Elveția retrage cererea de aderare la UE: ”Doar câțiva nebuni mai vor să intre în Uniunea Europeană acum!”

Aplicația pentru aderare a fost depusă în 1992, negocierile de aderare au fost suspendate în urma unui referendum național prin care elvețienii au respins aderarea la Spațiul Economic European (SEE), iar UE nu a considerat Elveția ca fiind candidat oficial în toți acești 24 de ani.

Cu doar o săptămână înainte ca Marea Britanie să decidă dacă mai rămâne sau nu în Uniunea Europeană, politicienii elvețieni au votat să retragă cererea de aderare care era în stand by de ceva vreme. Parlamentarul elvețian Thomas Minder, cunoscut pentru promovarea activă a conceptului ”Swissness”, a declarat pentru Neue Zürcher Zeitung că de-abia aștepta să închidă acest subiect cât mai repede și fără dificultăți, deoarece, spune el, ”trebuie să fii nebun să mai vrei să aderi la Uniunea Europeană astăzi”.

Elveția va notifica în mod formal Uniunea Europeană de a lua act de retragerea cererii de aderare, a menționat ministrul de externe elvețian Didier Burkhalter pentru același ziar. Un alt parlamentar elvețian, Hannes Germann a amintit și de Islanda, care a decis în 2015 să facă același lucru: ”Islanda a avut curajul să-și retragă aplicația și nu a erupt niciun vulcan din cauza asta!”

Elveția, niciodată membră a UE,  face parte din Zona Economică Europeană și din Spațiul european de liberă circulație Schengen. Este așteptată cu înfrigurare decizia pe care o vor lua locuitorii Marii Britanii în legătură cu Uniunea Europeană.

Sursa: Daily Mail

Fraţii moldoveni ştiu oare că doar îşi schimbă stăpânii dacă aderă la U.E.?!

Republica Moldova şi Georgia, reprezentate de premierul Iurie Leancă şi, respectiv, preşedintele Ghiorghi Margvelaşvili, au parafat, vineri, la Vilnius Acordurile de Asociere cu UE. "Trăim un moment istoric, ce simbolizează încredere şi deschidere în relaţia dintre R.Moldova şi UE", a declarat premierul moldovean Iurie Leancă, după parafarea acordului împreună cu Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton.

"Acest eveniment simbolizează încrederea, deschiderea şi cooperarea între ţara mea şi Uniunea Europeană, reprezintă un pas sigur spre viitorul unor relaţii care, cu siguranţă, vor aduce într-o zi ţara mea în UE", a adăugat Leancă, relatează Europa Liberă, în pagina electronică.

Ulterior, şeful Guvernului de la Chişinău a cerut permisiunea de a se adresa cetăţenilor săi în limba sa maternă. "Vă rog să-mi permiteţi să spun acelaşi lucru în limba mea maternă, să mă adresez concetăţenilor mei: Moldova, astăzi am asigurat drumul nostru către Uniunea Europeană!", a adăugat el.Sursa Mediafax

                                                                                            C.L.

O aderare a României la Schengen, mai degrabă rezultatul oboselii generate de dispute

Un acord în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen ar fi mai degrabă rezultatul nerăbdării generate de oboseala instalată din cauza disputelor repetate, decât al unei "puteri fabuloase de transformare a UE", susţine The Economist, în ediţia electronică.
 Disputa privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este obositoare şi toate părţile s-au săturat de ea. Mulţi observatori se aşteaptă la un acord la sfârşitul anului, posibil în septembrie, înainte de alegerile generale din România.

Încheierea unui acord se va datora însă mai degrabă nerăbdării decât unei puteri fabuloase a UE de transformare, afirmă săptămânalul britanic, susţine The Economist.
La cinci ani după aderarea lor la UE, România şi Bulgaria rămân în continuare cele mai sărace ţări comunitare.
Progresele în privinţa combaterii corupţiei şi a reformelor justiţiei au încetinit. Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care urma să fie temporar, este în continuare activ. "Nu ne aşteptam să dureze atât de mult", a declarat un oficial de la Bruxelles.
Într-o altă perioadă, România şi Bulgaria ar fi intrat în Schengen imediat ce şi-ar fi făcut temele dar în prezent starea generală din cadrul UE este una de neîncredere.
Acest lucru este generat pe de o parte de criza euro, pe de altă parte de ascensiunea partidelor extremiste, care exploatează temerile populaţiei.
Dar noua stare de spirit care domină nucleul european reflectă nemulţumirea tot mai mare faţă de variaţia UE în cultura politică. Bulgaria, în special, a fost criticată de Bruxelles pentru persistenţa crimei organizate şi erodarea libertăţii presei. Dar unii afirmă că această cenzură este nedreaptă, deoarece problemele celor două ţări nu erau un secret atunci când acestea au început negocierile pentru aderare.
Niciuna dintre cele două ţări nu este un model de stabilitate sau guvernanţă economică. Protestele din România au condus la înlăturarea Guvernului în februarie, iar investitorii străini consideră Bulgaria din ce în ce mai puţin prietenoasă.