Acționează sub imboldul fricii?

Credeam că e un politician echilibrat, dar îi face campanie lui George Simion...

„În România, alegerile prezidențiale nu au fost niciodată atât de mult despre maghiari ca acum. Mulți spun că situația este aceeași ca în 2000, când a trebuit să alegem între Iliescu și Vadim Tudor. Între rău și răul mai mic.

Doar că acum nu este așa. Nu voi contesta „meritele” anti-maghiare ale lui Vadim Tudor, dar, ca să spun așa: el era un amator pe lângă Simion. Simion este, înainte de toate și mai presus de orice, anti-maghiar. Acesta este fundamentul lui, asta l-a hrănit.

La Uzvölgye, (Valea Uzului (n.r.) și-a construit ascensiunea și pe a AUR-ului în politica națională călcând pe mormintele bunicilor noștri, pentru ca apoi să inițieze sute de procese împotriva limbii noastre materne, a steagurilor și simbolurilor noastre, atacând școlile maghiare.

Nu, el nu este suveranist și nici creștin. Este anti-maghiar în fiecare fibră, în fiecare oscior al său. Și noi știm asta! Noi știm exact ce pericol reprezintă George Simion.

Pentru că acestea sunt școlile noastre, aceasta este limba noastră, acestea sunt simbolurile noastre, steagul nostru secuiesc.

Și noi știm care este singura decizie corectă și responsabilă în turul al doilea.

De aceea, cer tuturor ca pe 18 mai să spunem într-un glas: STOP Simion. Să-l susținem cu votul nostru pe Nicușor Dan. Să mergem la vot. Pentru că acesta este viitorul nostru!” a scris pe Facebook liderul UDMR, Kelemen Hunor.

C.L.

În Țara trădătorilor de neam, se poate și așa...

 

Kelemen Hunor: ‘Eu aș aduce sub control parlamentar toate serviciile de informații’

Candidatul UDMR la alegerile prezidențiale, Kelemen Hunor, consideră că pe lângă SRI și SIE ar mai trebui trecute sub controlul parlamentar serviciul secret al Armatei, serviciul secret al Internelor și SPP-ul.

„Trebuie reorganizat sistemul, dar nu trebuie regândit foarte diferit față de situația actuală. Eu aș aduce sub control parlamentar toate serviciile de informații, indiferent dacă sunt la armată, la MAI, SRI sau SIE. Acum sunt sub un așa-zis control parlamentar, care nu este unul real. Parlamentarii din aceste comisii gătesc din ceea ce servește serviciul. Un control real al Parlamentului înseamnă și o încredere în aceste servicii secrete. Serviciile secrete nu au ce căuta nici în justiție, nici în Parlament, nici în presă”, a declarat Kelemen Hunor, marți, 29 octombrie, la un post de televiziune.

„Trebuie modificată legislația, legea actuală este veche și au apărut alte tipuri de amenințări și e o altă situație față de anii 1990, începutul anilor 2000. Important este să avem o nouă lege și trebuie să vorbim de toate serviciile de informații. Degeaba vorbim de SRI și SIE, dacă nu vorbim de serviciul secret al armatei, care nu e controlat de Parlament, și de cel al MAI, care poate că este cel mai puternic, și de SPP. Trebuie o conducere politică în fruntea serviciilor secrete, una civilă, dar e nevoie în frunte de un om care înțelege mecanismele de funcționare și are capacitatea de a gestiona, de a conduce un serviciu secret. Trebuie un control parlamentar întărit, pentru că acum este extrem de subțire și slab. Dacă legea se schimbă, se pot stabili limitele controlului parlamentar și prin hotărârea Parlamentului, pe baza legii. Sunt pentru a schimba legislația în mod categoric”, a indicat Kelemen.

 Sursa: TVR Info

Tranșant! Legislația românească e clară: căsătoria este între bărbat și femeie. Așa trebuie să rămână!

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor, candidat la alegerile prezidenţiale, a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă susţine căsătoria între persoanele de acelaşi sex.

„Căsătoria este foarte bine definită în legislaţia românească: între bărbat şi femeie. Aşa trebuie să rămână. Pentru restul, se pot găsi soluţii juridice. Dreptul este o disciplină extrem de flexibilă şi inventează formule nemaipomenite, dar căsătoria – între bărbat şi femeie”, a explicat Kelemen Hunor.

La referendumul pentru familia tradiţională din 2018, liderul UDMR Kelemen Hunor le-a cerut maghiarilor din România să meargă la urne şi să voteze după propria conştiinţă.

„Considerăm că în acest moment şi în viitor, diferitele opinii trebuie să trăiască împreună şi cei care reprezintă aceste opinii trebuie să trăiască împreună. Va fi necesară o toleranţă din partea tuturor, în mod reciproc.

Cunoaştem poziţia comunităţii noastre, am făcut un sondaj, ştim că este vorba despre o poziţie conservatoare. Considerăm că democraţia înseamnă şi participare la vot şi cerem alegătorilor noştri, maghiarilor din România, celor care ne ascultă, să meargă şi să participe la vot şi să voteze după conştiinţă, susţinând valorile şi principiile în care crede fiecare om”, spunea la acea vreme Kelemen Hunor.

C.L.

Kelemen Hunor, atac dur la clasa politică românească!

Consiliul Reprezentanților Federali ai UDMR, întrunit vineri la Cluj Napoca , a decis, practic în unanimitate, ca liderul Kelemen Hunor să fie candidatul la președiția României.

În discursul său de acceptare a candidaturii, acesta a fost de o duritate neașteptată, folosind exprimări extrem de tăioase la adresa clasei politice române.

„Am acceptat propunerea Uniunii de a candida din partea UDMR la alegerile prezidențiale. Am înțeles că va fi o datorie de împlinit: voi fi vocea maghiarilor și a tuturor cetățenilor care sunt tratați incorect și cu neîncredere de către stat, a căror viață este îngreunată zi de zi, cu orice ocazie, în serviciile oferite.

Președinții anteriori au fost în serviciul statului și nu al cetățenilor. Ei au construit statul-coșmar și i-au permis acestuia să își bată joc de cetățeni.

Este timpul ca vocea rațiunii să învingă în politică!” a spus el.

Potrivit lui Hunor Kelemen, „statul abuzează de cele mai multe ori de poziția sa pentru că are mijloacele de a exercita puterea. Noi spunem că e ca și cum Bucureștiul ar fi o țară, și nu o capitală a țării. Vrea să controleze totul. Centralizează, controlează, supraveghează, în timp ce mulți oameni au impresia că în România de astăzi sunt cei deștepți care o duc bine, iar apoi cei care respectă regulile ajung să fie pedepsiți”.

În ceea ce privește inegalitățile economice, el a spus că „regiunile de dezvoltare sunt fragmentate” și „prost alcătuite, dar nimeni nu vrea să le schimbe”. „Cetățenii spun că este ca un coșmar”, în care statul tratează cetățenii ca pe niște servitori, în care statul are drepturi, iar cetățenii au îndatoriri”, a declarat Hunor Kelemen.

Potrivit acestuia, „aceasta este cauza crizei, faptul că cetățenii nu au încredere în stat. Statul a eșuat, recunoștea anterior șeful statului Klaus Iohannis, dar acest lucru nu a avut consecințe”, a subliniat Hunor Kelemen, care a subliniat că cetățenii văd clar acest lucru.

Președintele UDMR a mai punctat, potrivit Maszol: „Toată lumea promite reforme de 34 de ani, podul este plin de reforme, dar acum este nevoie de bun simț și trebuie pus capăt acestui coșmar”.

Gr. CIASCAI

Verdict dur: Guvernarea e compromisă, liberalii au aruncat țara în criză politică!

Kelemen Hunor a vorbit vineri seara, în exclusivitate la Digi24, despre tensiunile din Coaliție. Președintele UDMR spune că, în ciuda acestor neînțelegeri, liberalii și social-democrații vor colabora în continuare, pentru că „sunt condamnați să rămână împreună”. În plus, Kelemen Hunor subliniază faptul că „liberalii au aruncat țara în criză politică”.

Kelemen Hunor:

„Rămân împreună, pentru că sunt condamnați să rămână împreună, dar fără posibilitatea de a guverna eficient. Pentru că astfel de atacuri nu rămân fără urmări, există adversitate foarte vizibilă, toți se uită la ei și zic „Domne, dar ce faceți? Opriți-vă!. Eu am fost în mai multe guverne, și dacă nu ești de acord cu premierul, dacă el a luat o decizie, accepți sau pleci, nu ai altă posibilitate.

Aici nu este o chestiune de Coaliție, pentru că premierul, dacă pierde din autoritate, nu pierde doar în interiorul guvernului. Pierde și față de instituții, și față de partenerii internaționali, și nu e acceptabil. Asta se numeste criză politică. Deci liberalii au aruncat țara în criză politică.

Dacă nu ar fi anunțat acest calendar în martie, când au anunțat pentru tot anul, nu era o problemă să intre astăzi într-o discuție, o polemică pentru când vor fi alegeri. Dar ei au anunțat ceva, toată țara știa că vom avea alegeri în septembrie, prezidențiale 15 și 29, și 8 decembrie parlamentare.

Din acest punct de vedere spun eu că au făcut o greșeală care nu poate fi trecută cu vederea... „că așa e în România”, „așa merge în România”. Eu zic că nu merge.

Oamenii nu așteaptă din partea guvernanților perdele de fum și pretexte să se certe. Vor guvernare până la final, eficientă și în interesul omului și societății, asta vor, restul nu îi interesează pe oameni, mai mult îi enervează”.

C.L.L.

Pe trotinetă, spre Cotroceni

De departe cea mai spectaculoasă intrare în cursa electorală pentru preşedinţie a avut-o Kelemen Hunor: pe trotinetă.

Este un mod de a se face vizibil, dar şi o luare în răspăr a competiţiei pentru fotoliul de la Cotroceni. Este bine spus „fotoliu” pentru că oaspetele invitat să locuiască la Controceni mai mult stă degeaba decât lucrează. Asta a vrut să spună liderul UDMR când s-a arătat nemulţumit de prestaţia lui Klaus Iohannis.

Mă aşteptam la mai mult din partea preşedintelui ales în 2014. În niciun caz să fie un „pompier atomic”, aşa cum se autocaracteriza preşedintele în funcţie la depunerea candidaturii.

Poate că gestul lui Kelemen Hunor de a merge pe trotinetă era şi o invitaţie la creşterea vitezei de reacţie a lui Iohannis. Într-adevăr, toată lumea este nemulţumită de ritmul lui de lucru, de plecările prea dese în vacanţe, de deplasările săptămânale la Sibiu, ca şi când ar fi un navetist.

Kelemen Hunor se numără printre candidaţii care nu au nicio şansă de a intra în turul doi. Ca să nu mai vobim de câştigarea alegerilor. Tocmai din această cauză liderul UDMR se vedea în finală alături de Teodor Paleologu, un alt candidat fără şanse.

Ca reprezentant al unui partid, depunerea unei candidaturi are un scop precis: de a-şi mobiliza şi a-şi ţine electoratul aproape. În funcţie de rezultatele obţinute de candidat se clasifică partidul, găsindu-şi locul în ierarhia formaţiunilor politice. Depăşirea pragului electoral devine o ţintă, atât în cazul UDMR cât şi al PMP.

Pe de altă parte, în funcţie de scorul obţinut se negociază voturile acordate unuia dintre candidaţii intraţi în turul doi. Ambele partide, UDMR şi PMP, îşi îndeamnă electoratul să voteze cu Klaus Iohannis.

Prin urmare criticile din campanie la adresa preşedintelui Iohannis trebuie privite cu circumspecţie. La fel se întâmplă şi în cazul candidatului Dan Barna. În caz că nu intră în turul doi, electoratul USR-PLUS îl va vota pe Iohannis.

Înscrierea în cursa prezidenţială a candidaţilor partidelor mai mici are şi scopul de a-şi mobliza şi testa electoratul pentru alegerile locale.

Un obiectiv major al partidelor conduse de Tăriceanu şi Ponta îl reprezintă obţinerea unui rezultat bun al candidatului pe care îl susţin. De scorul obţinut de Mircea Diaconu depinde viitorul politic al ALDE, precum şi al lui Călin Popescu Tăriceanu. Mai puţin al lui Victor Ponta şi al partidului său. Pro România are alt spaţiu de manevră. În situaţia în care Viorica Dăncilă nu intră în turul doi, PSD este posbil să se reîntoarcă spre Victor Ponta şi chiar să ajungă la un tip de alianţă, la o fuziune cu Pro România care să implice o uşoară repliere ideologică, poate chiar o schimbare de nume, prin adăugare. Pentru că PSD totuşi reprezintă un brand, partidul lui Ion Iliescu, Adrian Năstase, Liviu Dragnea nu îşi va abandona numele cum a făcut PDL.

Viiorul imediat al PSD depinde de scorul obţinut de Viorica Dăncilă. În joc este şi viitorul ALDE. Cele două partide plătesc poliţele pentru modul cum s-au lăsat guvernate de Liviu Dragnea. Atât Tăriceanu cât şi Dăncilă, împreună cu partidele lor, se pot considera victime colaterale.

Desigur, este greu să ne imaginăm că dacă ar fi candidat Călin Popescu Tăriceanu s-ar fi deplasat spre BEC pe trotinetă. Poate şi motocicleta este un mijloc prea juvenil pentru el. Nici pe Viorica Dăncilă nu o vedem deplasându-se pe trotinetă, dar pe Klaus Iohannis, amator de mers pe bicicletă, l-ar prinde mijlocul de troasport introdus în politică de Kelemen Hunor. Problema e că pe trotinetă, oricât te-ai strădui, nu poţi ajunge prea departe, mai ales pe terenuri denivelate. Te poţi deplasa rapid între două puncte foarte apropiate, clar delimitate, aşa cum şi-a propus şi liderul UDMR. Adică la mare distanţă de locul care l-ar putea duce în turul doi al prezidenţialelor.

Autor. Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Mesajul ambasadorului Ucrainei pentru Kelemen Hunor / Reacția Ministerului de externe de la Budapesta

Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, spune că liderului UDMR Kelemen Hunor i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din noiembrie 2017 și că acesta a mai încercat de atunci să treacă granița cu pașaportul ungar, dar a fost refuzat. Diplomatul mai spune că va fi ”onorat” să-i ofere personal orice explicații suplimentare. Pe de altă parte, Ministerul de Externe al Ungariei l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la Budapesta într-o întâlnire specială care va avea loc luni.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ungar de Externe, Tamas Menczer, a declarat pentru MTI că această interdicție este "inacceptabilă" și "împotriva Ungariei".

Iată ce spunea însă, într-un mesaj pe Facebook, ambasadorul Ucrainei la București:

”În aceasta situație neplăcută, dar absolut firească aș dori să fac câteva precizări:

1. Domnului Kelemen Hunor i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din 03.11.2017. De atunci domnia sa a mai încercat să intre în Ucraina folosind pașaportul ungar și a fost refuzat, drept dovada că i-a fost bine cunoscută decizia autorităților ucrainene.

2. Și de data această conform legislației în vigoare a Ucrainei domnului Kelemen Hunor i-a fost înmânată decizia autorităților de frontieră privind interzicerea intrării pe teritoriul statului ucrainean pe care a și semnat-o. E adevărat că decizia nu conține motive, dar o astfel de practică e comună pentru toate statele europene.

Și bineînțeles sunt deschis și voi fi onorat să-i ofer și personal domnului Kelemen Hunor orice explicații suplimentare”.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus că a fost împiedicat, sâmbătă, să intre în Ucraina, unde voia să participe la a 30-a aniversare de la înființarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică. Acesta a spus că nu i s-au oferit motive, dar a primit și o interdicție de a intra în Ucraina până în 13 octombrie 2020.

„Am plecat sâmbătă spre Ucraina, împreună cu doi colegi din UDMR, am vrut să ajung în Ujghorod pentru a participa la a 30-a aniversare de la înființarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică. Eram în Ungaria la un punct de trecere a frontierei cu Ucraina și am dat pașapoartele, iar după ce am așteptat o oră în mașină, după care cei de la poliția de frontieră mi-au spus că nu am voie să intru în Ucraina, fără să primesc vreun motiv, fără să mi se dea o explicație. Cei doi colegi cu care eram ar fi putut să intre, dar eu nu. Am primit un formular în limba ucraineană ca să îl semnez și mi-au pus o ștampilă în pașaport cu interdicția de a intra în Ucraina până în 13 octombrie 2020”, a spus Kelemen, potrivit Mediafax.

Acesta a mai spus că l-a informat pe ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, despre acest incident, și va cere luni explicații din partea Ambasadei Ucrainei la București.

                                                                                                D.G.

Kelemen Hunor refuză sărbătoarea Centenarului României care cercetează corupții din UDMR? Cum ar clădi el țara?!

• Bursier al lui George Soros, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a intrat în atenția opiniei publice din nou, cu încă o declarație controversată, legată de sărbătoarea celor 100 de ani de la Unire: ”Romanii trebuie sa accepte ca noi nu vom putea si nici nu vrem sa sarbatorim 2018”.

Într-un interviu acordat unui ziar maghiar din Cluj, președintele UDMR acuză statul român că în ultimii 100 de ani a încercat în mod permanent și deschis să asimileze minoritățile. Asta la scurt timp după ce la congresul minorităților din Europa, organizat chiar de UDMR, participanții se pozau lângă plăcuța în limba maghiară a denumirii orașului Cluj-Napoca, iar în urmă cu 2 luni, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care asigură personal vorbitor de limbă maternă în instituţiile de sănătate şi servicii sociale. Într-adevăr asimilare deschisă…

Kelemen Hunor are mai degrabă un spin raportat la românii care se opun autonomiei, subiect respins în cele din urmă de majoritatea politică la negocierile de formare a noului Guvern. Președintele UDMR îmbracă în prime tema și spune că de fapt era vorba de o mai mare participare a autorităților locale în deciziile care le privesc. Și cu acel prilej, Hunor declara că a fost martor la”isteria antimaghiară extrem de violentă”, care s-a produs în România înaintea votului la moţiunea de cenzură.

O îngrijorare exprimată tot public de către președintele UDMR, în cadrul aceluiași interviu, este următoarea: ”Periodic ma tem ca din cauza faptului ca in Romania nu prea avem ce rezultate sa prezentam in anul centenarului, acest an va fi trecut cu un nationalism de prost gust”.

Desigur, o temă importantă de raportat ar fi lupta împotriva corupției, dorința locuitorilor României pentru un viitor mai sigur al generațiilor următoare, ale următorului Centenar. Însă ”periodic” președintele UDMR atacă devoalat oamenii legii care anchetează și trimit în judecată lideri UDMR și reprezentanți ai comunității maghiare din Cluj-Napoca, Harghita, Covasna sau Târgu Mureș.

Chiar ultimul congres național al UDMR, desfășurat la Zalău, în 2017, a fost un nou prilej pentru Kelemen Hunor să atace instituțiile de anchetă, să arate ce fel de Românie își dorește de fapt. Liderul UDMR a subliniat că Uniunea va continua să facă eforturi pentru a clădi în România ”statul de drept şi libertatea cetăţenilor”:

”Am avut experienţe neplăcute, instituţiile de forţă au fost folosite împotriva noastră, instituţiile statului au fost îndreptate împotriva noastră, instanţele judecătoreşti s-au îndreptat împotriva noastră. Este clar că trebuie să mergem mai departe pe drumul ales, să clădim o societate democratică şi liberă în care asemenea abuzuri nu se mai pot întâmpla. (…) Este o dramă absolut absurdă a tot ceea ce se întâmplă în contextul utilizării simbolurilor naţionale, există procese pe rol împotriva personalităţilor de marcă ale comunităţii noastre, sunt procese inventate, politice, care nu au de-a face cu cazuri clare de corupţie”, a afirmat Kelemen Hunor.

Printre invitații marcanți ai congresului era desigur și fostul viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, Anna Horvath, trimisă în judecată pentru corupție. Să nu uităm de retrocedările ilegale descoperite de procurori, contestate la rândul lor în spațiul public de UDMR.

Deci Kelemen Hunor nu dorește să sărbătorească Centenarul Unirii României în condițiile actuale, însă înțelegem că ar fi mai bucuros să vadă pentru viitor o Românie în care ”instituțiile statului”, ”instanțele judecătorești” să nu se poată îndrepta împotriva comunității lor?

Cu siguranță România va avea ce raporta la Centenar, cel puțin tot mai mulți corupți din UDMR scoși la lumină?

NapocaNews

Kelemen Hunor, despre iniţiativa privind Ţinutul Secuiesc: "Nu este nimic ilegal, nimic imoral"

Spre autonomie legală? Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că în cazul proiectului de iniţiativă cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc, apărut în Monitorul Oficial, nu este nimic ilegal, nimic imoral, nimic ieşit din comun, în condiţiile în care acesta a mai fost în Parlament.

Întrebat, sâmbătă, de presă, la finalul şedinţei CRU a UDMR de la Târgu Mureş ce părere are despre iniţiativa cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc, Kelemen Hunor a spus că iniţiatorii nu au făcut nimic ilegal, pentru că altfel proiectul nu apărea în Monitorul Oficial, relatează corespondentul Mediafax.

”Acest proiect a mai fost în Parlament şi nu s-a întâmplat nicio nenorocire, este la început de procedură, nu ştim dacă va ajunge în Parlament sau nu fiindcă urmează procedura de adunat semnături, după aceea merge la CCR şi abia după ce trece de Curte ajunge în Parlament. Şi putem discuta când ajunge în Parlament. Dar este conform legii, orice om dacă mai găseşte 9 persoane poate să facă astfel de demersuri pentru foarte multe domenii, inclusiv modificarea Constituţiei, nu au făcut nimic ilegal, altfel nu ar fi fost publicată în Monitorul Oficial. Nu este nimic ilegal, nimic imoral, nimic ieşit din comun, acest proiect a mai fost în Parlamnet acum foarte mulţi ani când parlamentarii au depus ca şi iniţiativă legislativă. E mult prea devreme să comentăm ce şi cum va fi în Parlament”, a spus liderul UDMR.

                                                                                                      NapocaNews

Acordul politic USD şi UDMR

P.S. Aştept comentariile dumneavoastră! Dacă nu vor fi rasiste, cu termeni vulgari, promit să le public pe toate, indiferent de opinii!
Vivat România dodoloaţă! Apropo, mai ştiţi cine a strigat acest slogan ?!
                                                                  GDL