ȚI-AM ATÂRNAT CAMEE IN UMBRA UNEI PRIVIRI...
Ți-am atârnat camee în umbra unei priviri
și-ți voi săruta tâmpla...
Mica sirenă
nu se va abate din drumul său,
- va călca în labirintul visărilor -
mi te va aduce călare pe-o aripă de dor...
Vei trece vama visului melancolic
și vei purta o năframă din aripa unui curcubeu,
să-ți fie clepsidră din care
curge fericire de rouă...
Foșnetul unei lacrimi te va trezi
Iubire! Împlinire!
Noroc! Speranță!
Dar divin...
Voi arunca în urmă de rouă
- pentru a opri adierea -
cu un Molotov, să-ți distrug visarea
dimineților împodobite cu florile unui sărut
și împlinire...
Aceeași camee o voi așeza între sânii goi
doar veacul mă va întreba:
,,- Acuma ce săruți? Podoaba sau sânii?",
doar tu vei înțelege răspunsul...
zâmbetul sirenei te va însoți mereu,
Nu uita să dai viselor vamă!
VASILE
BELE
Chiuzbaia,
18 iulie 2020
