Se afișează postările cu eticheta Lev Tolstoi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Lev Tolstoi. Afișați toate postările
vineri, 17 octombrie 2025
marți, 9 septembrie 2025
luni, 8 septembrie 2025
Lev Tolstoi, marele prieten al copiilor
F.M.Dostoievski și marele Lev Tolstoi (mai modestul Alexei Tolstoi aparține unei ramuri colaterale), cei doi titani ai literaturii ruse și universale (unul apolinic, celălalt dionisiac; unul olimpian și armonios, celălalt așezat pe un pisc geamăn, însă la capătul unui dum extenuant și prăpăstios; unul rebel în problematica socială, îndeosebi după criza sa religioasă, celălalt profund ortodox, dar etern neliniștit în tratarea diverselor chestiuni psiho-sociale și filosofice, deși crizele de epilepsie îl secătuiau de puteri), cei doi titani, deci, au fost contemporani, însă n-au avut șansa și plăcerea să se întâlnească în viața pământească.
Cert
este că s-au apreciat imens unul pe altul, fapt confirmat de Anna Grigorievna
Dostoievskaia, cea de-a doua soție a lui Feodor Mihailovici. În jurnalul cu
amintiri despre viața și activitatea genialului ei soț, Anna Grigorievna
descrie vizita făcută lui Lev Tolstoi, după moartea lui Dostoievski. Contele
și-a exprimat regretul că n-a stat de vorbă cu marele dispărut și, printr-o
suită de dovezi, a asigurat-o pe musafiră de statornica-i apreciere față de
opera lui Feodor Mihailovici…
Așa
cum am arătat deja, esențiala asemănare dintre cei doi mari scriitori este
următoarea: amândoi au creat capodopere pentru cultura universală și au
îmbogățit literatura pentru copii! Însă, spre deosebire de Dostoievski, care
era mai mereu presat de nevoi și hăituit de creditori, nobilul și bogatul
Tolstoi n-a izvodit doar din plăcere zeci de povești și povestiri pentru copii
(Balena, Câinele lui Iacov, Câinii
pompieri, Cei trei urși, Drumeții, Fetița și ciupercile, Elefantul,
Leul și cățelușa, Vulturul etc.), ci chiar a pus serios
umărul la înfăptuirea unor reforme educaționale și sociale, la început în
scrieri și pe moșia Iasnaia Poliana, apoi în tot imperiul, prin curajoase
scrisori adresate țarului și miniștrilor săi.
Totuși,
în pofida anvergurii lui universale, ce-i va duce faima
și prețuirea iubitorilor de cultură până în India și Japonia, marele Lev
Tolstoi nu numai că până la moartea sa în 1910 (s-a născut pe 9 septembrie 1828
la Iasnaia Poliana, gubernia Tula) nu va intra în posesia Premiului Nobel
(unele surse susțin că însuși el l-ar fi refuzat), dar – ne informează Ion
Vasile Șerban (prefațatorul volumului Sonata
Kreutzer și alte povestiri, BPT, Editura Minerva, București, 1971) – pe
data de 20-22 septembrie 1901, adică după publicarea în 1899 a romanului Învierea de către revista Niva (Ogorul), „Se dă publicității
hotărârea Sinodului de excomunicare a contelui Tolstoi”. Hotărârea rămâne în
vigoare, cu toate că celebrul scriitor și rebel se bucură de numeroase
„manifestări de simpatie de pretutindeni”...
În
replică, Lev Tolstoi scrie articolul Răspuns
la hotărârea Sinodului, unde face afirmația: „Biserica este, teoretic
vorbind, o minciună vicleană și vătămătoare; practic, un întreg șir de
superstiții grosolane și vrăjitorie, sub care dispare în întregime sensul
doctrinei creștine”.
Nerenunțând
după excomunicare la scris și la apărarea oprimaților, în anul 1902 Tolstoi
scrie țarului, cerându-i „lichidarea proprietății private asupra pământului”
(ideea economistului american Henry George, cum că „pământul nu poate fi
obiectul proprietății private”, nu numai că este intens dezbătută în romanul Învierea, dar ea chiar este pusă în
aplicare de către Dmitri Ivanovici Nehliudov, personajul principal și alter
ego-ul scriitorului, prin avantajoasele învoieli încheiate cu țăranii de pe
moșiile sale), în 1905 termină mai multe povestiri (Kornei Vasiliev, Alioșa
Gorșok, Însemnările postume ale
starețului Feodor Kuzmici), precum și articolul Toiagul verde, în 1906 apare nuvela Pentru ce? și povestirea Ceresc
și pământesc, anul următor (1907) trimite lui P.A. Stolîpin, ministrul de
Interne, o scrisoare, în care înfățișează „situația grea a poporului și
necesitatea desființării proprietății private asupra pământului” (Ion Vasile
Șerban), iar în 1910, anul plecării de acasă și al morții pe 9/21 noiembrie în
gara Astopovo, marele scriitor definitivează povestirea Hodînka, apoi – ne informează același I.V. Șerban – izbutește să
redacteze în ascuns de familie și „în prezența a patru martori-discipoli” un
testament, potrivit căruia fiica lui Alexandra, singura adeptă a tolstoismului
între cei 13 urmași, „devine legatara operelor sale, cu condiția să renunțe la
drepturile de autor în favoarea publicului”.
Asta
după ce, începând cu anul 1859, este atât de preocupat de suferințele
țăranilor, încât „elaborează proiecte pentru emanciparea iobagilor” (fără
rezultate concrete, cu toate că fuseseră aprobate de guvern), ba chiar
înființează la Iasnaia Poliana o școală (la rândul ei ineficientă), pentru ca
în anul 1871, îndepărtat o vreme de literatură, să redeschidă școala (în Jurnal va nota că-i preocupat de pedagogie ca în urmă cu 15
ani), în 1872 să redacteze Abecedarul,
ce va apare în edițiile ulterioare în milioane de exemplare, și să țină cursuri
pentru institutori, iar din anul 1874 (tot acum lucrează la Anna Karenina și inițiază o colectă
publică întru ajutorarea înfometaților) să-și continue cu aceeași dăruire
activitatea pedagogică: scrie articolul Despre
învățământul popular, un nou Abecedar
și cele patru Cărți ruse de citire.
Sighetu
Marmației,
George PETROVAI
18 aug. 2025
joi, 6 martie 2025
sâmbătă, 9 noiembrie 2024
Terapie prin cultură
Se spune că scriitorul Lev Tolstoi s-ar fi prezentat la o editură într-o anumită ținută mai sărăcăcioasă, ascetă. Se povestește că acolo a fost tratat astfel:
- Ce-i, ţărănoiule, vrei să devii scriitor?
- Dacă se poate!
- Zău, și ai mai scris câte ceva?
- Da, "Anna Karenina", "Război şi pace", "Învierea"...
- Cum te cheamă?
- Lev Tolstoi.
Lev Tolstoi nota în "Jurnalul" său: "Falsa părere a oamenilor despre mine mă obligă să rămân în acestă stare. Oricât ar fi de greu, încep să înțeleg ce binefacere e pentru suflet". Același scriitor continua printr-o altă însemnare:
"Cea mai rafinată desfătare spirituală pentru suflet, asemenea delicateselor culinare pentru stomac, e atitudinea iubitoare, blândă, neprefăcută faţă de cel care te-a jignit. Și mai rafinată e dacă reușești să-i faci un bine fără știrea lui".
LEV TOLSTOI…
luni, 9 septembrie 2024
Semnificațiile zilei de 9 septembrie 2024
Evenimente
- 9: O alianță de triburi germanice condusă de Arminius a atacat forțele romane conduse de Publius Quinctilius Varus în bătălia de la Teutoburger Wald, învingând trei legiuni în următoarele zile.
- 337: Constantin al II-lea, Constanțiu al II-lea și Constant îl succed pe tatăl lor Constantin I. Imperiul Roman este împărțit între cei trei augusti.
- 1087: William al II-lea devine rege al Angliei.
- 1488: Anne de Bretania devine ducesă suverană a Bretaniei, devenind o figură centrală în lupta pentru influență care duce la unirea Bretaniei cu Franța.
- 1543: Maria Stuart, în vârstă de nouă luni, este încoronată "regina scoțienilor" în centrul orașului scoțian Stirling.
- 1668: Avarul, o comedie în cinci acte de Molière, are premiera la Paris.
- 1743: Rescriptul împărătesei Maria Terezia prin care s-a dat dreptul copiilor de iobagi români din Transilvania de a frecventa școala.
- 1791: Washington, D.C., capitala Statelor Unite, este numită după președintele George Washington.
- 1850: Ca parte a compromisului din 1850, California a devenit cel de-al 31-lea stat american.
- 1886: S-a adoptat, la Berna, prima Convenție internațională pentru protecția operelor literare și artistice (intră în vigoare în România la 5/17 decembrie 1887) (9/21).
- 1901: Sunt reluate relațiile diplomatice dintre Austro-Ungaria și Mexic. Ele au fost întrerupte de la moartea împăratului Maximilian I, fratele împăratului Franz Joseph I, în 1867.
- 1911: A fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa.
- 1912: A fost dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuși, și primul monument al lui Brâncuși la București.
- 1918: Constituirea, din inițiativa lui C. I. Parhon, a Societății de neurologie, psihiatrie și psihologie din Iași (din 1921 și de endocrinologie).
- 1919: Linia spaniolă de pasageri Valbanera este prinsă de uraganul Florida Keys din largul Havanei și dispare fără urmă. Epava navei nu a fost găsită decât după zece zile. Nu există nici o urmă a celor 488 de pasageri și membri ai echipajului; nu sunt recuperați supraviețuitori sau cadavre.
- 1923: Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Republicii Turcia, fondează Partidul Popular Republican.
- 1940: Asasinatele hortyste din comuna Treznea, județul Sălaj. Au fost uciși sau răniți, de către armata maghiară, împreună cu localnicii maghiari din Transilvania de Nord, 263 de români. Drama populației românești din Transilvania de Nord-Est a continuat și în celelalte zile, în perioada 1 septembrie 1940 - 1 septembrie 1942, fiind asasinați 991 de români (în comuna Ip, Sălaj au fost asasinați, în noaptea de 13-14 septembrie 157 de români).
- 1947: Primul caz al unui bug de computer: o molie găsită într-un releu al unui computer Harvard Mark II de la Universitatea Harvard. Pionierul computerelor Grace Hopper a atribuit mai târziu (în mod eronat) originea termenului de eroare acestui eveniment (și dă, de asemenea, anul incidentului ca 1945).
- 1948: Kim Il-sung proclamă Republica Democratică Populară Coreea.
- 1956: Elvis Presley apare pentru prima dată în emisiunea The Ed Sullivan Show. Elvis a interpretat piesele Don't Be Cruel, Love Me Tender, Ready Teddy și Hound Dog.
- 1973: Peștera Eberstadt, descoperită în 1971 cu ocazia unor lucrări cu exploziv la cariera de calcar, și apreciată că ar avea o vârstă de circa 2 milioane de ani, este deschisă pentru public.
- 1975: NASA lansează nava spațială Viking 2 a cărei misiune este să exploreze planeta Marte.
- 1989: Între 9 septembrie și 17 noiembrie 1989, s-a desfășurat primul și cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul. A fost efectuat de Mohammed Salahuddin Choudhury și de soția sa Neena, din India, în 69 de zile, 19 ore și 15 minute, având ca punct de plecare și sosire orașul Delhi, India.
- 1991: Tadjikistanul și-a declarat independența față de URSS.
- 1997: Kim Jong Il, fiu și moștenitorul desemnat al fostului lider nord-coreean, Kim Ir Sen, a fost numit oficial președinte al RPD Coreene, după 3 ani de doliu păstrat în memoria tatălui său.
- 2002: Canalul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o banda sonoră în care Osama bin Laden revendica, pentru prima dată explicit, atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA.
- 2004: Secretarul de stat american Colin Powell a declarat că violențele din provincia sudaneză Darfur constituie o gravă încalcare a drepturilor omului și a invocat Convenția internațională din 1948 asupra prevenirii și pedepsirii crimelor de genocid; conflictul din vestul Sudanului a început în februarie 2003, când milițiile proguvernamentale (numite de localnici "diavolii călări") au silit populația de culoare să-și părăsească locuințele, terorizând și exterminând zeci de mii de persoane; ONU a declarat cu privire la criza din Darfur că este cea mai gravă criză umanitară în curs de desfășurare din lume.
- 2015: Regina Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii (63 de ani și șapte luni), surclasând-o pe regina Victoria, stră-străbunica sa.
- 2016: Guvernul Coreei de Nord efectuează al cincilea și probabil cel mai mare test nuclear. Liderii mondiali condamnă actul, Coreea de Sud numind-o „imprudență maniacală”.
Nașteri
- 214: Aurelian, împărat roman (270-275) (d. 275)
- 384: Honorius, împărat al Imperiului Roman de Apus (395-423) (d. 423)
- 1585: Armand Jean du Plessis, Cardinal Richelieu, om de stat francez (d. 1642)
- 1737: Luigi Galvani, medic, fizician și filosof italian (d. 1798)
- 1778: Clemens Brentano, poet, dramaturg și prozator german (d. 1842)
- 1826: Frederic I, Mare Duce de Baden (d. 1907)
- 1827: Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei, fiul Țarului Nicolae I, vicerege al Poloniei, președinte al Consiliului de Miniștri (d. 1892)
- 1828: Lev Tolstoi, scriitor rus (d. 1910) - FOTO.
- 1845: Ignác Acsády (Ignác Adler), scriitor, publicist și istoric maghiar de origine evreiască (d. 1906)
- 1863: Agatha Bârsescu, actriță română (d. 1939)
- 1885: Victor Vâlcovici, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1970)
- 1894: Mihail Andricu, compozitor român (d. 1974)
- 1899: Brassaï, pictor francez (d. 1984)
- 1908: Cesare Pavese, scriitor italian (d. 1950)
- 1922: Hans Georg Dehmelt, fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1989)
- 1928: Bogdan Stugren, biolog, zoolog și ecolog român (d. 1993)
- 1929: Ruth Pfau, călugăriță germană cu merite în combaterea leprei (d. 2017)
- 1936: Nicolae Sulac, cântăreț de muzică populară din Republica Moldova (d. 2003)
- 1939: Zbigniew Namysłowski, saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez (d. 2022)
- 1946: Costin Cazaban, compozitor și muzicolog român (d. 2009)
- 1949: Susilo Bambang Yudhoyono, om politic indonezian, președinte al Indoneziei
- 1952: Dave Stewart, membru al formatiei "Eurythmics"
- 1956: Silviu Lung, fotbalist român
- 1960: Hugh Grant, actor britanic
- 1963: Roberto Donadoni, fotbalist și antrenor italian
- 1966: Adam Sandler, actor, muzician, comedian, scenarist și producător de film american
- 1970: Lucian Mic, episcop ortodox al Caransebeșului
- 1973: Bogdan Aurescu, diplomat român, ministru de externe
- 1975: Michael Bublé, cântăreț canadian
- 1977: Gina Gogean, gimnastă română
- 1980: Michelle Williams, actriță americană
- 1989: Gylfi Sigurðsson, fotbalist islandez
- 1991: Kelsey Chow, actriță americană
Decese
- 1087: Regele William I al Angliei
- 1438: Regele Eduard al Portugaliei (n. 1391)
- 1569: Pieter Bruegel cel Bătrân, pictor flamand (n. 1525)
- 1696: Eleonore Erdmuthe de Saxa-Eisenach, prințesă germană (n. 1662)
- 1813: George I, Prinț de Waldeck și Pyrmont (n. 1747)
- 1835: Agnes de Hohenlohe-Langenburg (n. 1804)
- 1841: Augustin Pyramus de Candolle, botanist și naturalist franco-elvețian (n. 1778)
- 1891: Jules Grévy, om politic francez, președinte al Franței (n. 1807)
_from_NPG.jpg)
- 1896: Matei Millo, actor și cântăreț, autor de texte dramatice român (n. 1814)
- 1898: Stéphane Mallarmé, scriitor francez (n. 1842)
- 1901: Henri de Toulouse-Lautrec, pictor francez (n. 1864)
- 1918: Louis Abel-Truchet, pictor francez (n. 1857)
- 1923: Prințesa Victoria Margaret a Prusiei, membră a Casei de Hohenzollern (n. 1890)
- 1931: Matilda Cugler-Poni, poetă română (n. 1851)
- 1941: William Gerard Barry, pictor irlandez (n. 1864)
- 1945: Zinaida Gippius, poet rus (n. 1869)
- 1966: Octav Mayer, matematician român, membru al Academiei Române (n. 1895)
- 1976: Mao Zedong, om politic chinez, conducător al R. P. Chineze între 1949 și 1976 (n. 1893)
- 1981: Jacques Lacan, psiholog și psihanalist francez (n. 1901)
- 1985: Paul Flory, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1974)
- 1990: Samuel Doe, președinte al Liberiei (1980-1990) (n. 1951)
- 1991: Henri H. Stahl, antropolog cultural, etnograf, istoric social, memorialist, sociolog rural român (n. 1901)
- 1992: Margareta Sterian, pictor, ceramist, artist decorator și poetă (n. 1897)
- 1997: Burgess Meredith, actor american de film și televiziune (n. 1907)
- 2003: Edward Teller, om de știință american de origine maghiară, considerat părintele bombei atomice (n. 1908)
- 2014: Graham Joyce, scriitor britanic (n. 1954)
- 2015: Florin Ganea, fotbalist român (n. 1976)
- 2019: Lissy Gröner, om politic german, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1954)
- 2019: Sahar Khodayari, activistă și microbistă iraniană (n. 1990)
- 2020: Constantin I. Toma, botanist-morfolog român (n. 1935)
- 2022: Nicolae Bulat, istoric moldovean (n. 1952).
Sursa: Wikipedia
Abonați-vă la:
Postări (Atom)