Drum lin printre stele, Tomas Gross Rocneanu!

 Să veghezi mereu asupra noastră dintre îngerii lângă care ești acum  

Te vom iubi și prețui mereu pentru tot ce ai făcut și ai însemnat pentru noi. 

Dumnezeu să te odihnească în pace!

                                                                          *****

                                                                  ******

RIO - TINTO 2010

 Nu doresc să credeți că-i un nou festival (ce să fac, dacă toate au titluri  englezești?), dar acesta este sau a fost o localitate minieră,  din care un Consorțiu britanic, prin exploatarea ”LA  ZI”, au secătuit locul de  bogățiile subsolului,  acești  ”intreprinzători străini” în acest areal al Andaluziei din Spania, foarte bogat în cupru și aur,  pe o arie de sute de ha a fost scurmat cu dragline, excavatoare și buldozere acest areal care acum, fără o ordine sau direcție are săpate gropi de la  suprafață și uneori până la 10-12 m adâncime, aceste gropi capcane, de unde zi și noapte se căra minereul spre flotații, un drum care avea linie CFR -normală-, cu locomotive de 50 de mii de CP  și o altă bandă pentru camioane. Nu mi-am imaginat ;i nu-mi imaginez pe unde circulau băștinașii?! 

    Am folosit termenul de sute de hectare, deoarece  înaintea acestor  gropi oribile era o TABLĂ, ( îmi imaginam că așa ar fi arătat probabil la noi Roșia Montana) care  ne preciza  cam ce ne este permis...  

     Înaintea gropilor sinistre era  un fel de galerie de 2,2 profilul, galerie care nu-și avea rostul într-o carieră orizontală. 

    „Un sfătuitor - ghid de acolo” ne spunea că la un moment dat Marahajahul Indiei a avut curiozitatea  de-a vedea de unde  îi vine aurul, că din ce se știe aurul spaniol are origini atzece, maiașe. Atunci oameni cu  inițiativă au construit această ”Mină improvizată”, care  se termina într-un depozit unde țineau o locomotivă care  ducea pe Marahajah la acest început de galerie  ”lungă ” cam cât jumătatea Minei-Școală ” a Grupului Școlar Minier Baia Mare și de aici începeau noroaiele, care după două curbe se terminau și ele. Vagonul făcut pentru această vizită era  de o eleganță desăvârșită, dar cum nu aveau unde-l duce și acum se află acolo... 

    La intrarea în acel depou era o cafenea și  un colț unde se vindeau  suveniruri, mulaje de animale din emisfera sudică, machete.   Un elefănțel cam de 20 g din aur costa 20 de euro.

    Denumirea de RIO-TINTO a luat-o de la rezidurile de cupru care a transformat un râu ce avea pe vremuri și păstrăvi într-un albastru ca cerneala (Tinto), apoi într-un portocaliu ce se poate vedea în imaginea de mai sus. Un râu mort desigur, fără urmă de viețuitoare...  

    

Toma G. Rocneanu

Urare pascală

Hristos a înviat ! Și ne va împuternici să trecem și boli și ordonanțe. Sărbători fericite !

Tomas GROSS ROCNEANU

Noi am construit Baia Mare!

 Citesc nu de puține ori informații despre cât de „idioți” au fost comuniștii, sau alte apelative de dispreț pentru cele 13 milioane de români care au mai rămas după Al Doilea Război Mondial și ciuntirea țării, dintre care cam 6 milioane erau „bărbați”, iar 1,5 milioane erau invalizi de război sau mutilați și mulți cu boli incurabile, precum TBC-ul.

Acești români cu sufletele mutilate au reușit să curețe urmele războiului și, din aproape în aproape, dintr-un KD-35 au făcut Tractorul Universal U 650…, care a mecanizat toată agricultura socialistă. Introducerea curentului electric a fost o sărbătoare pentru orașe și sate (până atunci, pentru a construi un atelier sau o uzină, trebuia să ai propria uzină electrică, și era mai scumpă decât fabrica).

Și Baia Mare a trecut prin aceste etape. Noi eram pe atunci tineri, lucram fără echipamente de protecția muncii și eram victimele bolilor profesionale: saturnism, silicoză, otrăviri cu cianură, intoxicații cu acizi, pierderi de organe, în special ochii și brațele erau în pericol. Noi și părinții noștri am construit în Baia Mare mai întâi un bloc cu 4 niveluri și 50 de apartamente și pas cu pas am ajuns că ridicăm apoi un oraș cu zeci de mii de blocuri în care locuim acum cei mulți, ca proprietari.

Rușii ne-au ajutat să ne refacem industria, cum ar face un părinte pentru fiii lui. Le-am mulțumit frumos, cum numai noi știm … și ne-am apucat să-i bârfim. Dacă românii au ceva cu Ceaușescu, deși a fost mare patriot, să dea în el. Dar să nu îi jignim pe cei care ne-au construit apartamentele și orașele în care locuim. Poate că e timpul ca bârfa să dispară dintre români, asta înțeleg eu prin reîntregirea țării, măcar acum, după 100 de ani.

                                                                 Tomas Gross ROCNEANU

 

Toma Gross Rocneanu, un cronicar valoros al Maramureşului

       Apariția celui de al 6-lea volum al cărţii foileton”Minerii Ardealului” după cum ne spune autorul Toma Gross Rocneanu, încheie această „stampă” a Ardealului, în care s-a scris despre localitățile miniere ale Ardealului, despre societățile acestor localități și despre mineri, atât în subteran cât și în populațiile localităților din care fac parte.

    Cele 6 volume cuprind și istoria cu frământările ei de la al Doilea Război Mondial și până în prezent.

    Aceste volume scrise în perioada 2005-2018 s-au bucurat de cronici măgulitoare făcute de Augustin Cozmuța, Ion Burnar, Butuza Octavian, Filip Romulus, Ioan M. Mihai, Nicolae Păuna Scheianu, Dragoș Gelu, Olimpia Mureșan din Baia Mare, dar și în ”Cetatea Rodnei” o revistă de cultură din Bistrița-Năsăud de domnii Meneuț Maximilian și Păiuș Liviu, iar din Satu Mare domnul profesor Ioan Andreica.

    Cărțile au fost declarate (primele 4 volume) ”Cărțile anului” în 2006 de către Asociaţia Scriitorilor din Maramureş.

    Autorul în paralel a ținut și ”Cronicile” clubului Spinul, în 9 volume  și ”Cronicile” Filialei Maramureș a Ligii Scriitorilor Români în trei volume.

    Astfel cu aceste volume și cele scrise din 1902 încoace a adunat 50 de volume de carte, și lucru deloc de neglijat la unul dintre titluri este macheta revistei literare a Filialei Maramureș a Ligii Scriitorilori români, motiv pentru care îl iubim, îl respectăm şi ni-l dorim mereu aproape de noi.

       Ca fost cadru didactic la Liceul Industrial Minier s-a pensionat, dar în Cartea de Onoare a școlii este trecut cu drapelul și locul I, la munca pe șantiere și Diploma ”Gheorghe Lazăr”  pentru munca prestată la catedră și medalia ”A 35-a aniversare a înființării Șantierelor patriotice”.

    Și partea literară s-a bucurat de aprecieri prin cele 61 de diplome și premii primite pentru lucrările dânsului.

    A participat cu volume proprii la deschiderea Bibliotecilor din Uigorod-Ucraina și Salamanca-Spania. A donat din fiecare titlu de carte câte 5 exemplare la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare și ”Ioan Pop Reteganul” din Rodna,  acestea însumând 500 de volume. Generozitatea Domniei sale ne obligă şi pe noisă-i urmăm gestul.

     Domnul Rocneanu va împlini luna ce vine 75 de ani și se străduie dacă se va putea, să scoată pe piață volumul de epigrame ”Râul Domnițelor”.

    A fost publicat în revistele românilor de pretutindeni, Start Press și Destine literare din Canada.

    Noi îi urăm de pe acum „La mulţi ani să trăiască!” şi îi dorim succes!

   

                                                                   Prof. Dragoș Gelu

Epigramistul Vasile Mureşan la 70 de ani

Hm … ce poţi spune despre un om la 70 de ani?!  Dacă-l îndrăgeşti - multe, foarte multe, o infinitate de lucruri care-l însoţesc în viaţă, cu care şi viaţa ta s-a intersectat şi ţi-a bucurat zilele. Domnul Mureşan este un om norocos, asta denotă că şi Domnul îl iubeşte şi atunci de ce nu-l-am preţui noi, dacă fără a fi vulgar, unde merge este mereu veselie, sinceritate şi prietenie nedisimilată. Omul acesta este bun ori unde şi sunt din ce în ce mai rari asemenea oameni cu toate că se credea că odată cu schimbările petrecute în ţară, să se îmbogăţească acest pământ cu astfel de oamei. El ne-a căutat prima dată în  21 marie 2005. Dacă ceilalţi nu au fost aşa cum ne aşteptam, noi suntem bucuroşi că o astfel de personalitate este membru al Clubului epigramistic  “Spinul” din Baia Mare. Domnia Sa a intrat în club prin anul 2005, la circa trei ani de la constituirea Clubului, în schimb publică  epigrame încă din primul număr al revistei „Spinul”, revista Clubului care se tipăreşte prin grija domnului prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare. Domnul Mureşan are un umor spumos, nu îl interesează numărul epigramelor ci calitatea lor. Domnul Filip Romulus, spunea cândva că este fericit dacă într-un volum de epigrame are o epigramă bună. Domnul Mureşan în acest an are posibilitatea să contrazică afirmaţia lui Filip în cartea care o va scoate cu acest prilej, împlinirea celor şapte decenii. Prin pierderea lui Filip, am pierdut şi Locaţia Cenaclului de vară de la Fersig. Domnul Mureşan cu perspicacitatea dumnealui dar şi cu bunăvoinţa doamnei Pop Măriuţa, ne-au aflat noua locaţie a acestui Cenaclul de vară al „Spinului” la Mogoşeşti în propria lor gospodărie. Cât este de iubit Vasile Mureşan se poate vedea că ne-a îndrăgit şi doamna Măriuţa pe spinişti şi ne  vizitează şi domnia ei la Sediu. Vasile Mureşan este ca un magnet al bunei-voinţe şi a unei bune atmosfere. Domnia Sa are epigrame în cele 36 de reviste, unde de fiecare dată are pagina lui. Deci bun tovarăş, harnic muncitor şi în „câmpul” intelectual dar mai ales este foarte priceput in crearea unei atmosfere agreabile în locuri, mai ales, unde oamenii nu se cunosc. Funcţiile avute înainte de pensionare, este absolvent al unei facultăţi tehnice, îţi poate oferi un sfat tehnic de valoare în multele acţiuni care ne solicită aceste probe.  Este un valoros membru al Clubului, şi realizările sale sunt în primul rând aprecierile colegilor, care nu uitaţi că sunt „spinişti”, tot timpul îşi folosesc ghimpele. Domnul Mureşan Vasile, prima diplomă o obţine la Festivalul de la Viseu 2005, dar şi de la alte festivaluri. La 10 ani de la infiinţarea Clubului Preşedintele UER, Corbu George constată că „Clubul Nostru este printre cele mai bune cluburi epigramistice din ţară”. Domnul Mureşan are diplome de Excelenţă prin revista „Spinul” şi alte trofee. Este trecut în Anuarele UER, în Antologia poeţilor maramureşeni scrisă de Scheianu Nicolae şi în şase volume ale Clubului epigramistic „Spinul”. O activitate intelectuală de exceptie şi un coleg desăvârşit. La mulţi ani, domnule Vasile Mureşan!

                                                                  Toma G. Rocneanu

se întâmplă la bibliotecă - săptămâna 18-23 noiembrie 2013

Luni, 18 noiembrie

ora 13, Sala Cenaclu

Va avea loc lansarea documentarului biobibliografic aniversar „Toma Rocneanu – 70”.

ora 17, Sala de conferinţe,

Va avea loc seminarul „Serile prieteniei”,organizat de Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români – ASCOR – Filiala Baia Mare. Parteneri în cadrul proiectului sunt Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului și Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”.

Miercuri, 20 noiembrie

ora 12, Salonul Artelor

Societatea Română de Radiodifuziune – Radio România Cultural în parteneriat cu Biblioteca Județeană “Petre Dulfu” Baia Mare organizează un concurs cu public “Cine știe, câștigă!” cu tema „Repere culturale maramureșene”.

Participanți: 3 eleve de la Colegiile Nationale: “Gheorghe Şincai”; “Vasile Lucaciu” și “Mihai Eminescu”din Baia Mare.

Data difuzării emisiunii: duminică, 15 decembrie 2013, ora 17.30. ( Radio Romania Cultural).

Emisiunea-Concurs cu public “Cine știe, câștigă” realizată de Andreea Ionescu este organizată pt. a X-a oară în Maramureș și pentru a V-a oară la Baia Mare. ( au fost 2 editii la Tg. Lapus; 2 editii la Sighetu Marmaţiei; 1 editie la Viseu de Sus și 4 la Baia Mare).

ora 18, Sala de Conferințe

Asociația filantropică Sf. Ierarh „Iosif Mărturisitorul” în parteneriat cu Gazeta de Maramureș, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Catedrala episcopală „Sfânta Treime” Baia Mare, Editura Areopag și ASCOR organizează un ansamblu de evenimente sub genericul “Sfinții închisorilor”.

La Biblioteca Județeană va fi susținută conferința “Din temnițe spre Sinaxare. De la Valeriu Gafencu la părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa”, ocazie cu care va fi prezentat publicului și filmul “Fericiți cei prigoniți”.

Printre invitații acestei conferințe se numără: IPS Justinian Chira, arhiepiscopul ortodox al Maramureșului și Sătmarului, PS Justin Hodea Sigheteanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, părintele Serafim de la Cășiel, Ciprian Voicilă – sociolog, Danion Vasile – teolog, Sergiu Ciocârlan – doctor în filologie, preot dr. Cristian Ștefan.

Joi, 21 noiembrie

ora 12, Sala Maramureș

Inspectoratul Școlar Maramureș în colaborare cu Consiliul Județean al Elevilor și Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” organizează Alegeri în Consiliul Județean al Elevilor.

ora 14, Sala de Conferințe

Va avea loc lansarea romanului „Iartă-mă”, autoare Ioana Olandra Kadar, apărut la Editura Eurotip, 2013.

Vineri, 22 noiembrie

ora 16, Salonul Artelor

Centrul pentru Dezvoltare Durabilă Greentin organizează workshopul „Pro – VDB: Pro Voluntariat, Pro Dezvoltare Durabilă, Pro Baia Mare”.

Sâmbătă, 23 noiembrie

ora 9, Salonul Artelor

Centrul pentru Dezvoltare Durabilă Greentin organizează workshopul „Pro – VDB: Pro Voluntariat, Pro Dezvoltare Durabilă, Pro Baia Mare”.

Ştefan Selek

Scriitorul şi prietenul meu Toma(s) Gross Rocneanu la 70 de ani!

Pot să spun cu mândrie că sunt prieten cu unul dintre cei mai destoinici dascăli ai Maramureşului dar şi cu un om care în ultima vreme s-a dedicat trup şi suflet scrisului, fie că vorbim de beletristică, cărţi de specialitate (minerit, în special) sau epigramă.
La împlinirea frumoasei vârste de 70 ani vă doresc domnule Tomas G. Rocneanu sănătate maximă, inspiraţie în condei, fericire alături de familie şi marea familie a "spiniştilor". LA MULŢI ANI!
Un scurt Curriculum Vitae pentru cititorii noştri:
I. În calitate de DASCĂL

Activitatitile maistrului instructor Gross Tomas (Toma G. Rocneanu), de la Grupul Scolar “Gheorghe Lazar” Baia Mare

 1- Cu toate ca am muncit aproape o jumatate de secol (47 ani) nu am lipsit de la servici decat o singura data (120 zile) pentru refacerea dupa infarct.

2- Din activitatea aceasta au rezultat circa 1600 de oameni calificati.

3- Se pare ca am ajuns printre putini oameni din tara si din invatamant care sa aiba 40 de ani la catedra

4- La cumulul acesta de munca adaugati faptul ca am obtinut toate gradele didactice in doar cinci ani.

5- Din acest lucru rezulta ca numai cu gradul I la catedra am 30 de ani.

6- Activitatea depusa la catedra, an de an mi-a fost apreciata cu FOARTE BINE.

7- Am ajuns si o curiozitate: sunt primul maistru cu vechime completa care s-a pensionat la 64 ani inainte de 2014.

Metode unice de predare a instruirii practice realizate si experimentate de mine.(cunoscute de M.E.C. “sesizate” de Soros)

1 – Predare cu ajutorul Minei Scoala

2 – Metoda de predare a OMNIMESERIASULUI

3 – Metoda de predare cu “Obtionarea timpului de instruire practica”.

4 – Metoda de predare cu ajutorul “Fiselor de lucru”

Realizari în activitatea profesionala

1 – Fisa didactica “Caracterizarea elevului”

2 – Autor si coautor de programe scolare la meseriile:electromecanici, lacatusi de mina, mecanizatori minieri, termist-tratamentist, operatori la acoperiri de protectie ale metalelor, instalatori si reparatori obiecte casnice, etc. Am facut parte din “Familia ocupationala a electricienilor” , pentru învatamântul PHARE unde s-au elaborat programele scolare specifice. Am revizuit programa scolara la “pregatirea de baza” – electricieni.

3 – Realizarea a 14 cabinete scolare în cadru Liceului Industrial Minier si dotarea lor.

4- Realizarea a doua sali de Expozitie în cadrul Grupului Scolar Minier .

5– Studioul “Animafilm”, Televiziunea Româna si Studioul Palatului Pionerilor din Baia Mare, au realizat filme de propaganda scolara pentru popularizarea scolii noastre, din lucrarile executate de elevii mei. Toate aceste filmari au fost date pe post mai putin ultimul care trebuia sa plece la Expozitia de material didactic din Alexandria.(care n-a mai avut loc)

6-Minutele însumate ale televiziunilor si radioului acordate activitatile elevilor mei si mie depasesc 500 de minute/transmisii.

7 – Primesc prima decizie de INSPECTIE SPECIALA în anul 1982 pentru un coleg din Gura Humorului, si o alta prin Decizia ISJMaramures Nr. 361/17 IX 1997.pentru doi colegi din Borsa.

8– Realizarea albumului de normare si executie a “Trusei lacatusului”

9 - “PORTOFOLIUL ELEVULUI” unul pentru profilul mecanic si altul pentru profilul electric.

10 – Fisarea întregrala a materialului necesar obtinerii profesiei de electricieni (circa 300 de Fise de lucru –care contin profesia propriu zisa, normele de protectie a muncii, P.S.I., electrosecuritate si prim ajutor, igiena muncii)

Inventii (neomologate)

1 - O MINA SCOALA, lucrare miniera didactic executata la suprafata pamântului, cu dimensiunile de 151m lungime si 10,5m avea suitorul Balaj-Cretu, cu sectiunile galeriilor 2,25m patrati, lucrari miniere, care avea în dotare toate utilajele si înstalatiile din subteran. Acestea erau actionate fiecare cu energia specifica de antrenare. Unicat mondial.

2 – Pompa de pulpa cu turbioane libere (nici o flotatie nu poate functiona fara asemenea pompe)

3 – Pompa cu aspiratie îmbunatatita (este un utilaj, care peste câtiva ani probabil, v-a înlocui pompele germane sau maghiare care le-am primit ca ajutoare la desecari dupa marile inundatii. Tot aceste tipuri de pompe pot face fata cu succes la irigari, daca si-ar permite cineva s-o breveteze)

4 – Linie tehnologica pentru confectionarea pistoalelor de lipit de 100 W

5 – Utilaj electro-mecanic pentru ascutirea cutitelor de abrikt (donat Liceului “Vasile Lucaciu” din Baia Mare)

6 – Metoda personala de fisare a manualelor

7 – Mâner oscilant pentru perforatoarele P-90

8 – Reducerea cu 37 dB a zgomotului ventilatoarelor axiale de 1,1 kW (confirmata de I Ilias, prof. Dr. ing. Seful catedrei de electromecanica miniera de la Institutul de Mine Petrosani)

9 – Perforator silentios P-90

10 – Instalatie eoliana pentru producerea energiei electrice cu autoreglare.

11 – Motor rotativ pneumatic cu palete, transformat în motor cu randament sporit si cu mare silentiozitate

Recunoasterea muncii depuse de mine si elevii mei

1 – Participarea cu lucrarile cele mai bune executate de elevii mei si ai celorlalti colegi din scoala la Expozitia Economiei Nationale TIBCO-1968

2 – Diploma de Onoare a CC al UTC- 1972 pentru activitatea de comandant la premilitarie

3 – Locul I pe tara la Santierul National al Tineretului din Oltenia si Drapelul pe tara – 1978

4 - Sânt inclus în ALBUMUL MARAMURESULUI cu doua lucrari personale – 1986

5 – Premiul TEHNIUM obtinut de elevul Anitas Cornel –1987

6 – Premiul II la Fizica pe judet obtinut de elevul Maxim Mircea- 1988

7 – Premiul TEHNIUM Maxim Mircea– 1989

8 – Locul III la Brasov la Sesiunile de referate si comunicari obtinut elevul de Deac Gicu – 1989

9 – Opt locuri I pe tara la Concursurile pe meserii, obtinute de elevii mei.

10 - Medalia “a 35-a aniversare a constituirii Santierelor Nationale din România”

11 – DIPLOMA DE ONOARE a Consiliului Judetean Maramures, a Prefecturii Maramures, a Consiliului Judetean al femeilor din Maramures si a Inspectoratului Scolar Judetean Maramures – 1997

12– GRADATIE DE MERIT 1998- 2002

13– GRADATIE DE MERIT 2002 – 2006

14 – SALARIU DE MERIT 2007

15– DIPLOMA DE ONOARE - a Consiliul Municipal si Primaria municipiului Baia Mare - 2004

16– DIPLOMA “GHEORGHE LAZAR” – Cl –I – 2004

17– Premiul CARTEA ANULUI pentru cartea tehnica: Indrumatoarele metodice – 2004

18 – Finalist la Concursul PROFESORUL ANULUI -2005

18– DIPLOMA DE ONOARE a Casei Orasenesti de Cultura Baia Sprie - 2006

19– DIPLOMA DE ONOARE- a Ministerul Industriei si Comertului, Regia Nationala REMIN Baia Mare-2006

20– Premiul CARTEA ANULUI pentru volumele I-IV de proza MINERII ARDEALULUI

21 - Sunt unul dintre cei 600 de baimareni care cu ocazia diferitelor sarbatori au primit (si poate mai primesc) felicitari de la primarul municipiului Baia Mare

22– Sunt considerat ca “FIUL SATULUI” – în comuna Rodna Veche.

23– Am fost inclus în 6 dictionare si monografii.

24– Într-un numar de 18 titluri de carti se poate citi despre mine si elevii mei.

25 – În ziarele judetene, cu ocazia zilei mele de nastere, mi se face o scurta prezentare si primesc felicitari

26 – Un numar de 18 publicatii mi-au solicitat si publicat articolele

27 – Diploma de merit

28 – Diploma de onoare

29 – Diploma de onoare acordata de Grupul Scolar "Gheorghe Lazar"

30 – Diploma de merit acordata de Consiliu Judetean Maramures

31 – Diploma de onoare acordata de Consiliul Local si Primaria Municipiului Baia Mare

32 – Diploma de onoare acordata de Federatia Sindecatelor Libere din Invatamant

33 – Scrisoare de multumire acordata de Ministerul Educatiei

II. În calitate de SCRIITOR

Fisa de evidenta din calculatorul Bibliotecii Judetene Maramures “Petre Dulfu”.

Numele real Tomas Gross.

VOLUME:

1- Destine conjugate: Roman - Baia Mare: Gutinul, 1993 - 112p

2 - Tânjind dupa soare : Întâmplari repovestite – Baia Mare: Ariadna, 1998 - 120 p.

3 - Todut: (Roman) Prefata:Ion Burnar.- Baia Mare: Ariadna, 1999. – 96 p.

4 - Prietenul meu Andrei: (Roman) – Baia Mare : Omega, (1999) – 107 p.

5 - Gazeta de suflet : (Roman). – Baia Mare : ISO, 2000.- 108 p

6 - Iubirile Elisabetei: (Roman).- Baia Mare: ISO, 2000.- 96 p.

7 - La portile iubirii: (Roman).- Baia Mare: Scriptorium, 2001.- 152 p

8 - Nascuti în timpul altora… (Roman).- Baia Mare: Omega, 2001.- 192 p.

9 - Ursite la subsol : (Roman). Cluj - Napoca: Risoprint, 2002.- 159 p.

10 - Suflete-n deriva (Roman). Cluj - Napoca: Risoprint, 2003.- 171 p.

11 - Metafore neterminate: (Roman). Cluj - Napoca: Risoprint, 2004.-174 p.

12 - Vânare de vânt : (articole). Cluj - Napoca. Risoprint, 2004.- 204 p.

13 - Stamina rosie: (Roman). Cluj - Napoca. Risoprint, 2004.- 143 p.

14 - Sageti ritmate ( epigrame, colabolare) Ed. Petre Dulfu - Baia Mare – 2005 - 128 pag.

15 - Asculta vântul ( proze scurte) Ed. Risoprint, Cluj - Napoca – 2005 – 220 pag.

16 - Cart la „poarta tristetii”(proze scurte) Ed. Risoprint Cluj - Napoca- 2005 – 123 pag.

17 - Minerii Ardealului Vol. I – 432 pag. Ed. Risoprint Cluj - Napoca 2005

18 – Minerii Ardealului vol. II. – 446 pag. Ed. Risoprint Cluj – Napoca 2005

19 – Minerii Ardealului Vol. III. – 477 pag. Ed. Risoprint Cluj – Napoca 2005

20 – Minerii Ardealului Vol. IV – 282 pag. Ed. Risoprint Cluj – Napoca 2005

21 – Carticica de vacanta – 85 pag. Ed. Eurotip Baia Mare 2008

22 – TOLBA CU TEPI (epigrame) Clubul epigramistilor "SPINUL" Baia Mare - coautor - Ed. Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" 2009 - Baia Mare, pag. 128.

23 – Ucenici la "crestinii" din trei tari (roman) Ed. Eurotip - Baia Mare - 2009, pag. 168

CARTI DE SPECIALITATE

1-Lacatusaria de mâna-Baia Mare. Gutinul, 1992 – 126 p

2-Practica electricianului de întretinere si reparatii – Baia Mare. CYBELA- 2003 –243 p.

3-Îndrumator metodic pentru maistrii instructori care predau la clasele cu profil electric, Scoala de Arte Si Meserii cl a IX-a – Cluj-Napoca. Risoprint, 2004 – 302 p.

4-Îndrumator metodic pentru maistrii instructori care predau la clasele cu profil electric, Scoala De Arte Si Meserii cl a X-a –Cluj-Napoca. Risoprint, 2004 – 381 p.

Ultimele doua volume au fost premiate în anul 2005, 2octombrie, la festivitatile care au avut loc cu ocazia “Sarbatorii castanelor” din Baia Mare. Premiul si diploma a fost autentificate prin semnaturile prof. Univ. Dr. Cornel Ungureanu de la Universitatea din Timiosoara si prof. Univ. Dr. ing. Cristian Anghel, primarul municipiului

În 1 octombrie 2006 VolumeleMINERII ARDEALULUI au fost premiate Cartile Anului.

III. În calitate de EPIGRAMIST amintim faptul că este membru fondator al Clubului epigramist "Spinul" Baia Mare şi laureat al mai multor festivaluri de gen din ţară! Iată câteva epigrame ale Domniei Sale:

 Afişe electorale

V-aţi dorit să fiţi mai sus,

Dominând în toate cele.

Chipurile vi le-au pus

Peste tot... chiar pe pubele.

 "Diplomaţie" parlamentară

Nu mă ştiu ca rău de gură,

Poate-n scris recidivez.

Când i-aud cum se înjură

Teamă mi-e că explodez.

Datină

Faci urări, de sărbători,

Şi-uiţi de partea suferindă.

Dar chefliii – nu-i măsori?

Cât e anul ei... colindă.

 Grija pentru slujbaş

Bun Guvern, împarte cenţi,

Lefuri mari la bugetari.

Să trăiască mai "de-cenţi"

Plafonaţii "demni-tari".

 Aleşii noştri

Porniţi să pună ţării roate

(A fost impulsul presupus),

Voi aţi muncit, pe cât se poate,

S-o puneţi pe... butuci, mai sus.

Secvenţe la "TV El Mundial"

Fotbalul, servind puterii,

Pare-a fi de condamnat;

Ni s-au oferit vederii

Campionii la... scuipat.

 Dama şi politica

Ce satisfacţie divină,

Politica să-i fie mină!

Să iasă-n mâna cu ceva,

Cum ştie doar... domnia sa.

Poetului O. Goga (Apropo de "M-aţi dus de lângă voi")

Că te-am luat de la Cibin,

O scuză-i, poate, sau un chin.

Atras de-a "vremii muceniţă",

Ai fost la "draga dăscăliţă".

 Reconversie

Ne trezeam de dimineaţă

Să găsim lapte în piaţă.

Şi-acum ne trezim în zori:

Să "tragem" alte "licori".

 Podul Mincinoşilor

Podul e deosebit.

Dacă-l vezi, l-ai îndrăgit,

Chiar de-i podul mult hulit

De aceia ce-au minţit.

IV. CONCLUZIILE le trage ANIVERSATUL TOMAS GROSS ROCNEANU

Cum stăm la 70 de ani?!

 De la înaltimea vârstei mele, se poate spune cu destula siguranta, ca omul este fericit în viata cert, de trei ori sau în trei etape: când este îndragostit, când i se nasc pruncii si daca a avut o revelatie nutrita-n ascuns, ani buni, care, în final se împlineste ca o premonitie. Asa zisele “nimicurile” vietii sunt adevaratele bucurii citadine, care ne ajuta sa trecem peste unele suparari si nedreptati de care nimeni nu este scutit. Faptul ca nu am sesizat mai devreme aceste lucruri se datoreaza manipularilor, indiferent de cine sunt conduse, manipulari care ne umplu viata la servici, prin mas-media si chiar în familie. Educatia si instructia au si ele rolul lor bine stabilit în formarea omului.

Vorbeam de vârsta, când ajungi sa o si detii, unii se apuca si-si scriu memoriile. Unii. Mai nou acei care lucreaza în învatamânt vor fii scutiti de asemenea rememorari deoarece, toate aceste biografii, mai romantate sau mai dureros traite se vor afla în custodia ministerului de resort, care obliga pe fiecare cadru didactic, sa-si faca Curriculum, piesa diriguita indeaproape cu puncte si subpuncte în asa fel ca al meu a ajuns la pagina 823 si predau doar la 3 clase la care trebuie sa complectez fisele de evaluare progresiva a elevului. Avem profesori si profesoare care predau la 15 clase. Deci numai fisele elevilor vor avea 375 de pagini, daca respectivul cadru didactic se va putea limita la o pagina de elev, altfel… Mai nou s-a revenit “usor”. Se vor face aceste fise psihopedagogice doar la clasa la care esti diriginte, pentru celelalte clase evaluarea se va face doar pe clase. Asta înseamna ca nu vor fii atâtea fise, dar calculul pentru a evidentia evolutia sau involutia clasei respective tot se vor face. Deci statistic tot acolo vom fi.

Stiind ca acel curriculum nu va fi citit de nimeni, niciodata, deoarece exista romane mai bune în biblioteci, am început sa mi-l citesc eu, si prima surpriza. În prima luna de lucru ca si muncitori calificati, toti absolventii de scoala profesionala au fost încadrati cu 726 lei. În luna a doua, fara nici-o avertizare sau sanctiune unii au fost “scazuti” la 624 lei, altii au mai “crescut” la valoare. Uite si data angajarii este trecuta pe ziua de 7 august si de fapt s-a început lucrul în 2 august. Cine si dece si-a pus mintea cu un adolescent de aproape 17 ani. Sa fie invidia ca ma apropiam de fericirea cea mare, de-a ma îndragosti, si unii deja erau gelosi pe mine?

Un scriitor SF, prin anii ’50, presupunea care va fii evolutia corpului omenesc prin 2050. Domnia sa spunea ca datorita faptului ca acel om al viitorului care comanda computerul ce va conduce o fabrica, o industrie, un proces tehnologic, va avea un trup firav, mic ca dimensiune si ca putere. Bratele si membrele inferioare vor fi mult atrofiate, deoarece efortul fizic va fi total diminuat. Capul în schimb va avea dimensiuni cu mult mai mari ca ale noastre. Din cele relatate de scriitor, se vor pastra pentru un adult, proportiile actuale ale omului la nastere, proportii în care capul este o treime din trup. Deacum circa 54% din copiii tarii care traiesc la orase nu fac nici-un fel de efort fizic, lucru se datoreaza si programelor scolare care a exclus miscarea din orarele scolare. O ora de educatie fizica pe saptamâna este un mic nimic si asta daca este vreme buna, ca altfel…(În municipiul nostru avem 180 de zile cu cerul acoperit pe an) Mai erau ceva ore de lucru de mâna sau îndeletniciri practice care s-au transformat în ATI. De ce sa nu-l obligam pe copil sa fie fixat de scaun si în cadrul scolii ca în apartamentul lui de la bloc tot asta face? Pâna în 2050 nu avem altceva de facut decât sa asteptam sa-i creasca capul copilului ca de muncit, mai va…si eventual sa se voteze noua lege a învatamântului. În ziarul de astazi Graiul Maramuresului din 29 martie 2007, domnul Vasile Ilut reia si domnia sa aceste obiceiuri ministeriale în ale scolilor si mai pune înca un act printre celelalte obligatorii, FISA DE EVALUARE, de aceasta data a cadrului didactic, care are 54 de pozitii de urmarit si evaluat. Pentru ori ce doleanta a candidatului care are o cerinta ori numai daca este inspectat la ore, documentul este unic deoarece este “foarte bine realizat”. Si în final mi-am întrebat directorului: “CUI PRODEST” “Daca vine un inspector sa te poata evalua si-n lipsa” Acesta a fost un raspuns extraordinar pentru o corvoada de un semestru, perioada necesara fiecarui cadru didactic, pentru realizare, culegere de date si executie, cu pretul câtorva milioane de lei aruncate pe hârtie si serviciile de birotica, bani ce nu ti-i va returna nimeni cu toate ca “tot timpul” bugetarilor li se majoreaza “salariili! “

Cât am mai rămas români?!

“Si mi-am dat seama ca nimic nu este mai de pret pentru om decât sa se bucure de lucrurile sale, ca aceasta este partea lui, fiindca cine îi va da lui putere sa mai vada ceea ce se va întâmpla în urma lui?” Ecclesiastul 3/22

Se vorbea, se vorbeste, de preocuparile si cerbicia de care sunt capabile marile puteri pentru deznationalizarea: prin ori ce mijloace a popoarelor. Asta sa spunem ca a fost când era Imperiul austro-ungar, apoi am fost lasati doar pe ultima veriga a imperiului. Abia scapati de turci, a venit Potemkin, apoi germanii, rusii si cine or mai fii fost. Erau vremuri când cei puternici impuneau celor mici tot ce dânsi-si doreau. Am scapat de toti, chiar si de comunisti. “Ne-a venit lumea pe mâna”. Deci de acum suntem stapâini pe pamântul si natia noastra româna. Numai ca au venit ceva guverne care au recunoscut ca habar n-au de-a conduce o tara, si atunci firesc se pune întrebarea de ce s-au tinut de capul nostru sa le dam aceste functii, daca nu erau capabili sa-si conduca propriile destine? Ei nu s-au rusinat si în contul banilor luati împrumut, nu ne spuneau ca domnitorii pe vremuri: “ca asa vrea Poarta” ci “asa a dispus Banca Mondiala”. Acum lucrurile s-au simplificat: “Suntem condusi cum vrea Guvernul de la Bruxeles”. Ei i-au salarii pentru ca ne transmit aceste “informatii deosebite” si tot în acest context au împartit tara în opt regiuni de dezvoltare, împarteala fara nici-un temei istoric sau geografic asa au diriguit cei de la “Consiliul Europei”

Despre limba româna, generalul rus Voronin ne explica :”Ca se trage din limba moldoveneasca”. Am ajuns si în acea faza în care o anumita religie nu mai defineste o natie întreaga (cu atât mai mult cu cât exista chiar si musulman ortodox, evreu ortodox etc.)

Se stie, exista studii, ca serviciile trebuiesc sa fie cea mai mare componenta a “industriei”. Românii s-au apucat de comert prin fel de fel de dughene. Pentru a “lua ochii urbei”, “a se da mari” , niciunul nu a îndraznit sa-si boteze dugheana cu un nume românesc. Daca a stiut un singur cuvânt strain, aceluia i-a dedicat sudoarea muncii sale. Asa se face ca Donald-zii, second hand la mâna a doua, fel de fel de roial si regal (noi care nu ne-am stiut regalisti, mai mult grupul de initiativa al partidului regalist a fost absorbit de taranisti – care se întelege ca la noi au fost desfiintati cu mici exceptii) Reclamele si magazinele neaparat trebuie sa fie… în nici-o limba cunoscuta. Istoria si geografia româinilor care purtau denumiri românesti, acum se traduc si sa scriu în ori care limba a pamântului. Poate ar trebuii sa vorbesc de bani, de lei dar si acestia s-au transformat în Euro. Tineretul nostru nu mai merge la hora, se distreaza în discoteca echipat în miste bluie-jensi jerpeliti. De mult nu mai purtam costumele populare românesti. Propriile noastre progenituri, nu ca ar cunoaste mai bine alte limbi, dar în limbile straine nu-i obliga nimeni sa vorbeasca gramatical sau cu pronume de politete. Si ca sa nu ne-o ia tineretul în fata, ne botezam copiii cu ori ce nume numai românesti sa nu fie (cu toate ca toate numele se “trag” din biblie) Si daca tot an ajuns aici, am vazut biserica ce s-a construit recent, forma ei pe dinafara este la mica diferenta de un teatru…? Toate constructiile propuse a fii “moderne” sunt niste baraci dreptunghiulare fara nici-un stil. Nu s-a folosit lemnul ci aluminiu si vata minerala, dar ca edificiu si “arhitectura” tot la baraci se include. Ne-au distrus lucruri de suflet si ne-au oferit baraci metalice. De aceea la aceia unora nu “le merge”. “Se uita dar nu se iarta” cu atât mai mult când ai considerat poporul nostru doar o masa de manevra. În aceasta privinta de fapt nu poporul este manevrat ci cu totul altii…dar si ei tot pe noi ne reprezinta. Hrana cea mai raspândita ca noutate prin magazine, este de origina japoneza, chinezeasca, fructe de mare etc. Aparatele electro casnice si ele au denumiri pur românesti: IBM, Sony, Erickson, Panasonic, Motorola, Qartz, Accer, Indesit, sa nu mai spunem de automobile WV, “GIP”, BMW, etc. În secolul XIX s-a botezat toata flora si fauna în latina. Pe vremuri mergeam la lucru acum mergem la “JOB” , cu toate ca sticla a devenit termopan. Doresti neaparat sa vezi ca toti suntem într-o epoca moderna, mergem si noi cu prescurtarile ca americanii. Româinii au devenit rromi, ca de la Roma ne tragem. Sportul national “OINA” este basebalul american, noi avem cele mai raspândite sporturi; ARTELE MARTIALE. Poate ar trebui sa spun ceva si despre armata româna dar între timp s-au mercenarizat. Dar cel mai rau ne pare ca suntem invadati de filme sbculturale americane, care ne duc tineretul la pierzanie. Noi suntem români…

Sursa www.rocneanu.ro

                                                                     selecţie de Gelu DRAGOŞ

Nota noastră. Luni, 18 noiembrie 2013, cea mai importantă instituţie culturală a Maramureşului, Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean îi organizează o sărbătoare domnului Tomas Gross Rocneanu prin lansarea documentarului biobibliografic aniversar " TOMA ROCNEANU - 70"