„Țara arde și baba se piaptănă” iarăși...

 

Bolojan a pregătit replica! Toți demnitarii PSD vor fi demiși imediat!

Premierul Ilie Bolojan s-a pregătit pentru scenariul în care PSD va vota mâine ieșirea partidului de la guvernare și automat, retragerea miniștrilor din Guvern.

Scenariul s-ar desfășura în modul următor: luni, PSD îi va cere oficial premierului Ilie Bolojan să demisioneze. Premierul va refuza. Prin urmare, PSD își va retrage miniștrii din Executiv.

Apoi va muta Bolojan, care-i va demite dintr-un foc pe toți demnitarii social-democrați: de la miniștri și secretari de stat, până la prefecți și alți indivizi numiți cu sprijinul partidului, potrivit Adevărul.

Mai mult, aceleași surse susțin că președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a transmis deja celor care urmează să-și piardă funcțiile că va fi „doar o situație temporară”, care nu se va prelungi mai mult de două-trei luni.

În acest moment, premierul Ilie Bolojan poate fi înlăturat doar prin moțiune de cenzură, dar partidele din opoziție nu au căzut de acord asupra unei date comune. AUR spune că vrea ca guvernul Bolojan să plece, dar se gândește la moțiune de cenzură abia după jumătatea lunii mai.

„Calendarul nostru nu are legătură cu ce face PSD. Nu ne raportăm în niciun fel la certurile din Coaliție, noi criticăm prestația guvernului Bolojan în ansamblu. Am spus că am dori să avem o moțiune de cenzură în preajma datei sau după data de 13 mai, pentru a putea contabiliza 3 trimestre consecutive de scădere economică”, a declarat zilele trecute liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

C.L.

Chiar așa, pentru cine guvernează?

Liderul senatorilor AUR Petrişor Peiu spune că, practic, salariul real a scăzut cu 5%, întrebându-se ce sens mai au tonele de promisiuni ale guvernului dacă are loc o scădere dramatică a puterii de cumpărare.

„Salariile au crescut cu 3,8% (februarie 2026 față de februarie 2025), iar inflația anualizata a depășit 9%. Practic, salariul real a scăzut cu 5%!

Puterea de cumpărare a romanilor care sunt angajați și își castiga banii din muncă cinstită a scăzut la 95% față de nivelul de anul trecut.

Aceste date nu cuprind criza declanșată de războiul din Iran. Prin iunie, o sa consemnăm o scădere a salariului real de peste 10% față de iunie 2025!”, a declarat Petrișor Peiu.

În acest context el lansează mai multe întrebări retorice:

„Ce sens mai au tonele de promisiuni ale guvernului dacă are loc o scădere dramatică a puterii de cumpărare?

Pentru cine guvernează Ilie Bolojan? Pentru cine guvernează PSD? Pentru cine guvernează PNL? Pentru cine guvernează USR? Pentru cine guvernează UDMR?”

C.L.

Grindeanu este cel mai prost crescut om politic!

Liderul grupului AUR din Senat, Petrișor Peiu, a declarat miercuri,15 aprilie, într-o intervenție la Antena 3, că președintele Camerei Deputaților și al PSD, Sorin Grindeanu, este „cel mai prost crescut om politic” pe care l-a întâlnit.

„Grindeanu este cel mai prost crescut om politic pe care l-am văzut. Nu doar că nu sună, dar nu răspunde la telefon, nici „Salut”, nici „Bună ziua'”, a spus el.

Peiu a vrut să discute cu Grindeanu în calitatea lui de președinte al Camerei Deputaților și acesta nu i-a răspuns apelurilor, a povestit senatorul AUR.

Cu toate astea, el a spus că ar vota o moțiune de cenzură depusă de PSD. „Eu personal și mulți colegi de-ai mei din AUR, nu vedem niciun motiv să nu votăm o moțiune de cenzură dacă PSD o depune”, a spus Peiu.

El a declarat, marţi, la Parlament, că AUR nu va semna şi nici nu va iniţia o moţiune de cenzură luna aceasta.

PSD ia în calcul să voteze o moțiune de cenzură în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu demisionează.

C.L.

Turturică a zburat, Săftoiu s-a așezat în cuibul rămas gol...

 

Adriana Săftoiu, fost politician liberal, este noul şef al Televiziunii publice, post ocupat până acum de jurnalistul Dan Turturică.

Plenul reunit al Parlamentului a validat-o, miercuri, pe Săftoiu pentru funcția de președinte – director general al Societății Române de Televiziune. S-au înregistrat 230 de voturi pentru și un vot împotrivă.

De asemenea, plenul reunit l-a validat, miercuri, pe Robert Christian Schwartz în funcția de președinte – director general al Societății Române de Radiodifuziune. S-au înregistrat 241 de voturi pentru și două voturi „împotrivă”.

Grupurile parlamentare ale AUR au părăsit, anterior, ședința de plen comun în care se votează noii președinți – directori generali ai Televiziunii și Radioului public.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat, înainte de vot, că parlamentarii partidului din care face parte părăsesc sala. ”Grupurile parlamentare AUR nu vor participa la votul pentru desemnarea celor doi președinți, invocând articolul 1 al Constituției – statul de drept și respectarea legilor.

Legea nu a fost respectată la desemnarea celor două Consilii de Administrație, deci nu avem cum să validăm votul dumneavoastră de azi. Vom părăsi sala”, a spus Peiu.

C.L.

Va avea loc unirea României cu Republica Moldova?!

 

Asta e calea! Unirea Moldovei cu România, cea mai rațională și mai rapidă soluție!

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni, 29 mai 2025, că speră ca toți cetățenii Republicii Moldova să ia în considerare în viitor opțiunea unionistă ca fiind mai rațională și mai rapidă decât orice altă opțiune privind soarta acestei țări.

„În primul rând, pentru cetățenii Republicii Moldova care au votat un partid care este apropiat de noi ca vederi unioniste, le adresăm mulțumiri și felicitări.

Pentru toți cetățenii Republicii Moldova - sperăm ca în viitor să ia în considerare cu toții opțiunea unionistă ca fiind mai rațională și mai rapidă decât orice altă opțiune privind soarta Republicii Moldova.

În rest, fiind un stat independent, nu avem ce să spunem altceva decât ce am spune și cetățenilor din alte state europene care nu sunt membre ale Uniunii Europene”, a spus Peiu, la Palatul Parlamentului, întrebat cum comentează rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.

El a adăugat că nu crede că unirea României cu Republica Moldova va fi în folosul altor state, cum ar fi Rusia. „Eu vă repet care este perspectiva noastră unionistă și dumneavoastră să judecați dacă este cumva în folosul unui alt stat. Noi am spus așa, că România trebuie să facă o propunere formală de reunificare Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova, această propunere să se bazeze pe o viitoare distribuire a deciziei în raport de 6 la 1 corespunzător raportului populațiilor din cele două state.

Noi le propunem o reunificare pe modelul german, adică Republica Moldova să recunoască Constituția României așa cum este, organizarea României, dar, repet, noi milităm pentru o propunere formală pe care să o facă România, iar Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova s-o accepte mai devreme sau mai târziu. Noi suntem convinși că, la un moment dat, o astfel de propunere nu poate fi evitată.

Dacă dumneavoastră vedeți modalități în care asta ar servi Rusia, nu știu. Noi nu am spus că trebuie să facem un război să ocupăm Basarabia, ci am spus să facem o propunere formală, adresată din partea statului român către statul Republica Moldova. În ce fel este ăsta revizionist?', a mai declarat Peiu.

C.L.

Petrisor Peiu: În căutarea timpului pierdut, de la Marcel Proust la Marcel Ciolacu și Marcel Boloș

 

Ultimii douăzeci de ani sunt, în mare parte, timp pierdut pentru majoritatea bătrânilor din această țară. Un sistem mizerabil le-a tocat puținii ani rămași după ieșirea la pensie în frig, foame și umilințe.

O LEGE FĂRĂ BANII NECESARI

Totul pentru a permite politicienilor cocoțați la putere chiar pe votul acestor pensionari să raporteze cea mai mare creștere economică agregată din Uniunea Europeană în perioada respectivă. Ei bine, o mare parte din creșterea aceasta s-a făcut pe seama unor pensii mizerabil de mici, plătite celor care au muncit, uneori și peste 40 de ani.

La capătul acestui drum, bogat și plin de realizări pentru politicieni, dar umilitor și trist pentru bătrâni, pensia medie la noi este de 2000 de lei/lună, iar peste o treime dintre pensionari trăiesc cu o așa-numită pensie minimă, de fapt, un ajutor social cu puțin peste 1100 de lei/lună.

Și dacă, acum 110 ani, prozatorul francez Marcel Proust publica, la editura Grasset, pe propria sa cheltuială, primul dintre cele 7 volume ale monumentalei sale opere „À la recherche du temps perdu”, astăzi alți doi Marceli (Ciolacu și Boloș) s-au distins printr-o ceartă penibilă „în căutarea timpului pierdut” al celor 4,7 milioane de pensionari din România. Eu cred că cei doi politicieni, ambii niște statui ale „erudiției”, din graba de a promova în carieră, au uitat, atunci când au citit opera lui Proust, să mai citească și ultimul volum: „Le temps retrouvé” – timpul regăsit. Ar fi fost poate bine, măcar să citească titlul, poate le-ar fi întregit armonios înțelegerea „lumii și vieții”.

Poate așa s-ar fi prins și cei doi magnifici Marceli ai bietei noastre politici că nu au făcut vreo mare ispravă, ci doar i-au amăgit pe bieții pensionari până la alegeri. Căci anunțarea unei legi care va consuma suplimentar aproape 2% din bugetul general consolidat, fără o soluție politică de finanțare este doar praf în ochi. Un guvern cu adevărat hotărât să înlăture nedreptățile care i-au încercat pe bieții pensionari ar fi spus, curajos, întregii națiuni, tot adevărul, și anume acela că, fără a schimba radical modul de bugetare a cheltuielilor și veniturilor țării, legea pensiilor nu se va putea aplica.

Pentru anul 2023, Guvernul PSD-PNL se bazează (încă, nefiind făcută nicio rectificare bugetară) pe venituri ale statului în sumă de 540 de miliarde de lei, reprezentând 34,8% dintr-un PIB de 1591 de miliarde de lei. Ca urmare a veniturilor bugetare prognozate, Guvernul s-a gândit să cheltuie, pe tot anul, aproape 608 miliarde de lei, reprezentând 39,2% din PIB. Dacă planul făcut de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă ar fi funcționat, la finalul anului am fi consemnat un deficit bugetar de 68 de miliarde de lei, adică 4,4% din PIB.

Se pare, însă, că bugetul României pe anul 2023 s-a dovedit un pic greșit, deși a fost atât de motivant încât a fost adoptat de Parlament în numai două zile, sub presiunea oalelor de sarmale și a ulcioarelor de vin destinate sărbătoririi celui de-al doilea Crăciun sub înțeleapta conducere a marii coaliții. Ei, ce mai contează în ziua de azi o mică greșeală acolo, care va face să avem un deficit de minimum 5,5% din PIB, adică o mică- mică eroare de calcul de doar 1,1% din PIB? Un mizilic de peste 16 miliarde de lei, adică 3,3 miliarde de euro. Bani de țigări pentru piloții avionului închiriat de neobositul Klaus Iohannis, angrenat în curajoasa expediție a sa în jurul lumii în numai 10 ani de mandat. Președinte-călător avem, ne mai trebuie doar un Jules Verne care să imortalizeze ilustrele isprăvi turistice ale cuplului Iohannis pe la safari-urile africane și pe la grătarele imense din pampas.

Ei bine, se pare că socoteala greșită a Guvernului arată cam așa, pentru moment: la nouă luni avem deja un deficit de 58 de miliarde de lei, 3,55% din PIB. Adică în primele nouă luni, Guvernul a reușit să adune la vistieria națiunii 370 de miliarde de lei și să cheltuie 428 de miliarde de lei.

Încurajați de exactitatea calculelor bugetare din acest an, guvernanții s-au gândit că n-ar fi rău să ne lase și o moștenire pe măsură. Și au adoptat, o lege asumată și de Parlament. Legea prevede o formulă complexă de calcul a pensiilor care ar rezolva inechitățile din sistem și ar aduce o decență a veniturilor pentru pensionarii care chiar s-au spetit muncind în această țară și care chiar au contribuit consistent la bugetul de pensii.

CÂT COSTĂ NEDREPTĂȚILE FĂCUTE DE GUVERNELE DIN ULTIMII 20 DE ANI?

Pentru cei mai puțin informați să precizăm că inechitățile din sistem se referă la faptul că oameni cu un punctaj egal (deci cu contribuții egale) și cu vechimi (stagii de cotizare) egale au pensii foarte diferite, în funcție de sex și de anul ieșirii la pensie. Evident că aceste nedreptăți flagrante trebuie îndreptate de statul român, dacă acesta mai vrea să aibă o minimă credibilitate în fața propriilor cetățeni. Numai că iarăși se adeverește zicala că este mult mai simplu să faci rău, decât să îndrepți răul făcut. În cazul nostru, îndreptarea răului făcut de cei care au guvernat în ultimii 20 de ani costă multe zeci de miliarde pe care le vom avea de plătit de acum înainte în fiecare an. Mai concret, iată cu cât cresc costurile cu pensiile (atenție, fără cele speciale!) în anul următor:

De la 1 ianuarie va avea loc o indexare cu 13,8% a tuturor pensiilor, care va duce cheltuiala lunară de la 9,666 miliarde de lei la 11,354 miliarde de lei/lună

În plus, ca efect al recalculării tuturor pensiilor, va rezulta o creștere a peste 3 milioane de pensii, ceea ce va duce cheltuiala lunară la 13,850 de miliarde de lei pentru ultimele patru luni ale anului.

Cumulate, aceste două creșteri ale cheltuielii cu pensiile (repet: contributive) va induce anul viitor o cheltuială totală cu pensiile de peste 146 de miliarde de lei, cu peste 30 de miliarde de lei mai mare decât cea de anul acesta.

Iar în 2025, practic, bugetul de pensii va avea de acoperit o sumă lunară de 13,850 de miliarde de lei, plus o indexare cu minimum inflația de 7,5% anunțată de Isărescu, adică 14,9 miliarde de lei/lunar. Un total anual de 180 de miliarde de lei, adică încă 34 de miliarde de lei în plus față de 2024!

URIAȘA MIZĂ ELECTORALĂ: 4,7 MILIOANE DE VOTURI

Nu trebuie să fii mare savant pentru a pricepe că o creștere a cheltuielilor cu pensiile de vreo 26% va aduce acești bani în buzunarele celor 4,7 de milioane de pensionari, în anul viitor. Iar 2024 este an electoral, deci cei 4,7 milioane de pensionari cu pensiile mărite și nedreptățile reparate se transformă în 4,7 posibile voturi pentru partidul care le-a adus aceste bucurii. Adică pentru PSD. Motiv pentru care nici nu trecuse legea de guvern că premierul Ciolacu și ceilalți pesediști au început să anunțe creșteri de pensii pentru anul viitor, ajungând chiar la a promite o creștere medie de pensie de vreo 40%, destul de puțin documentată însă. Cert este că PSD a luat caimacul fraților de la guvernare, liberalii, și s-au arătat pensionarilor ca fiind partidul care le aduce 40% în plus la pensie!

În acest moment, abia în acest moment, liberalii au sesizat faptul că ei nu prea mai au cu ce să se laude în ochii pensionarilor și au trecut brusc la calcule, arătând cam ce înseamnă aceste sume suplimentare pentru buget: 10 miliarde peste ce-și permite statul anul viitor (adică 0,6% din PIB), 33 de miliarde de lei peste ce-și permite și peste ce-a prognozat statul în 2025 (adică 1,8% din PIB) și câte 35-36 de miliarde de lei peste prognozele de cheltuieli pe 2026-2027 (adică 1,7% din PIB).

GUVERNUL VINDE PIELEA URSULUI DIN PĂDURE

Acum, pentru a nu plictisi cititorii cu cifrele astea seci, să facem o socoteală mai simplă: dacă veniturile statului sunt cam 33% din PIB, adică o treime, înseamnă că, pentru a ne permite o creștere a cheltuielilor cu 0,6% din PIB (în 2024), va trebui să avem creșteri de PIB cu 1,8% mai mare decât cea prognozată deja sau venituri mai mari la buget cu 0,6% din PIB, pentru a nu diminua celelalte cheltuieli ale statului. Așadar, în 2024, veniturile bugetare vor trebui să fie de 35,4% din PIB. Iar în 2025-2027, am avea nevoie de venituri suplimentare de 1,8% din PIB, adică de venituri bugetare de 37,2% din PIB. Simplu. Sau altă variantă ar fi să avem creșteri de PIB mai mari decât cele prognozate cu 1,8 puncte procentuale în 2024 și cu 5,4 puncte procentuale în 2025-2027.

Dar iată, în schimb, cam cum văd cei mai importanți doi Marceli din contemporaneitate, Ciolacu și Boloș, viitorul luminos al țării conduse de ei: în 2024, vom avea venituri bugetare de 568 de miliarde de lei, adică 33,1% din PIB, ceea ce va face ca Guvernul să binemerite cheltuieli de 618 miliarde de lei, adică doar 36,1% din PIB, rezultând un deficit bugetar de numai 50 de miliarde de lei, fix 3% din PIB-ul la care se așteaptă mințile cu adevărat luminate de la Piața Victoriei.

Iar în 2025, va curge de-a dreptul lapte și miere: venituri bugetare de 615 miliarde de lei (fix 33,1% din PIB), cheltuieli bugetare de 669 de miliarde de lei (doar 36% din PIB) și un deficit bugetar de 54 de miliarde de lei (tot fix 3% din PIB). Minunat! Se vede că trăim sub cea mai bună și competentă guvernare dintre toate guvernările posibile.

Revenind la modul simplist, dar contradictoriu, în care duetul de aur al celor doi Marceli vede rezolvarea problemei creșterii pensiilor, acest neuitat duo al habarnismului ne propune, nici mai mult nici mai puțin, decât să creștem cheltuielile concomitent cu scăderea veniturilor bugetare. Iar, în plus, ei cred că vor obține și reducerea deficitului bugetar! Trebuie să recunosc că o asemenea performanță nu ar fi fost posibilă într-o lume normală, dominată de bun simț și aritmetică de gimnaziu. Dar se pare că în politică nu prea există limite sau, cu atât mai puțin, bun-simț.

Ceea ce nu li se spune pensionarilor este faptul că banii în plus, de care bugetul are nevoie, trebuie să vină fie din creșterea de taxe, fie din reducerea altor cheltuieli.

ȘI TOTUȘI, NEDREPTĂȚILE TREBUIE REPARATE

Pensiile trebuie indexate. Deci nu legea propusă este de vină, ci neputința intelectuală sau politică a coaliției care ne conduce. Dar și ignorarea totală a datoriei de onestitate către propriul popor. Căci era corect să le spună cineva românilor o propoziție foarte simplă: statul este dator să înlăture nedreptățile făcute pensionarilor, dar asta ne va costa de la 0,6% până la 1,8% din PIB, iar acești bani pot proveni doar din două surse: fie din venituri suplimentare ale statului, fie din reducerea corespunzătoare a altor cheltuieli.

Iar veniturile, oameni buni, pot să crească numai crescând unele impozite, iar cel mai ușor de crescut va fi TVA, căci cele 33-34 de miliarde de lei necesare în plus ar putea fi tocmai creșterea TVA cu două puncte procentuale (anul acesta, Guvernul va încasa din TVA aproape 100 de miliarde de lei). Sau dublarea impozitului pe venit (33 de miliarde de lei anul acesta) sau dublarea accizelor (35 de miliarde de lei anul acesta).

Cât privește cheltuielile, pentru a pricepe dimensiunea reducerilor necesare, să reținem că sumele suplimentare necesare pentru aplicarea legii pensiilor sunt echivalente cu cheltuielile pentru plata dobânzilor la împrumuturile luate de Guvern (30 de miliarde de lei anul acesta) sau cu 60% din cheltuielile de capital (investiții – 54 de miliarde de lei anul acesta).

Am mai putea găsi bani în plus pentru pensii, dacă am reduce personalul bugetar cu un sfert (130 de miliarde de lei dăm anul acesta pe salariile lor) sau dacă am reduce la jumătate cheltuielile generoase pe cumpărăturile administrației – așa-numitele cheltuieli cu bunuri și servicii, în sumă de 75 de miliarde de lei anul acesta.

Dar, în lipsa unor anunțuri de nouă politică bugetară, bieții pensionari s-ar putea să nu își vadă nedreptățile înlăturate, căci onor guvernul celor doi Marceli nu va păcăli nici Comisia Europeană și nici agențiile de rating. Și atunci ne întrebăm, privind buimaci la ciomăgeala ideologică dintre Ciolacu și Boloș: de ce au făcut acest circ și cui folosește? Vor cu adevărat să ajungem precum Grecia în 2015? Pur și simplu nu înțeleg aritmetica de gimnaziu?

Și ne reîntoarcem la Marcel Proust, cel care a avut timp, în scurta sa viață de doar 51 de ani, să scrie toate cele șapte volume și să-și regăsească „timpul pierdut”. De ce? Pentru că, așa cum el însuși ne anunță, autobiografic, chiar în deschiderea primului volum, „Du côté de chez Swann”, „de foarte mult timp obișnuia să se culce devreme”. În vreme ce Ciolacu și Boloș se culcă cam prea târziu, preocupați să-și etaleze vasta cultură orală prin studiourile TV.

 

Autor: Petrisor Peiu

Sursa: corectnews.com

Vestea proasta: A venit criza! Vestea si mai proasta: Iar nu suntem pregatiti

de Petrisor Peiu, analist
Disputa dintre Ludovic Orban si Florin Citu pentru jiltul de premier are pentru romani aceeasi semnificatie pe care o avea pentru constantinopolitanii macelariti de turci pe 29 mai 1453 disputa teologilor bizantini despre sexul ingerilor.

Va uitati la imaginile sinistre cu orase chinezesti de milioane de locuitori inchise si aveti o strangere de inima? Va uitati la imaginile dezolante ale unui Milano pustiit, cu strazile si pietele golite de oameni si va incearca usurarea ca la noi sunt putini infectati cu sinistrul coronavirus? Romania nu are inca niciun mort din cauza Covid-19? Uitati toate acestea. O criza economica cumplita tocmai s-a declansat si ne va macina in anii urmatori.

Astazi nu mai este nicio indoiala: impreuna cu intreaga Europa, Romania va intra in recesiune, pana la mijlocul anului. Va urma apoi o criza violenta, pentru unii (cei pregatiti) mai scurta, iar pentru altii (cei nepregatiti) mai lunga si mai dureroasa.

O combinatie mortala intre prabusirea pretului titeiului si o recesiune globala indusa de virusul plecat din Wuhan tocmai a aprins fitilul unei crize dureroase pentru fragila economie nationala. Toate lucrurile rele care ni se puteau intampla ni s-au intamplat: cererea mondiala de materii prime a intrat la apa, al doilea partener comercial al Romaniei s-a "inchis" aproape integral, fiecare al douazecilea roman se afla prizonier intr-o tara blocata si condamnata la restrangere, Europa insasi s-a capatuit exact cu bolnavul cel mai contagios si mai greu de tratat pe care il putea avea. Colac peste pupaza, conducatorii nostri sunt ferecati intr-o disputa interminabila despre subiecte care nu au nicio legatura cu economia nationala, ignorand cu desavarsire amenintarea unui buget mai periculos decat orice pandemie cunoscuta.

Toata luna februarie am asistat veseli la tragedia petrecuta in China, acolo unde coronavirusul a imbolnavit peste 80.000 de oameni si a provocat peste 3.000 de morti. Ne uitam la aceasta poveste ca la un film documentar despre o indepartata dinastie antica, desi acolo crestea, zi de zi, ceea ce astazi s-a dovedit a fi "lebada neagra" care a gripat economia mondiala. Nicio clipa, timp de 29 de zile din februarie, niciun politician important din Romania nu a inteles ce ni se intampla. Toti erau prinsi in micile lor comploturi de palat, tesute in jurul unor mize care nu nicio legatura cu oamenii reali.

Nimeni nu s-a gandit ca, timp de 5 saptamani, cea mai mare economie a lumii (in cifre comparbile, metodologia PPP) a inghetat. Dimensiunea economica a Chinei este coplesitoare: fiecare al cincilea dolar care se produce pe planeta se produce in China. 27,3 trilioane de dolari din cele 141,86 trilioane ale globului, atat inseamna China (sursa: "World Economic Outlook Database, 2019", International Monetary Fund).

Si acest gigant aproape ca s-a oprit pentru cinci saptamani. Dupa sase saptamani de la declansarea panicii, doar doua treimi dintre companii si-au reluat activitatea, iar indicele recuperarii economiei chineze ("China Economic Recovery Index" -CERI- calculat de banca digitala WeBank, parte a grupului Tencent) se afla la 68% fata de nivelurile din 2019:

Un alt indice important, "nightlight" index, calculat de catre China Merchants Bank's (600036.SS), pe baza mediei intensitatii luminoase, masurata in 143 parcuri industriale a atins, pe 4 martie, abia 57,2% din nivelul mediu din 2019:

Volumul zilnic de pasageri cu metroul a atins, dupa cinci saptamani de la criza, abia un sfert din volumul de dinainte de declansarea epidemiei Covid-19. (sursa: AICI).

Ca o concluzie trista referitoare la performantele celei mai mari economii de pe planeta, balanta comertului exterior chinezesc marcheaza un deficit de peste 7 miliarde de dolari, in primele luni ale anului, dupa un excedent de aproape 50 de miliarde de dolari in decembrie 2019. Exporturile celui mai mare exportator mondial au cazut cu 17% in perioada ianuarie-februarie 2020. Cele mai optimiste prognoze indica o recesiune cel putin tehnica (scadere de PIB pentru doua trimestre consecutive), iar prima luna de revenire se estimeaza a fi abia mai (sursa: AICI).

Dar China nu este izolata, ea influenteaza in mod esential comertul mondial: o sesime din exporturile si importurile planetei sunt din China si merg spre China:

Sa va mai spun o data: fiecare al saselea dolar din comertul global circula prin China, iar fiecare al saselea dolar din comertul european se consuma cu China. Iar China are cea mai abrupta si intensa cadere din ultimii 50 de ani. Era exact ce lipsea ca Uniunea Europeana sa intre in recesiune, dupa un an (2019) cu o crestere firava (1,5%), in scadere accelerata de la 2,8% in 2017 si 2,2% in 2018.

Dar drama Uniunii nu se opreste aici. Atrofierea traficului de pasageri in China si pe plan international a adus dupa sine reducerea cererii de titei si ruperea lantului de iubire dintre Arabia Saudita si Rusia, adica ruperea cartelului petrolier OPEC+. Drama pasionala? Da, dar cu consecinte pentru toate miliardele care populeaza planeta, caci rasfatatul print saudit Mohammad Bin Salman Al Saud, alintatul MBS, s-a hotarat sa se detoneze in direct, provocand a doua cea mai mare scadere a pretului titeiului dupa razboiul din Golf din 1991. In plus, sauditii si aliatii lor din Emiratele Unite Arabe vor inunda, la propriu, lumea cu aproape 20 milioane de barili de petrol pe zi. Ii doare in cot de preturile mici de 31-32 dolari/baril, pe ei ii costa doar 10 dolari/baril extractia. Rusii dorm si ei linistiti pe o perna umpluta cu un fond de rezerva bugetara de peste 500 de miliarde de dolari. Numai pe americani si pe europeni ii cam cuprinde ameteala, caci ei extrag un titei mult mai scump si au credite care nu se mai pot plati la pretul asta.
Cam 3% din giganticul PIB american se datoreaza industriei oil&gas, asa ca tremurul pretului titeiului s-a transformat in cutremur pe burse. Indicele S&P 500 a intrat rau la apa, de la 3.389 puncte (20 februarie) la doar 2.480 (12 martie). - 27% si caderea continua...


Sursa:AICI

In acest context teribil, Uniunea Europeana a primit si lovitura de care se temea cel mai tare. Coronavirusul a lovit cel mai puternic exact cea mai vulnerabila tara din UE si din zona Euro, adica Italia. Italia, omul bolnav al Uniunii, a avut anul trecut cea mai mica rata de crestere a PIB din toate cele 27 de state, intre 0,1 si 0,2%.


Sursa: AICI

Italia a devenit a doua cea mai lovita tara de acest virus, cu cea mai mare rata a imbolnavirilor din lume: 350 italieni dintr-un milion sunt deja infectati. Spre comparatie, numai 56 de chinezi dintr-un milion sau doar 150 de iranieni dintr-un milion sunt infectati. 6,8% dintre italienii infectati au murit deja, in timp ce doar 3,9% dintre chinezii infectati sau 4,8% dintre iranienii infectati au murit. Italia s-a inchis cu totul si traieste un cosmar din care nu se va trezi prea curand.

Italia va plonja in criza din plin. Problema este ca va fi a patra recesiune in ultimii 11 ani:


Sursa: AICI

Magazinele sunt inchise si ele produc 12% din PIB-ul Italiei, turismul este mort si el produce 6% din PIB-ul Italiei, astfel incat cea mai optimista prognoza este ca economia peninsulara sa se contracte cu 0,3-0,8% in 2020. Uniunea Europeana va trebui sa cheltuie probabil cateva sute de miliarde de euro pentru a salva cel mai vulnerabil stat din zona Euro. De data asta, Ursula Gertrud von der Leyen are de salvat un urias cu o economie de 2.000 de miliarde de dolari, a treia cea mai mare din Uniune. Pe langa asta, salvarea Greciei, o economie de 10 ori mai mica, a fost o joaca de copii...

Dar, oameni buni, Italia nu e singura pe lume. Ea face un comert exterior in valoare de 1.000 miliarde de dolari si orice stranut de la Milano va imbolnavi exportatorii catre peninsula:


Sursa: AICI

Ei, iata ca al 13-lea cel mai mare exportator catre Italia este chiar Romania. Italia este cel de-al doilea partener comercial al nostru. Peste 7 miliarde de dolari trimitem acolo, 11% din exporturile romanesti. Ce exportam? Mai bine intrebati-va ce nu exportam catre Italia:


Sursa: AICI

Automobile, incaltaminte, componente electrice, telefoane, componente auto, otel, porumb, floarea soarelui, tigari, cauciucuri, mase plastice, produse petroliere. Chiar si bijuterii.

Ei, hai ca am ajuns si la Romania, care isi face loc, cu oarecare timiditate, pe harta crizei. Da, imbolnavirea economiei noastre vine de la italieni. Peste 10% din comertul exterior al Romaniei se datoreaza Italiei, cel mai mare flux de pasageri din/catre Romania este pe relatia Italia, acolo unde traiesc si muncesc peste 1,2 milioane de romani. Practic, fiecare al douazecilea roman munceste in Italia si calatoreste catre tara cel putin o data pe an.

Al treilea cel mai numeros grup de turisti straini sunt italienii: 240.000 din 2,8 milioane de straini care ne-au vizitat in 2018 (sursa: AICI). Practic, fiecare al 12-lea strain care a intrat in Romania a fost un italian si fiecare al patrulea roman stabilit in strainatate se afla in Italia. 0,4% din PIB-ul nostru se datoreaza turismului italienilor si romanilor de acolo.

A patra cea mai mare banca din Romania, detinand 10% din activele noastre bancare, este filiala locala a Unicredit, cea mai mare banca italiana:


Sursa: AICI

Adaugati la contagiunea italiana faptul ca Romania este un mare detinator de rezerve de petrol si gaze din Europa si caderea pretului va conduce la afectarea puternica a sectorului care produce 5% din PIB, are peste 25.000 de angajati (o treime din toti europenii din sectorul oil&gas, in numar de 77.000) si contribuie la buget cu 10% din incasari. (sursa: AICI). Numai din reducerea cu o treime a pretului titeiului, bugetul de stat va pierde incasari de 1% din PIB, iar PIB-ul se va atrofia cu 1,5%...

Toate aceste ingrediente, de la caderea pietei titeiului, la caderea italiana si de la recesiunea raspandita de China pana la propriile noastre restrangeri (inchiderea scolilor si a universitatilor, golirea mall-urilor si a resturantelor, anularea spectacolelor artistice si sportive, cheltuieli suplimentare pentru sanatate si ordine publica) cauzate de teama de contagiunea celor 1,2 milioane de romani din Italia, toate se vor cumula si va rezulta o recesiune prelungita, o criza in toata puterea cuvantului.

Si iarasi vom fi nepregatiti si neputinciosi in fata crizei. Bugetul tarii, cel mai puternic deficitar din Europa, este antamat pentru plata salariilor unei armate de peste 1,2 milioane de bugetari, pentru marirea fara precedent in Europa contemporana a pensiilor cu 40% doar anul acesta, pentru dublarea alocatiilor, pentru plata ratelor la cea mai scumpa datorie din Europa si pentru achizitia de panselute, borduri si statui. Nu au mai ramas bani pentru interventii de urgenta, pentru inlesniri fiscale sau pentru sustinerea industriilor lovite de criza. Orice leu cheltuit suplimentar va creste cel mai mare deficit bugetar si de cont curent din UE. La bani europeni suplimentari vom avea un acces limitat, aceia se vor cheltui pentru salvarea uriasului bolnav italian, iar investitiile publice le-am taiat oricum, de mult. Ar mai fi vreun miliard de lei la fondul de rezerva, dar acela e pentru campania electorala si pentru primarii premianti, care au schimbat partidul la timp...

In zilele premergatoare fatidicei zile de 29 mai 1453, inteleptii teologi bizantini dezbateau aprins ipotezele privind sexul ingerilor, in vreme ce adevaratii credinciosi ortodocsi sufereau pe zidurile Constantinopolelului moarte de martir, in frunte cu ultimul imparat, Konstantinos Dragasis Paleologos, Porfirogenetul. Dupa 567 de ani, elita romaneasca nu poate sa vada elefantul crizei economice care ne-a intrat in casa, concentrata pe capriciile pe care le urmareste cu infantilism: alegeri anticipate cu doar 4-5 luni inainte de termen, inlocuirea siglei de deasupra capului primarului Chirica si betonarea lui Robert Negoita in jiltul de primar, la adapost de vreun concurent real.

Va mai aduceti aminte anii 2008-2009? Atunci, guvernul Tariceanu arunca miliarde de euro pentru studii de fezabilitate inutile ale unor autostrazi ramase si astazi pe hartie, oamenii sai de incredere vindeau catre francezi dreptul de a-si creste la infinit pretul apei potabile, Elena Udrea isi negocia impartirea miliardelor guvernarii cu emisarii cu "almanahuri" ai lui Mircea Geoana, Vasile Blaga simula lupta cu Sorin Oprescu, iar ministrul de finante care trebuia sa ne apere de criza care ne-a culcat la pamant pe 10 mai 2010 era inginerul metalurg Gheorghe Pogea. Sa va mai aduc aminte ca ministrul muncii, Paul Pacuraru, sustinea video-convorbiri cu o doamna pe internet, avand pantalonii in vine? In vremea asta, criza incepuse in lume si in piata de la noi de vreun an...

Vi se pare ca s-a schimbat ceva? Sau ca s-a schimbat vreunul din personajele principale? Calin Popescu Tariceanu a fost recompensat pentru cele mai mari cheltuieli inutile din istoria Romaniei cu fotoliul de presedinte al Senatului, Emil Boc a fost rasplatit cu 1001 mandate de primar al Clujului, ministrul de finante Varujan Vosganian a ajuns sa se eternizeze ca cel mai poet dintre senatori si singurul senator dintre poeti, celalalt ministru de finante, Sebastian Vladescu, a ajuns condamnat la inchisoare pentru ca a avut nechibzuinta de a imparti cu altul spaga care i se cuvenea.

Vorbim peste 10 ani, o sa va spun ce vor face atunci Ludovic Orban, Florin Cîţu sau Marcel Ciolacu, ca acum vedem cu totii ce fac...

Nătă. Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).