Omul de Tinichea

În iulie 1990, facțiunea PNL-Aripa Tânără scinda recent reînființatul PNL, ulterior dedându-se diverselor jocuri dorite de președintele Ion Iliescu.

PLD a apărut în decembrie 2006, peste noapte, la comanda președintelui Traian Băsescu, prin instrumentarea taberei lui Theodor Stolojan, care a rupt o halcă din PNL-ul condus de Călin-Popescu Tăriceanu.

În decembrie 2021, executat în PNL la porunca președintelui Klaus Iohannis, Ludovic Orban rupea o felie din partid și lansa Forța Dreptei.

Acum urmează ceva asemănător. Pentru că PNL suferă de un complex al scindării care se manifestă recursiv la comanda Palatului Cotroceni. Însă comenzile de la Cotroceni nu sunt niciodată doar comenzile Cotroceniului. Haideți să fim serioși. Nici în cazul lui Iliescu, al lui Băsescu sau al lui Iohannis nu a fost vorba numai de o acțiune a decidentului în cauză. Întotdeauna a fost vorba și de o decizie dorită de sistemul cu epoleți din spate.

Atunci când i-am comparat pe foștii candidați la prezidențiale cu personajele din ”Vrăjitorul din Oz”, mulți m-au înjurat după ce am scris că Nicușor Dan e distribuit în rolul Omului de Tinichea. Ăla care căuta o inimă ca să poată iubi.

În realitate, dincolo de aparențele boeme, Nicușor Dan era și este un animal politic sadea, unul fără scrupule sau ezitări reale. Atât pactul subteran cu Fritz, debarcarea fulgerătoare a Elenei Lasconi cu doar câteva zile înaintea alegerilor (nu, chiar nu scriu nimic pro-Lasconi, doar amintesc metodologia complotului, fiindcă asta a fost), cât și jocul în siajul PSD și al serviciilor secrete de după instalarea la Cotroceni, până în momentul anunțării premierilor lui și a guvernelor sale – ei bine, toate astea zugrăvesc, în tușe groase, portretul unui politician versat și lipsit de scrupule.

Momentul anunțului candidaturii lui la Cotroceni i-a năucit pe mulți. Dintr-odată, s-au mișcat ca unse o groază de chestii: fonduri, oameni și logistică. Prezidențiabilul potrivit la momentul potrivit. Salvatorul. Ăsta a fost filmul. Folosindu-se eficient de mulți oameni de bună credință, Nicușor Dan și-a legendat candidatura drept ”independentă” și ”civică”. Ulterior, s-a văzut cu ochiul liber cât de independent și civic e noul președinte. Când scriam chestiile astea in real time, mă înjurau și se supărau pe mine tocmai oamenii care îl înjură acum la unison pe Nicușor.

P.S. Desigur, acest complex al scindării PNL la comanda nr. 1 în stat a început de la Carol al II, care l-a numit prim-ministru pe Gheorghe Tătărescu fără ca acest lucru să întrunească acordul conducerii de facto a PNL, generând o falie adâncă acolo. Și-apoi, lansat la apă în decembrie 1944, așa-zisul Partid Național Liberal-Tătărăscu a fost instrumentat din plin de comuniști pentru a lovi PNL, grupusculul fiind folosit pentru ascensunea și impunerea totalitarismului roșu.

Răzvan Gheorghe

Ponta și ”corbii” Rusiei

Că tot se vorbește zilele astea despre ”corbi”. Adică despre oamenii Rusiei care vor fi fost înșurubați în sistemul ceaușist. Potrivit dosarelor ”Corbii”, generalul maior Ștefan Kostyal se număra printre aceste cârtițe, fiind agent GRU (spionajul militar rusesc). Kostyal era fost ilegalist, comunist înflăcărat, absolvent al Academiei Militare din Moscova și promotor al modelului sovietic.

După decembrie ‘89, Kostyal a susținut că Iliescu şi Virgil Măgureanu reprezentau ”contactele politice” ale generalilor complotişti Ion Ioniţă şi Nicolae Militaru, care plănuiau să-l îndepărteze pe Ceauşescu printr-o lovitură de stat, în 1984, cu suportul Rusiei. Urmarea? Conspiraţia a eşuat, câţiva generali şi o serie de alţi pioni implicaţi au fost traşi pe linie moartă, Iliescu s-a dat la fund cu viteza şopârlei, iar Kostyal a ajuns la închisoare (în aceeaşi celulă cu Sorin Ovidiu Vântu, la acea vreme condamnat pentru furt de energie de la contorul de acasă).

Inevitabil, momentul 22 decembrie 1989 nu-l putea găsi pe generalul Kostyal decât în imediata proximitate a grupării Iliescu (alături de alți ”corbi”). Dovadă că era cotat cu încredere maximă, chiar Kostyal (repet, agent GRU) avea să-i aresteze, în după-amiaza de 22 decembrie, pe cei mai importanți frați ai lui Ceaușescu: pe Ilie Ceaușescu (general de Armată) și pe Nicolae Andruță Ceaușescu (general de Securitate), acesta din urmă fiind săltat din Școala de ofițeri de la Băneasa. Cred că e clar pentru oricine că astfel de arestări nu puteau fi lăsate pe mâna oricui.

În 2008, într-un interviu acordat istoricului Toma Roman jr. (publicat în volumul ”Ceaușescu văzut de aproape”, Editura Curtea Veche, 2008), Kostyal avea să susțină că, în seara de 22 decembrie 1989, chiar după arestarea celor doi frați Ceaușescu, a luat cu mașina doi tineri și s-a deplasat spre Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT). Potrivit generalului, unul dintre aceștia era junele Victor Ponta, viitor PSD-ist de seamă și premier al României. Iată pasajul: „L-am arestat tot eu şi pe Nicolae Andruţă Ceauşescu, la Băneasa, după care m-am dus să coordonez Comandamentul Apărării Antiaeriane a Teritoriului. Să vă zic ceva interesant. Luasem cu mine-n maşină spre CAAT şi doi foarte tineri revoluţionari. Unul dintre ei era Victor Ponta”.

 Pam-pam! Carevasăzică, în teribila seară de 22 decembrie 1989, Victor Viorel Ponta se plimba cu mașina în compania generalului Ștefan Kostyal, agent GRU. Ce căuta un puști de numai 17 ani acolo? Cine era celălalt june? A cunoscut și el, ulterior, o fulminantă carieră politică?

Victor Ponta a negat succint că ar fi interacționat cu generalul în seara de 22 decembrie 1989, dar asta s-a întâmplat la ani după moartea lui Kostyal, când acesta nu-l mai putea contrazice.

Autor: Răzvan Gheorghe