"Rrom nu înseamnă România" - Viviane Reding

"Rrom" nu înseamnă România, a declarat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene (CE) şi comisar european pentru justiţie, marţi, în prezentarea concluziilor din cadrul Comitetului Regiunilor, care a avut loc la Bruxelles, potrivit Agerpres.

Vicepreşedintele Comisiei Europene a răspuns unei intervenţii a primarului Mariana Gâju, preşedinte al Asociaţiei Comunelor din România şi primar al comunei constănţene Cumpăna, localitate eterogenă, compusă din români, turci, tătari şi rromi.

Primarul de Cumpăna a subliniat că numele de "rrom" nu vine de la români şi că rromii există atât în România, cât şi în celelalte state europene Ţara noastră nu trebuie să devină o ţintă a Uniunii Europene doar fiindcă are o populaţie eterogenă iar dreptul la liberă circulaţie trebuie să le fie garantat tuturor cetăţenilor europeni pentru a putea munci şi depăşi criza economică prezentă în toată Uniunea Europeană, a mai explicat Mariana Gâju.

"Da, aveţi dreptate, prieteni români, rrom nu înseamnă România, nu vine de la România. Avem 12 milioane de rromi, dintre care marea majoritate trăiesc în sărăcie cruntă în multe state membre (...) Avem cu toţii răspundere", a declarat comisarul european.

Foarte importantă, în viziunea comisarului european, este şcolarizarea copiilor de rromi, pentru ca această etnie să se poată integra.

"Dacă aceşti copii nu merg la şcoală, următoarea generaţie de politicieni care vor sta în această sală vor vorbi despre aceeaşi problemă, motiv pentru care rog toate statele membre să aibă planuri de acţiune pentru rromi", a completat Viviane Reding.

Vicepreşedintele CE a remarcat că dezbaterile de gen, privind populaţia rromă, durează de peste trei ani.

Mulţi primari, în primul rând din Franţa, s-au plâns de comunităţile de rromi, a mai afirmat Reding, subliniind faptul că se impune necesitatea adoptării unor planuri de acţiune concrete pentru integrarea socială a rromilor, în special la nivelul comunităţilor locale.

În context, comisarul european a anunţat că în data de 4 aprilie 2014 va avea loc, la Bruxelles, al treilea Summit pentru populaţia rromă, la care vor fi prezenţi miniştri din statele membre, reprezentanţi ai asociaţiilor de rromi, reprezentanţi ai Comitetului Regiunilor.

Reamintim că pe 9 decembrie 2013, toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene s-au angajat să pună în aplicare un set de recomandări propuse de Comisia Europeană pentru a intensifica integrarea economică şi socială a comunităţilor de rromi. Liderii UE au stabilit obiective comune pentru integrarea rromilor în cadrul UE pentru strategiile naţionale de integrare a rromilor, şi anume: accesul la educaţie, la locuri de muncă, la servicii de sănătate şi la locuinţe. Pentru realizarea acţiunilor vizate, în recomandare, statelor membre li s-a cerut să aloce pentru integrarea rromilor nu numai fonduri ale UE, ci şi fonduri naţionale şi din sectorul terţiar.

UE a pus la dispoziţia ţărilor membre 26,5 miliarde EUR în perioada 2007 - 2013 pentru finanţarea de proiecte de integrare socială, inclusiv pentru a îmbunătăţi integrarea rromilor în domenii precum educaţia, ocuparea forţei de muncă, locuinţele şi sănătatea, o mare parte din fonduri fiind însă alocate proiectelor care vizează toate grupurile excluse din punct de vedere social, nu rromilor în special.

Comisia Europeană a solicitat statelor membre UE să se implice activ în integrarea rromilor, să creeze strategii naţionale, să aloce resurse şi europene şi naţionale adecvate pentru proiecte specifice vizând integrarea comunităţilor de rromi. României, Bulgariei, Republicii Cehe, Ungariei şi Slovaciei li s-au făcut recomandări specifice cu privire la aspecte legate de rromi, cerându-se să pună accentul pe integrarea rromilor în strategiile lor naţionale de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Preluare Epoch Times România

                                                                                   Cristian LAURENTIU

Lecţia dură din Parlamentul European

Cine mai era convins ca in Romania a avut loc o lovitura de stat ar fi trebuit sa isi fi revizuit deja convingerile din urma dezbaterilor care au avut loc in Parlamentul European in jurul evenimentelor care au avut loc in aceasta vara la Bucuresti.

O dezbatere transmisa in direct la televizor care nu s-a incheiat cu nicio concluzie, dar care poate tocmai de asta spune mai mult decat o mie de concluzii. Nu exista nicio viziune unica a Europei in privinta evenimentelor politice din iulie - august, nu exista nicio sentinta sau condamnare univoca asupra autorilor suspendarii lui Traian Basescu.

Dintre toate lucrurile spuse acolo, dintre toate concluziile care s-ar putea (sau nu) trage in urma discutiilor purtate in legatura cu tentativa de demitere a presedintelui si actiunile USL, poate ca primul si cea mai important fapt care ar trebui retinut este ca nu Europa, prin reprezentantii sai din P.E., inca discuta, dezbat si schimba opinii despre ceea ce la Bucuresti s-a incercat a se impune ca unic mod de interpretare a evenimentelor - lovitura USL impotriva statului de drept, lovitura de stat a "pucistilor" din Parlament impotriva "nevinovatului" Traian Basescu.

Or, neexistand o singura interpretare, o viziune unica si neechivoca asupra evenimentelor de la Bucuresti, cat timp inca exista cel putin tot atatia parlamentari europeni care nu vad niciun motiv pentru care schimbarea lui Traian Basescu ar semana cu o lovitura data democratiei, atata vreme cat radicalismului unor Monica Macovei, Viviane Reding sau Corneliu Vadim Tudor i se opune inca discursul moderat si rational, condimentat cu intrebari si explicatii logice in baza libertatilor omului - inca mai exista speranta ca principalul rol al politicii nu a disparut: acela de a rezolva probleme ce par initial a fi insurmontabile.

Exista desigur campanie electorala si partizanat politic si in Parlamentul European, s-a vazut limpede prin pozitionarea doctrinara pe linie de partid a celor care au luat cuvantul unde, dincolo de cateva atitudini extreme, argumentele s-au asezat in functie de apartenenta doctrinara. Insa a mai existat ceva. Viviane Reding nu a sfarsit deloc asa cum a inceput.

De la prima la cea de-a doua sa luare de cuvant s-a petrecut ceva esential. Daca la inceputul dezbaterilor, in primul discurs, inca se mai pastra aceeasi intransigenta si radicalism bine cunoscute, in interventia de la final comisarul Reding moaie tonul, uita acuzatiile directe si concrete si foloseste foarta multa teorie in locul datelor concrete si nominale.

Ceva se schimbase in tonul si in convingerile expuse de Viviane Reding. In fond si ea era in campanie electorala la ea in tara in timpul declaratiilor si presiunilor pe care le-a facut asupra Bucurestiului pentru pastrarea in functie a lui Traian Basescu. Insa poate ca tonul doamnei Reding tradeaza si altceva, ne spune mai mult decat acceptarea si celorlalte puncte de vedere ale colegilor sai. Si anume, presiunile ei s-au facut dincolo de un cadru constitutional, legal si clar definit al UE. Faptul ca Reding a recunoscut asta inseamna ca practic a recunoscut ca interventiile sale au fost dincolo de limita legala, excedand baza legala si plasandu-se din start dincolo de spiritul Uniunii Europene.

Daca in discursul de la final Viviane Reding a adoptat un ton abstract, plin de generalitati, facand mai mult teoria structurii europene in sine decat cerand penalitati concrete impotriva "pucistilor", a fost poate si pentru ca intr-un final a inteles, constransa de dezbateri si argumente, ca atata timp cat jumatate din familia ei europeana vede altfel lucrurile poate asta inseamna ca ele nu pot fi catalogate doar in alb si negru.

Iar atata timp cat nu exista un cadru institutional care sa sanctioneze orice derapaj de la legi, valori si norme, inseamna ca orice alta interventie dincolo sau dincoace de acest cadru este ilegala si condamnabila in sine. Poate mai mult decat excesele pe care ea vrea sa le corecteze.

Pentru cine a fost lectia dura? In primul rand, pentru toti cei care nu sunt invatati sa gandeasca si sa inteleaga evenimentele de langa ei singuri si au nevoie de "sentintele" si condamnarile deloc dezinteresate doar ale unor activisti politici. Preluare Ziare.com