Facultatea, tichie de mărgăritar

Mult timp după revoluţia din ’89, ridicam încă sprânceana când auzeam vreo ştire despre “un student” care a furat, a dat în cap cuiva sau s-a drogat. Rămăsesem cu reflexul de gândire al anilor adolescenţei mele, în care să fii student nu era un lucru chiar la-ndemâna oricui. Cam trebuia să te ţii de carte şi să laşi distracţia, iar facultatea era un pas mare spre maturizare şi nu un pretext de a mai sta acasă, pe banii babacilor. De aceea, apartenenţa la această categorie implica şi un fel de responsabilitate faţă de imaginea de aproape-intelectual pe care o aveai în ochii celorlalţi.

Cred că ruptura definitivă de această mentalitate s-a produs când am predat la Jurnalism, la Spiru Haret. Acolo am realizat că cei mai mulţi dintre tinerii aceia se aflau în faţa mea nu pentru că le plăcea să înveţe sau pentru că aveau un IQ peste medie. Nici că citiseră câteva biblioteci şi erau flămânzi de mai multe informaţii cu ajutorul cărora să-şi dezvolte mecanismele de gândire. Nici că erau dornici de a ajunge în poziţii din care să facă bine celor din jur. Pur şi simplu, erau acolo pentru că părinţii lor câştigau suficient cât să le permită plata taxelor şcolare. Şi pentru că, evident, mai toţi se visau vedete ale micului ecran, pline de glorie şi bani! Ceea ce a rămas valabil şi azi !

La 25 de ani de la căderea comunismului am ajuns în situaţia paradoxală de a fi codaşii Europei la numărul de absolvenţi de învăţământ superior, raportat la populaţie, şi a avea, în acelaşi timp, unul dintre cele mai ridicate procente de licenţiaţi şomeri sau care profesează în cu totul alte domenii decât cel în care s-au pregătit.

Explicaţia nu e foarte simplă, dar unul dintre “ingrediente” e faptul că mulţi părinţi au o imagine idilică despre copiii lor. De aceea îi înscriu la licee cu profile “de succes” dar fără nicio legătură cu aptitudinile reale ale infanţilor. După care pompează bani în meditaţii şi-n cadouri pentru profesori, pentru a menţine iluzia că decizia lor a fost corectă. După care, evident, e musai să dea la facultate! Pentru că, după ce ai terminat să te lauzi cu ultima poşetă, maşina de 1 milion de cai putere, concediul în Vanuatu şi profesorul de mers pe bicicletă al mezinului, trebuie să poţi spune cât mai des “fata mea e studentă la relaţii internaţionale”. Sau la SNSPA. Mamă, ce mişto sună! Cu atât mai mişto cu cât nimeni nu ştie ce înseamnă, de fapt, şi ce ieşi de acolo. Adică ce ştii să faci, cu adevărat, nu gargara din broşurile de prezentare.

Iar o să spuneţi că dau vina pe părinţi. De data asta, n-o fac eu, ci un studiu realizat de D&D Research. Astfel, în timp ce peste 65% dintre părinţi îşi împing copiii să se ducă la facultate (dintre care o treime vor musai medicina :)) ,  mai mult de jumătate dintre aceştia din urmă, între 18 şi 24 de ani, îşi doresc o meserie care se poate învăţa rapid, se poate practica oriunde în Europa şi aduce câştiguri imediate. Adică ei vor să fie şoferi, mecanici sau electricieni. Un alt procent important visează să fie artişti, fără să vrea să treacă prin Conservator.  Mai mult, aproape 60% dintre actualii meseriaşi şi 20% dintre absolvenţii de facultate, ar alege să fie muncitori calificaţi, dacă ar putea s-o ia de la capăt.

Să fii la facultate a devenit, pentru mulţi, mai ales pentru parveniţii ultimilor ani, o formă de snobism care li se pare mai puţin condamnabilă decât cea care îi obligă să le cumpere odraslelor din grădiniţă ultimul iphone sau cea mai chic bonă filipineză. Pentru că, nu-i aşa, le vor binele copiiilor lor! Şi să le ofere ce ei n-au putut avea! Posibilitatea de a-şi masca eşecurile în viaţă cu pseudorealizările materiale şi cu diplomele care să le ateste pe cele intelectuale.

Pentru că România este una dintre puţinele ţări în care e o diferenţă între a fi agramat cu diplomă şi agramat fără bac. Şi în care să fii un instalator foarte bun şi corect e mai puţin de apreciat decât să fii un profesor şpăgar şi dezinteresat (deşi primii sunt mai puţini :). Sau, cum spuneau străbunii noştri ceva mai înţelepţi, în care chelului îi trebuie neapărat tichie de mărgăritar.

                                                                         radu herjeu                                                              

Admitere facultate 2014. Află unde sunt cei mai mulţi candidaţi pe loc

Peste 3.800 de absolvenţi, printre care şi 24 de olimpici, s-au înscris pentru a susţine examenul de admitere la cele patru facultăţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Bucureşti, cea mai mare concurenţă - 4,5 candidaţi pe loc - fiind la Facultatea de Medicină.

Potrivit UMF, La Facultatea de Medicinǎ, unde sunt 510 locuri la buget şi 250 locuri cu taxă, s-au ȋnscris 2.334 de candidaţi, printre care şi 24 de olimpici.

La Facultatea de Medicinǎ Dentarǎ s-au înscris 515 candidaţi, pentru a ocupa cele 131 de locuri la buget şi 125 cu taxă.

De asemenea, la Facultatea de Farmacie, care a scos la concurs 141 de locuri la buget şi 100 cu taxă, şi-au depus dosarele 435 de tineri, iar pentru Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală (FMAM) au optat 518 candidaţi, care vor concura pentru 95 de locuri la buget şi 45 cu taxă.

"La Facultatea de Medicină există 4,5 candidaţi pe un loc finanţat de la buget, în timp ce pentru Facultatea de Medicină Dentară există un număr de 3,9 candidaţi pe un loc la buget", au precizat reprezentanţii UMF.

Listele nominale ale candidaţilor în ordine alfabetică, sălile în care se desfăşoară concursul de admitere şi repartiţia candidaţilor pe săli vor fi afişate la avizierele Facultăţii de Medicină (pentru specializările Medicină şi FMAM), respectiv ale Facultăţii de Medicină Dentară şi Facultăţii de Farmacie, cu o zi înainte de concursul de admitere.

"Candidaţii au obligaţia de a verifica exactitatea datelor înscrise pe listele afişate şi de a aduce imediat la cunoştinţa comisiei de admitere, prin secretariatele facultăţilor, eventualele neconcordanţe faţă de datele din cererea de înscriere tip sau faţă de actele depuse la dosar. După începerea concursului, pe listele afişate nu se mai admit niciun fel de modificări", au arătat reprezentanţii UMF.

Examenul de admitere pentru toate facultăţile din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti va avea loc miercuri, 23 iulie, ȋncepând cu ora 09.00. Accesul candidaţilor în săli se va face de la ora 08.00, pe baza cărţii de identitate sau a paşaportului valabil precum şi a legitimaţiei de concurs tip, eliberată la înscriere de către secretariatele facultăţilor. La ora 8.30 va începe distribuirea chestionarele pentru răspunsuri.

"Fiecare candidat are obligaţia de a verifica chestionarul pentru răspunsuri, pentru a se identifica eventualele greşeli de tipărire, caz în care chestionarul respectiv va fi înlocuit", a precizat UMF.

Durata probei scrise va fi de două ore si jumătate în cazul specializărilor Medicină, Medicină Dentară şi Farmacie, două ore pentru admiterea la specializările Asistenţă Medicală Generală şi Moaşe, respectiv o oră şi jumatate pentru celelalte specializari ale FMAM.

Corectarea lucrărilor/chestionarelor de concurs se va face imediat după finalizarea probei scrise, în sala de concurs, în prezenţa candidatului şi a unui martor (din rândul candidaţilor care semnează pe chestionar alături de candidat), prin citire computerizată (scanare) sau prin corectură manuală, în cazul imposibilităţii realizării corecturii electronice, urmând ulterior să se facă verificarea tot prin citire computerizată a rezultatelor.

"În urma reverificărilor, punctajele comunicate în sală pot suferi modificări. Pe durata corectării lucrărilor, candidaţii rămân pe locurile stabilite la intrarea în sală. Rezultatele finale şi lista candidaţilor admişi vor fi afişate la avizierele facultăţilor după termenul de contestaţii şi rezolvare a acestora. Contestaţiile privind rezultatele probelor scrise (punctaj) se înregistrează şi se depun la secretariatele facultăţilor în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor (începând cu ora şi data afişării acestora). Candidaţii pot contesta doar propriile rezultate", a mai arătat UMF.Lucrările/chestionarele de concurs contestate vor fi recorecta, prin citire computerizată (rescanare), în prezenţa candidatului care a depus contestaţia. Rezultatele finale vor fi afişate în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de rezolvare a contestaţiilor.

"Decizia comisiei de contestaţii privind rezultatele probei scrise este definitivă. După afişarea rezultatelor finale, actele candidaţilor respinşi se restituie acestora, la cerere, pe baza cărţii de identitate, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii, fără perceperea vreunei taxe", a precizat sursa citată.Mediafax

                                                                            c.s.

Au început înscrierile la facultate: Concurenţa, calendar şi taxe!

Facultatile de stat si particulare au o oferta totala de 150.000 de locuri pentru absolventii de liceu care au reusit sa treaca de examenul de bacalaureat.

In fiecare an, imediat dupa afisarea rezultatelor de la Bacalaureat, se da startul competitiei pentru locurile celor mai bune facultati. Inscrierile in Bucuresti au inceput deja pe 9 iulie.

Un al doilea val de candidati sunt asteptati sa-si depuna dosarele de admitere dupa afisarea rezultatelor finale la examenul de Bac, in urma contestatiilor, care va avea loc vineri, 13 iulie, scrie adevarul.ro.

Calendar inscrieri la facultatile din cadrul Universitatii Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala siFacultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii - inscrierile se fac pana la data de 16 iulie;

Facultatea de Matematica si Informatica, Facultatea de Istorie si Facultatea de Geografie - 17 iulie;

Facultatile de Litere, de Stiinte Politice, de Drept, Biologie, Administratie si Afaceri, Administratie si Afaceri ID, Limbi si Literaturi Straine- 18 iulie;

Facultatea de Fizica - 19 iulie;

Facultatea de Chimie si Facultatea de Filosofie - 20 iulie;

Facultatea de Geologie si Geofizica, pana la data de 21 iulie.

De asemenea, pentru zilele de sambata, 14 iulie, si duminica, 15 iulie, programul de inscrieri a fost prelungit pana la ora 14.00.

La mare cautare sunt specializarile care, imediat dupa absolvire sau chiar in timpul anilor de studiu, ofera sanse mari de angajare si salarii cel putin decente, scrie evz.ro.

Concurenta pe locuri in 2011

Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davilla" din Bucuresti - 4 candidati pe loc.

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Afaceri - 9,86 candidati pe loc,

Geografie - 7,35 candidati pe loc,

Limbi si Literaturi Straine - 7,23 candidati pe loc.

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi

Facultatea de Fizica si Sport - 5,7 candidati pe loc.

Batalia din aceasta sesiune se va da, la sfarsitul lunii, pentru cele 12.900 de locuri finantate de stat, la institutiile de invatamant superior de categoria I din Bucuresti, conform cifrelor de scolarizare pentru anul universitar 2012 - 2013.

Candidatii care nu obtin sau nu au o nota suficient de mare pentru buget au la dispozitie aproximativ 7.500 de locuri la taxa, la Universitatea Bucuresti (UB), Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB) si la Academia de Studii Economice (ASE).

Studentii admisi in anul I pe locurile cu taxa vor trebui sa scoata din buzunar sume care incep de la 2.500 de lei si pot ajunge la 6.000 de lei, in functie de facultatea aleasa. Cel mai mult vor plati bobocii la Medicina, unde taxa anuala este stabilita la 6.000 de lei si poate fi platita in trei transe.

Taxe anuale de şcolarizare

Facultatea de Teologie Baptista: 2.500 lei;

ASE: 3.000 de lei;

Facultatea de Administratie si afaceri: 3.100 lei;

Facultatea de Geografie: 3.100 lei;

Facultatea de Drept: 3.300 lei;

Politehnica: 4.000 de lei.

Cum se va organiza admiterea la Universitatea Politehnica Bucuresti?

Facultatile private sufera din cauza situatiei Bacalaureatului

Avand in vedere numarul mic de absolventi de liceu care au promovat bacalaureatul, expertii sunt de parere ca universitatile private sunt pe duca.

"Au luat Bac-ul cei mai buni, iar aia o sa se bata pe cele 64.000 de mii de locuri bugetate de la stat. Nu mai ramane nimic pentru fabricile de diplome ale particularilor", este de parere Stefan Vlaston, presedintele asociatiei EDU CER. Preluare 9AM

Guvernul Ponta majorează numărul de locuri la licenţă, masterat, doctorat !

Miercuri, 23 mai 2012, guvernul a decis, pentru anul 2012-2013, creşterea numărului de granturi în învăţământul superior, comparativ cu proiectul iniţial, prezentat în aprilie de fostul guvern.

Pentru învăţământul superior de licenţă vor fi alocate 62.400 de locuri finanţate de stat, la masterat vor fi 35.600 de granturi, pentru rezidenţiat s-au stabilit  4.000 de locuri, iar la doctorat vor fi 3.000 de locuri.

Guvernul trecut propusese pentru anul universitar 2012-2013 un număr de 45.887 granturi de studiu pentru învăţământul superior de licenţă.

În ceea ce priveşte învăţământul universitar de masterat, guvernul trecut prevăzuse în proiect 25.426 granturi de studiu.

Potrivit proiectului de hotărâre de guvern elaborat de guvernul trecut, pentru ciclul universitar de doctorat, cifra de şcolarizare propusă pentru anul universitar 2012-2013, pentru forma de învăţământ cu frecvenţă, era de 1.504 granturi de studiu, iar pentru rezidenţiat erau prevăzute 4.000 de granturi de studiu.

La învăţământul preuniversitar, Guvernul Ponta a decis să aloce 665.000 de locuri pentru preşcolari. De asemenea, în anul şcolar 2012-2013 vor fi 925.000 de locuri în învăţământul primar şi 900.000 la cel gimnazial.

La liceu, în clasa a IX-a, au fost prevăzute pentru anul şcolar 2012-2013 un număr de 210.000 de locuri la învăţământ de zi şi 17.000 de locuri la învăţământ seral.

Totodată, la liceele cu profil artistic şi sportiv vor fi 21.500 de locuri finanţate de stat.

În învăţământul profesional vor fi 20.000 de locuri pentru clasa a X-a la învăţământ de zi şi 10.000 la învăţământ seral, finanţate de stat, iar la şcolile postliceale vor fi 18.187 de locuri pentru anul I, învăţământ de zi şi seral.

Am reuşit să stabilim noi, astăzi, cifrele de şcolarizare, deşi Hotărârea de Guvern privind aprobarea cifrelor de şcolarizare trebuia elaborată şi aprobată până la data de 1 martie 2012.

Universităţile obligate de MECTS să ia în considerare doar media de la bacalaureat!

Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, a dat un ordin prin care schimbă parţial modalitatea de admitere în învăţământul superior începând de anul acesta. Astfel, dacă până acum, multe facultăţi îşi selectau studenţii în baza mediilor sau notelor din anii de liceu şi a mediei de la bacalaureat, anul acesta vor trebui să se rezume doar la acest din urmă criteriu, pentru că organizarea unui examen de admitere este practic imposibilă.

Acele facultăţi care îşi selectau studenţii şi pe baza rezultatelor din liceu, vor putea lua în calcul doar mediile şi notele de la bacalaureat, pentru că susţinerea unui examen trebuia anunţată cu cel puţin şase luni înainte, lucru imposibil avand în vedere faptul că prima sesiune de admitere în majoritatea facultăţilor se desfăşoara în luna iulie. Acele facultăţi care organizau examen de admitere până acum (ca, de exemplu, Facultatea de Drept, Facultatea de Jurnalism sau Facultatea de Medicină), precum şi cele care, pe lângă nota de la examen, luau în considerare şi media de la bacalaureat, într-o anumita proporţie, îşi vor putea selecta în acest fel studenţii şi anul acesta.