Din ciclul „LA TABLĂ”

 

1.000 de paznici în școlile din România! Sorin Costreie - Ministrul Educației anunță primele măsuri pentru siguranța elevilor și a profesorilor!

După două incidente violente petrecute în unități de învățământ, la Bistrița și Pitești, ministrul Educației, Sorin Costreie, anunță că va solicita suplimentarea personalului de pază și extinderea serviciilor de consiliere psihologică.

Prima măsură vizează aproximativ 1.000 de posturi suplimentare de paznici, care ar urma să fie distribuite la nivel național, în special în unitățile de învățământ considerate prioritare. Ministrul a declarat că intenționează să discute propunerea cu premierul Luca Niculescu și să solicite sprijin pentru punerea ei în aplicare.

Anunțul vine după două incidente grave, petrecute la doar trei zile distanță.

La Bistrița, un elev de clasa a VII-a, în vârstă de 13 ani, a atacat o profesoară de matematică și un coleg care a intervenit pentru a o apăra.

Într-un alt incident, petrecut la Colegiul Tehnologic „Armand Călinescu” din Pitești, un elev de 15 ani a rănit un coleg. Autoritățile desfășoară cercetări pentru a stabili circumstanțele exacte ale celor două cazuri.

O altă propunere importantă privește protecția cadrelor didactice. Sorin Costreie dorește modificarea legislației astfel încât violențele comise împotriva profesorilor în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu să beneficieze de un regim sancționator mai sever, după modelul protecției juridice acordate personalului medical. Propunerea ar presupune dublarea pedepselor în condițiile prevăzute de lege și necesită modificări legislative.

În paralel, ministrul insistă asupra unei direcții care vizează prevenția: mai mulți consilieri psihologici în școli și un sprijin mai bun pentru elevi. Potrivit acestuia, consilierii pot identifica mai ușor dificultățile cu care se confruntă copiii, inclusiv frustrările și problemele care pot necesita intervenție timpurie.

Pe agenda ministerului se află și posibilitatea verificării ghiozdanelor la intrarea în școli, precum și instalarea detectoarelor de metale. Aceste măsuri sunt, deocamdată, analizate și nu reprezintă decizii deja implementate.

Ministrul recunoaște că transformarea școlilor în medii mai sigure nu se poate realiza peste noapte și că măsurile de securitate trebuie completate prin prevenție și sprijin psihologic.

C.L.

Controale în ghiozdane și detectoare de metale la intrarea în școli. Ce plănuiește noul ministru al Educației

 

Școlile din România se confruntă cu două probleme mari: violența, readusă în atenție de atacul cu cuțitul de la Bistrița, și rezultatele tot mai slabe ale elevilor la testele internaționale PISA. În primul interviu după învestire, noul ministru al Educației, Sorin Costreie, a spus că ia în calcul controale în ghiozdane și detectoare de metale la intrarea în școli.

Despre preluarea unor modele de succes, cum ar fi cel japonez, ministrul a fost categoric: nu poate fi copiat ca atare, iar dacă elevii ar fi puși să facă curat în școli, „în secunda doi, toți părinții o să sară pe noi”.

Sorin Costreie a preluat Ministerul Educației într-un moment dificil pentru școala românească. În aceeași săptămână în care a fost învestit noul Guvern, un elev de clasa a VII-a a rănit cu un cuțit o profesoară și un coleg la o școală din Bistrița. Iar cu doar câteva săptămâni în urmă, rezultatele testelor PISA au arătat că elevii români se numără printre cei mai slab pregătiți din Uniunea Europeană.

În primul interviu după învestire, acordat postului Digi24 și citat de Mediafax, ministrul a vorbit despre ambele probleme.

Controale în ghiozdane și detectoare de metale

Reacționând la atacul de la Bistrița, Costreie a spus că ministerul se gândește chiar la controale ale ghiozdanelor la intrarea elevilor în unele școli, astfel încât copiii să nu mai ajungă să aibă asupra lor un briceag sau un cuțit.

Ministrul a recunoscut că măsura ar fi greu de aplicat în școlile mari. „Gândiți-vă că avem unități școlare foarte mari, cu mii de copii. Ori ai controla. Înseamnă fie să-i aduci de dimineață ca ora să înceapă când trebuie, fie să perturbi întreg procesul. Ne gândim acum și la detectoare de metale și la multe astfel de lucruri”, a explicat Costreie.

Ministrul a propus și pedepse mai dure pentru faptele de violență din școli, dublate de campanii de informare. Potrivit lui, astfel de măsuri „penale și punitive” ar descuraja violența. Costreie nu a dat un termen pentru aceste măsuri, explicând că ministerul abia s-a instalat, dar a spus că violența din școli este una dintre priorități.

Testele PISA: copiii știu tabla înmulțirii, dar nu o pot aplica

A doua mare problemă e nivelul elevilor. Rezultatele României la testele PISA 2025, publicate pe 8 septembrie 2026, au arătat o scădere accentuată la științe, matematică și citire. România se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană, înaintea doar a unor state precum Bulgaria și Cipru, și sub media globală. Elevii români au rezultate apropiate de cei din Serbia, Georgia, Moldova sau Thailanda.

Testele PISA, organizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la fiecare trei ani, nu verifică ce au memorat elevii de 15 ani, ci dacă își pot folosi cunoștințele în situații din viața de zi cu zi.

„Testele PISA ne arată că copiii noștri știu tabla înmulțirii sau adunării sau ce tablă este nevoie, dar nu știu să o aplice în viața reală. Și atunci apare întrebarea, într-un mod firesc: dar pentru ce facem noi educație?”, a spus ministrul. Costreie crede că soluția trece prin profesori, prin cursuri de formare care să-i ajute să ajungă mai bine la mintea copiilor.

De ce nu putem copia „modelul japonez”

Întrebat dacă România ar putea prelua modelele educaționale de succes din Estonia sau Japonia, ministrul a răspuns categoric: „Nu, nu, nu”. Explicația lui: un astfel de model nu e doar educațional, ci și social, iar succesul lui depinde de profesori, de părinți și de resursele familiilor.

Metoda japoneză veche de 2.000 de ani pentru „picioare grele” (este genială!)Akusoli

Energie nouă pentru viitor. BMW iX3 40.BMW

Ca exemplu, Costreie a amintit că în școlile japoneze nu există personal de curățenie, iar elevii își fac singuri curat în clase. „Gândiți-vă că facem chestia asta în școala noastră. În secunda doi, toți părinții o să sară și o să spună: dar cum, copiii mei să facă curat? Toate-s legate”, a explicat ministrul.

C.L.