-o ,,arta democratica”, flacara pe care s-o poata tina “vie deasupra patimilor oarbe si a intereselor trecatoare” (C. Banu). Flacara a devenit o revista cu o larga raspandire in anii premergatori Primului Razboi Mondial si cu un rol important in miscarea literara si artistica a vremii. Revista a publicat numeroase interviuri cu scriitori, artisti, oameni de stiinta, in cadrul rubricii ,,De vorba cu…”, incepand cu B. St. Delavrancea si continuand cu G. Cosbuc, I. Al. Bratescu-Voinesti, Al. Vlahuta, O. Goga, G. Enescu, Spiru Haret etc. Revista isi inceteaza aparitia in noiembrie 1916.  Pe 10 decembrie 1921 apare o serie noua a revistei Flacara, sub conducerea aceluiasi director, liberalul Constantin Banu. Dupa realizarea unitatii nationale a statului roman, revista isi propune sa fie ,,in ritmul vremii si sa ramana intr-o atitudine de civilizata obiectivitate” (C. Banu). Adoptand o stilistica proprie marilor publicatii culturale europene, revista se bucura de un succes imens in epoca. In apropierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial publicatia isi inceteaza din nou aparitia. In mai 1952 apare noua serie Flacara, "revista lunara social-politica si literar-artistica". Multa vreme, a fost singura revista ilustrata din Romania.

                                                                                                IID

Salut Trecut - Ziua Radiolocaţiei în România

Radiolocaţia este o armă relativ noua în Armata Română. În baza Legii nr. 938 din martie 1939 a luat fiinta Serviciul General de Pândă şi Alarmă din Armata României. Ziua care marcheza aparitia radiolocatiei ca sistem unic de supraveghere a spatiului aerian, este 25 Iulie 1955, cand prin ordinul C.L.-0074 au luat fiinta in cadrul C.A.A.T. Trupele Radiotehnice ca arma de sine statatoare in Armata României. Initial in structura au fost 3 regimente si 2 batalioane cu 12 noduri (similar batalion) si 14 posturi radiotehnice (similar companie). Ulterior structura radiolocatiei a evoluat in concordanta cu cerintele Sistemului National de Aparare.In prezent in cadrul procesului de reforma a armatei, radiolocatia continua perfectionarea cadrului organizatoric si functional, ca urmare a noii arhitecturi de securitate si a inzestrarii cu tehnica performanta.

                                                                Ionuţ Iuliu DRAGOŞ

SALUT TRECUT

6 iulie 1947 - A început productia de AK-47 în URSS

Pe data de 6 iulie 1947, celebra armă automată, AK-47 – Kalasnikov, a început sa fie produsa in URSS. Este cea mai buna arma de asalt creata vreodata, fiind utilizata pe scara larga in zeci de tari. AK-47 (prescurtarea denumirii Автомат Калашникова образца 1947 года adica Pistol mitraliera Kalasnikov Model 1947). AK-47 cea mai populara arma de asalt din lume, are costuri foarte mici si se intretine foarte usor, fiind optima pentru razboiul de gherila. Automatul „Kalasnikov” este usor de demontat si ramane functional chiar si dupa ce e scufundat in apa ori îngropat in nisip. Aceste avantaje tehnice s-au dovedit decisive in timpul razboiului din Vietnam si i-au sporit popularitatea. Oficial, intre 70 şi 100 de milioane de exemplare au fost fabricate pana acum in intreaga lume, AK-47 fiind cea mai raspandita arma din lume. Analizele publicate de de diversi experti occidentali subliniaza faptul ca AK-47 este o imbinare a elementelor de succes din mai multe arme: carabina americana M1-Garand si pusca de asalt germana Stg-44.

                                                                    Ionuţ Iuliu DRAGOŞ

Salut Trecut - 5 iulie 1943 - Începe bătălia de la Kursk

Pe 5 iulie 1943 începe bătălia de la Kursk, cea mai mare confruntare de tancuri din istorie. Terminată cu victoria sovieticilor, lupta va fi responsabilă pentru înfrângerea germanilor în Rusia. Bătălia de la Kursk, care include şi mai mica batalie de la Prohorovka, este considerată cea mai mare batalie de blindate din toate timpurile si a inclus cea mai costisitoare zi de lupte aeriene din întreaga istorie. Dupa încheierea luptelor din arcul de la Kursk, sovieticii au castigat definitiv initiativa strategica de-a lungul intregii perioade care a mai ramas pana la incheierea razboiului. Din acest punct de vedere, batalia de la Kursk poate fi considerata faza a 2-a a punctului de cotitura al razboiului, in care prima faza este considerata victoria sovietica de la Stalingrad. Batatlia de la Kursk a demonstrat ca frontul de rasarit a fost caracterizat de cea mai mare concentrare de trupe din timpurile moderne. Defensiva sovietica a fost atat de bine gandita, incat atunci cand Armata Sovietica a trecut la faza de contraatac, ea a fost capabila sa dezvolte ofensive pe patru axe separate de inaintare, evitand capcana intinderii prea mari a contraatacului. Aceasta batalie se numara printe subiectele de studiu din toate academiile militare moderne.

                                                                                        I.D.D.

Salut Trecut - 4 iulie, Ziua Americii

Ziua Independenţei este Sărbătoare Naţională în Statele Unite, ziua în care poporul american celebrează adoptarea Declaraţiei de Independenţă de la 4 iulie 1776. Ziua Independenţei este deseori asociată cu focuri de artificii, parade şi evenimente private care sărbătoresc istoria şi nobleţea Americii. Ziua Independenţei marchează adoptarea oficială, de către Congresul Continental de la Philadelphia, a Declaraţiei de Independenţă, considerată certificatul de naştere al Statelor Unite ale Americii. Lăsînd la o parte tradiţia, autorităţile din sudul SUA au interzis, anul acesta, vînzarea şi folosirea artificiilor în ziua de 4 iulie. Oficialii americani au luat această măsură din cauza secetei persistente şi a incendiilor care devastează această parte a ţării.

                                                                                       Ionuţ Iuliu DRAGOŞ

Salut Trecut - 22 iunie 1987 - A murit Fred Astaire, cel mai mare actor dansator din lume!

Fred Astaire (10 mai 1899 - 22 iunie 1987), s-a născut în Omaha, Nebraska. Pe numele său adevărat Frederick Austerlitz, a fost unul dintre cei mai mari dansatori, coregraf, cântăreţ şi actor din lume, celebru pentru spectacolele şi filmele în care a jucat. Cea mai stabilă parteneră de scena a fost Ginger Rogers ( în foto ), cu care a făcut zece filme, toate succese deosebite şi încasări fabuloase. De-a lungul vieţiii, Fred Astaire a jucat în 31 de muzicaluri, cariera sa dedicată filmului şi dansului durând, în totalitate, 76 de ani!!! Artistul a fost numit de către Institutul American de Film al cincilea mare star masculin din toate timpurile. Chiar şi în ultima parte a vieţii a rămas un adevarat model pentru lumea artistică, nu doar prin eleganţa vestimentară care îl consacrase în tinereţea dedicată dansului, ci prin energia şi dăruirea pentru dans, muzică, actorie şi familie.

                                                                   IONUŢ IULIU DRAGOŞ