Aşa cum am
prevăzut şi era de aşteptat, la valoarea celor două echipe care s-au confruntat
în câştigarea Supercupei României de la Braşov, HCM Baia Mare şi HCM Roman,
echipa băimăreană s-a impus, fără să forţeze, cu scorul de 25 – 22 şi primul
trofeu din noul an competiţional poposeşte în vitrina clubului nostru.
Băimărencele au avut parte de o super galerie, condusă de neobositul Simi
Marcovici, dar şi de aproximativ 150 de suporteri maramureşeni care au plecat
să vizioneze finala în excursia organizată de clubul şi Primăria Baia Mare în
oraşul de sub Dealul Tâmpei.
Iată câteva
din „culisele” acestei deplasări,
organizator Ioan Gurzău: s-a plecat la Braşov cu trei autocare, marţi,
26 august, ora 8,oo. Condiţii minunate din toate punctele de vedere: autocare
ultimul tip, vreme minunată, atmosferă optimistă în privinţa rezultatului, iar
majoritatea suporterilor se cunoşteau între ei din alte deplasări cu echipa
fanion a Maramureşului, inclusiv în străinătate. Nimeresc în autocarul numărul
3, autocarul echipei HC Minaur Baia Mare, iar domnul Mihai Sabou face prezenţa.
Suntem toţi, adică 43 de persoane plus şoferul. Mă uit în stânga şi în dreapta
ca să descopăr feţe cunoscute. Aflu că am să călătoresc în următoarele 24 de
ore cu familia Crişan, familia Sabou, familia Varga, nea Petrică, Edi Kotecz,
Augustin Chira jr., Ioan Călin Gherman, Daniel Urs, ş.a.unii dintre cei mai
fideli suporteri ai echipei conduse de Costică Buceschi. Pornim la drum.Peisajul
este încântător. Drumul bun face ca autocarul să alerge cu viteză, atât cât îi
dă posibilitatea Codul rutier. Urcăm Mesteacănul şi doamna profesoară T. îşi
aminteşte de meleagurile natale, satul Fericea. Altcineva face observaţia că
pădurea îşi schimbă culoarea şi devine din ce în ce mai ruginie. Ieşim din
judeţul Maramureş, iar în dreapta noastră se vede o negură parcă desprinsă din
nuvelele lui Sadoveanu, este un fenomen meteorologic cât se poate de firesc pe
Valea Someşului. Lăsăm Glodul fraţilor Cosmuţa şi Gâlgăul în urma noastră, unii
discută cu foc despre evoluţia echipei favorite în turneul amical din Ungaria la
Cupa „Elek Gyula” din Budapesta, alţii fac pariuri cu cât va învinge Baia Mare
echipa nemţeană. Ne mişcăm repede şi ne trezim pe autostrada A3, lăsăm şi
Câmpia Turzii în urmă şi intrăm în orăşelul Luduş. Aici facem o staţionare de
aproximativ o jumătate de oră, timp tocmai bun pentru a mânca ceva bun din
„traistă”, de la magazin şi pentru a socializa. Pornim din nou la drum şi vedem
satele cu garduri şi porţi înalte şi îmi dau seama că intrăm în Ţara Bârsei.
Păcat că nu putem zăbovi puţin la Cetatea Rupea, în oraşul Sighişoara sau să
vizităm Biserica Neagră din centrul Braşovului. Ne grăbim să ajungem la Sala
sporturilor pentru a vedea şi finala băieţilor pentru acelaşi trofeu, dintre HCM
Constanţa şi Ştiinţa Municipal Dedeman Bacău. Ne întâmpină un echipaj de
poliţie care ne explică miliţieneşte unde să parcăm, motiv pentru care ne
învârtim de vreo două ori în jurul sălii. Trece şi acest mic incident şi
iată-ne în cocheta sală braşoveană. Calculul hârtiei o dă favorită pe echipa
din Bacău, multipa campioană fiind la un pas de destrămare din cauze
financiare. Păcat! Mare păcat că handbaliştii care se luptau în Champions
League au părăsit corabia iar acum au rămas să apere culorile alb-albastre doar
veteranii şi iluştrii necunoscuţi. Mă aşez lângă o familie din Constanţa care
„mănâncă handbalul pe pâine” şi îi recunosc pe Rudi Stănescu şi Stravositu,
ceea ce-i impresionează pe companionii mei de ocazie. Portarul Stănescu face o
partidă mare, Dumnezeu se întoarce cu faţa spre ei, mai puţin autorităţile
locale care sunt ocupate cu „Faraoniada” şi câştigă pe merit. HCM Constanţa -
Ştiinţa Bacău 24 – 21.Urmează un alt moment important pentru handbalul românesc
în sala din Braşov. Este premiată de către FRH selecţionata de tineret a
României care în acest an a devenit Campioană Mondială. Ceea ce a impresionat e
faptul că au fost premiaţi (de col. de poliţie Badea) şi antrenorii acestor
fete minunate, adică acei descoperitori şi şlefuitori care la succes sunt
uitaţi. Să sperăm că de azi înainte şi pe plaiurile noastre se va schimba
optica. Moment emoţionant când campioanele mondiale îşi fac fotografii cu
antrenorii lor, moment răsplătit cu aplauze atât de galeria băimăreană cât şi
de cea a nemţenilor. Se apropie ora 19,45, cele două echipe fac obişnuitul
antrenament dinaintea partidei. Parcă handbalistele nemţene sunt ceva mai
preocupate şi mai serioase în a executa sfaturile şi exerciţiile impuse de
antrenorul Florentin Pera. Fetele noastre fac exerciţii uşoare şi trag cu coada
ochiului spre tribună, tribună net superioară echipei din Roman, atât numeric
cât şi vocal. Meciul va fi arbitrat de o piteşteancă şi o bucureşteancă, care
vor avea mult de furcă cu nebădăiosul antrenor Pera. Parcă toţi s-au molipsit
de la Gheorghe Tadici, mai puţin Costică al nostru. Cobor din tribună şi uzând
de legitimaţia mea de ziarist sportiv, intru la marginea terenului, o zăresc pe
Mariana Tîrcă căruia îi cer permisiunea să-i fac o fotografie. Acceptă şi îmi
zâmbeşte în poză. Ce bine arată doamna antrenoare! Îi sărut mâna după care mă
aşez, strategic, în apropierea careului celor din Roman în speranţa că voi
fotografia o groază de goluri înscrise moldovencelor. Mă salut cu
fotoreporterul Cristi Mureşan. Se fluieră începutul partidei. Partida se
dovedeşte a fi echilibrată. Cei din Roman au vreo trei jucătoare foarte înalte
şi majoritatea ştiu handbal. HCM Roman, spre disperarea prietenei mele
Cristina, o micuţă handbalistă din Braşov, care este vecină de scaun cu mine şi
fan Ada Nechita, reuşeşte să se afle de patru ori în avantaj, dar Simi
Marcovici îşi face în continuare treaba şi ritmurile braziliene inundă sala. La
timpurile de odihnă cerute de cei doi antrenori ne încântă ochii un grup de
majorete, toate una şi una iar dansul mai ceva ca la cluburile frecventate de
Adi Mutu şi Gabi Iancu. Pe cele două extreme Baia Mare are două handbaliste de
clasă mondială, Elisei Ardean şi Ada Nechita, mereu în mişcare, mereu gata să
speculeze orice neatenţie a adversarului direct şi să marcheze. La un moment
dat, Ardean îi strigă Elizei să aiba mai mare încredere în ea şi să şuteze la
poartă. O face şi înscrie! De altfel Eliza Buceschi mi s-a părut a fi cea mai
bună jucătoare din echipa noastră. Ce bine e să ai în formaţie, domnule
Buceschi, pe lângă tinereţe, talent şi fete cu experienţă. Mă uit pe tabela
electronică, minutul 14, Baia Mare – Roman 6 – 6! Galeria cântă în continuare
inspirată de tricoul galben al lui Simi pe care scrie „Brasil”. HCM! HCM! Baia
Mare!
Primele 30 de minute
se termină la scorul de 12-10. În pauză, are loc o tombolă pentru suporterii
băimăreni care deţin bilete la acest cuplaj handbalistic de excepţie iar
câştigători vor fi răsplătiţi de dl. Liviu Bala şi dl. Daniel Kotecz cu
tricouri şi mingi. În actul secund în minutul 33 pentru prima oară ne distanţăm
la trei goluri: 14-11. Antrenorul Pera este foarte nervos pe deciziile arbitrelor,
motiv pentru care vede cartonaşul galben iar mai apoi este suspendat 2 minute.
În minutul 40, în premieră, cele două adversare sunt despărţite
de patru goluri: 18-14. De altfel acesta este cel mai confortabil avantaj al
partidei, campioana României mai bucurându-se de patru goluri avans în minutul
46 (20-16), în minutul 51 (22-18) şi in minutul 53 (23-19). Meciul se termină
aşa cum arăta şi calculul hârtiei, victorie Baia Mare, încă un trofeu în
vitrina clubului nostru. Toată lumea este mulţumită: Baia Mare că au învins,
HCM Roman că nu s-au făcut de râs. Trebuie să mai specificăm faptul că Baia
Mare a făcut deplasarea fără Melinda Geiger accidentată (ce mult ne lipseşti
Melinda cu şuturile tale în momentele dificile când suntem pasibili de joc
pasiv!), luptătoarea Diniş Vârtic, Abbingh, Do Nascimento, studenta Tiron şi
portăriţa Cetăţeanu. Una peste alta, încă o sărbătoare pentru handbalul
băimărean la care a participat şi primarul Cătălin Cherecheş. În tribună l-am
zărit întreţinându-se cu primarul Braşovului şi pe Giovanni Băban, un mare
antrenor, cel de la care a preluat echipa Costică Buceschi.
Caseta tehnică a Supercupei 2014:
Au arbitrat foarte bine: Diana Florescu şi Anamaria Stoia;
Aruncări de la 7m: 5-9 (transformate 5-8, a ratat Iuganu);
Minute de eliminare: 8-6;
HCM Baia Mare:
Arenhart (11 intervenţii bune, a apărat o aruncare de la 7m), Paula Ungureanu
(10), Dumanska - Buceschi 6 goluri (2), Marin 5 (3), Gjorgjijevska 3, Davidenko
3, Ada Nechita 2, Lobach 2, Oltean 1, Artsiukhovich 1, Ardean Elisei 1, Makeeva
1, Herrem, Szucs, Tatar.
HCM Roman: Vişan
(9 intervenţii bune), Polocoser (1),Tymoshenkova (4) - Băbeanu 10 goluri (8),
Agrigoroaei 4, Iuganu 4, Toskovic 2, Mihalschi 1,Druţu 1, Horobeţ, Cilici,
Vîlcu, Chitacu, Caramalău, Crap, Stoleru.
MVP-ul partidei a fost cotată Raluca Agrigoroaei.
Festivitatea de premiere se lasă cu multă şampanie, fericire
şi îmbrăţişări. Se dau interviuri. De la noi, pentru televiziunile centrale,
Laura Oltean şi Costică Buceschi. O zăresc şi ne salutăm colegialiceşte pe
Ramona Ioana Pop. Cu această ocazie îi transmitem multă sănătate domnului
profesor Ion P. Pop.Suporterii şi rudele fetelor noastre aşteaptă la ieşirea
sportivelor pentru autografe şi şedinţă foto! Este aproape ora 22,00 şi se aud
scandări atât din partea băimărenilor cât şi a celor din Roman. Mă gândeam ce
se întâmpla dacă era un meci de fotbal. Dar nici nu trebuie să fac un astfel de
exerciţiu, ştim ce au făcut suporterii în ghilimele ai Petrolului la Craiova.
Toată lumea se adună la cele trei autocare care au numere de
înmatriculare care încep cu MM, se aud, sporadic, ţipuituri şi scandări:
Campioanele! Campioanele!Supercampioanele! De data aceasta, ne întoarcem pe
cealaltă variantă, pe la Bistriţa şi în jurul orei 4,00 suntem în Baia Mare!
Obosiţi, dar fericiţi! HCM Baia Mare este cea mai bună echipă de handbal din
România. Tocmai a dovedit-o!
P.S. HCM Baia Mare a rămas în Braşov, urmând ca miercuri,
după micul dejun, să pornească spre Craiova, acolo unde va întâlni SCM în prima
etapa din Liga Naţională. Meciul va avea loc vineri, 29 august, de la ora
18.00. Mult succes în perspectiva Ligii Campionilor!
GELU DRAGOŞ, membru A.P.S.R.
