Deschid acest text cu
un eveniment care s-a întâmplat în luna octombrie la Baia Mare și a săpat cu
litere mari durata lui în memoria celor care i-au împărtășit farmecul și
semnificația. Este vorba de Salonul de carte, organizat de revista de cultură
Nord Literar, Editura Eikon, Facultatea de Litere și alte instituții de cultură
din Baia Mare. A nu se uita! Am amintit asta ca o prefață la apariția numărului
de pe luna octombrie al revistei, deoarece paginile ei sunt ornate cu asemenea
momente de referință din cultura Maramureșului, a țării și a altor depărtări.
Ochiul deschis al acestui număr este aniversarea poetului Echim Vancea, la
împlinirea vârstei de 75 de ani. Poetul a dăruit revistei un grupaj de poeme la
rubrica Orfeu, iar confrații Gheorghe Mihai Bârlea și Gheorghe Pârja au scris
comentarii despre om și operă. Îți scriu castelane despre vânătoarea de vulpi
de pe Iza, unde viclean dragonul râului, mai lovea cu un hohot de viață în noi.
Poemul lunii este semnat de Vasile Trif. Gheorghe Pârja evocă toamna poeziei la
Desești, acolo unde se acordă premii pe covorul de iarbă. Criticul literar
Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România,
statornica noastră colaboratoare, semnează eseul „Corectitudine și
discriminări”, o pledoarie argumentată pentru drepturile omului. Despre
revista „Contemporanul”, la împlinirea a 145 de ani de existență și
despre directorul ei, prozatorul Nicolae Breban, băimărean prin naștere, scrie
Gheorghe Pârja. Universitarul Gheorghe Glodeanu prezintă cartea „Les
maîtres du fantastique en litterature”, a doi autori francezi, Francois
Raymond și Daniel Compere, despre ideea de fantastic în operele literare.
Criticul literar Delia Muntean, redactorul-șef al revistei, face o radiografie
în opera lirică a poetului Vasile Muste. Profesoara Daniela Sitar-Tăut
comentează volumul „Aducerea acasă a lui Brâncuși” – care nu
vizează repatrierea fizică a sculptorului, ci presupune recuperarea sa
simbolică, adică semnificația operei sale unice.
Rubrica Orfeu – cu poemele lui Echim Vancea și parodia neasemuită a lui Lucian
Perța. Clujeanca Laura Poantă pune în discuție Inteligența Artificială și teama
de ea. Autoarea ne prezintă avantajele acestui nou, sau vechi, venit printre
noi, dar și efectele imprevizibile ale AI. Concluzia Laurei este că nu putem
ignora beneficiile AI doar pentru că poate fi folosită și abuziv. Trage un
semnal de alarmă al efectelor ei asupra mediului. Actualitatea culturală din
ultima lună este comentată de scriitoarea Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei.
Evenimentele au gravitat în jurul Festivalului Internațional de Poezie de la
Sighetul Marmației și Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de
la Desești. Au fost premiați poeți din țară și din Serbia. Au fost prezenți și
scriitori din Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia și România. La
manifestări au fost mulți tineri, din Bistrița, Chișinău și Maramureș. Autoarea
aplică fiecărei secțiuni cuvinte de reală apreciere. Nu lipsește nici episodul
cu pisoiul rătăcit la poarta cimitirului din Desești și salvat de la
singurătate de poetul Flaviu Mihali. Suflet liric, ocrotitor!
Scriitoarea Mihaela Albu ne propune câteva recuperări necesare. Scrie despre
dezbinarea exilului românesc. Ne amintește că un liant al intelectualilor din
exil a fost Mircea Eliade. Istoricul literar Mircea Popa scrie despre cariera
de romancier a lui Nicolae Breban, care e pe cât de prodigioasă, pe atât de
incitantă. În plină epocă de literatură dirijată, a știut să ocolească tezele
și poncifele unei literaturi aservite. Istoricul literar Săluc Horvat ne
descifrează sensurile realismului rebrenian. Florian Copcea prezintă
cartea „Cuvinte locuite”, de Carmen Firan. Antoaneta Turda ne
prezintă recentul volum al lui Ioan Avram Mureșan – „Prima aventură
europeană a românilor 1918-1940”. Proza este asigurată de Ana Ludușan.
În pagina de poezie sunt semnăturile poeților: Adela Conciu, Anda Comșa-Chiș și
Otilia Vanda Ciuban. Poeții Flaviu Claudiu Mihali și Nicolae Scheianu scriu
despre ultima carte a regretatului prieten Vasile Muste. Dan Anghelescu dedică
poetului și teologului Theodor Damian din New York un text în care muzica este
un spațiu al ecleziei. Aforismele aparțin poetului George Vigdor. Maria și
Valeriu Stancu traduc din poemele scriitoarei italiene Antonella Rizzo. Acest
număr este ilustrat cu fotografii realizate de Linzenbold Szabolcs, care
cuprind imagini de la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de
la Sighetul Marmației. Ana Blandiana salută acest gest colegial într-un text
emoționant.
Revista poate fi procurată de la chioșcul de ziare din fața Magazinului „Maramureș” și Librăria Cărturești din Baia Mare și mai nou la librăriile editurii Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuș și Gherla. Lectură plăcută!