Aho, aho copii si
frati,
Stati putin si nu
manati,
Langa boi
v-alaturati.
Si cuvântul
mi-ascultati.
Ia mai mânati,
mai, hai, hai...
S-a sculat mai an,
Badica Traian
Si-a-ncalecat
pe-un cal invatat,
Cu seaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâu de matase,
Impletit in sase,
Cât vita de
groasa,
El in scari s-a
ridicat,
Peste câmpuri s-a
uitat,
Sa aleaga-un loc
curat,
De arat si
semanat.
Si-a pornit
intr-o joi,
Cu un plug cu
doispreceze boi.
Boi boureni,
In coada
codalbeni,
In frunte tântatei,
Ia mai minati,
mai, flacai, hai, hai...
La luna, la
saptamâna,
Isi umplu cu aur
mâna.
Si el vru sa
vada,
De-i dete
Dumnezeu roada.
Era-n spic cât
vrabia,
Era-n bob cât
trestia.
Ia mai mânati,
mai, hai, hai...
Traian iute s-a intors
Si din grajd alt
cal a scos,
Un alt cal mai
nazdravan,
Cum ii place lui
Traian,
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde
locul.
Cu potcoave de
argint,
Ce da sporul la
fugit.
Traian
iute-a-ncalecat,
Si otel a
cumparat,
Ca sa faca seceri
mari,
Pentru seceratori
tari.
Si-altele mai
mititele,
Pentru fete
ochesele
Si neveste
tinerele.
De urat, am mai
ura,
Dar ma tem ca
va-nsera,
Pe aici, pe la
dumneavoastra,
Departe de casa
noastra.
Si ne-asteapte
si-alte case,
Cu bucate mai
gustoase,
Cu paine calda
pufoasa,
Cu vinul de
vita-aleasa,
Cu Cotnar de
Dragasani,
La anul şi la mulţi ani!