Ce urmează? Iată pașii...

1. Guvernul Bolojan e demis! Miniștri rămân pe funcție până vine următorul Guvern, dar nu mai au voie să ia decizii noi. Doar administrează treburile curente.

2. Partidele parlamentare negociază între ele o nouă coaliție de guvernare. Indiferent despre ce partide e vorba, condiția e să realizeze o majoritate parlamentară.

3. Partidele parlamentare merg la Cotroceni, la discuții cu Președintele Nicușor Dan. La aceste „consultări”, Președintele este informat despre noua majoritate formată și primește din partea partidelor numele agreat al viitorului Prim-Ministru

4. Nicușor Dan ia act de situația existentă și nominalizează un Prim-Ministru. Regula e să nominalizeze persoana care este susținută de majoritatea parlamentară

5. Prim-Ministrul desemnat (cel nou) își face lista de miniștri care va fi în noul Guvern, conform cu înțelegerea dintre partide. Merge cu această listă în Parlament.

6. Parlamentul votează investirea noului Guvern

7. Noul Guvern se instalează la Palatul Victoria și preia puterea!

Cornel SABOU

Nesimțiți fără limite!

Guvernanții lui Bolojan i-au vindecat din pix pe bolnavii cronici și pe cei cu handicap!

Pacienții cu boli cronice și handicap acuză că Guvernul României vrea să îi scoată de pe listele cu tratamente gratuite și ajutoare de la stat. Reforma are ca pretext alinierea la standarde internaționale în ceea ce privește definirea bolilor, însă pacienții acuză că foarte mulți din ei vor rămâne efectiv fără sprijin de la stat.

Măsura reală a unei civilizaţii nu se vede în PIB sau în graficele de creştere economică, ci în modul în care îşi tratează cetăţenii vulnerabili - copiii, vârstnicii şi bolnavii.

În România, acest etalon moral pare să fi devenit, din nou, o simplă frază de discurs. În locul compasiunii şi al responsabilităţii, decidenţii au ales economia de hârtie şi eficienţa birocratică.

Recent, Guvernul a adoptat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabileşte noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Oficial, scopul este de „aliniere la standardele internaţionale şi evaluarea funcţională a persoanei".

În realitate, mii de oameni cu boli cronice sau dizabilităţi se tem că vor fi „vindecaţi" din pix - adică radiaţi de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului.

În loc să aducă mai multă echitate, reforma riscă să devină o operaţiune de cosmetizare statistică: numărul persoanelor cu dizabilităţi va scădea artificial, iar bugetul statului va „economisi" tocmai pe seama celor mai vulnerabili.

Mulţi pacienţi cronici - bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau locomotori - pot pierde sprijinul financiar şi accesul la servicii sociale pentru că nu îndeplinesc noile criterii de severitate, deşi starea lor medicală nu s-a schimbat.

Această măsură vine într-un context paradoxal. În timp ce cetăţenii suportă unele dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Uniunea Europeană, sistemul public de sănătate rămâne subfinanţat şi disfuncţional.

Lipsesc medicamente esenţiale - fie pentru că sunt prea scumpe, fie pentru că nu mai sunt rentabile economic. Serviciile de îngrijire paliativă şi asistenţă socială sunt aproape inexistente, iar multe familii sunt lăsate să se descurce singure cu suferinţa, dizabilitatea şi sărăcia.

În schimb, alocările pentru pensii speciale, subvenţiile partidelor politice şi salariile din administraţia de vârf rămân intacte.

E o formă de cinism instituţional: statul îşi protejează privilegiile, dar "vindecă" bolnavii prin simpla modificare a unei anexe legislative.

La final de 2025, România are la fel de multe structuri bugetare în subordinea ministerelor pe câte avea la începutul anului - dacă nu şi mai multe. Reforma s-a făcut doar în conferinţe de presă.

În realitate, eficientizarea administrativă s-a blocat în propriile hârtii, iar oamenii obişnuiţi plătesc preţul incompetenţei celor care mimează schimbarea.

Nu poţi vindeca o societate bolnavă de indiferenţă cu pixul unui birocrat. Poţi însă să-i redai demnitatea doar atunci când tratezi fiecare om - oricât de fragil - ca pe un cetăţean cu drepturi, nu ca pe o cheltuială bugetară.

C.L.

Declarația zilei - Dana Buzura-Gagniuc

 

„1 august. Mama a primit azi pensia. Redusă cu 118 lei. Asta nu o sărăcește, dar o enervează. Iar pe mine mă revoltă rău de tot. Are 82 de ani, a fost dascăl 39 de ani, de 25 de ani are un picior amputat din cauza unui cancer și nu mai are instrumente și putere să riposteze. Și ca ea, mulți alții. Poate pe neputința și pe discreția lor, a acestor oameni, se și mizează.

Mi-e podul plin de explicații, de aroganțe, de calcule, de povești despre criză, despre economii, reduceri, rețineri, tăieri, despre sancțiuni, despre rigori, despre cum trebuie să fim înțelegători, să avem răbdare, venite de la tot felul de amici care-mi spun răspicat - răstit chiar - ce bine o ducem. Nu cred deloc-deloc în toate aceste teorii! Iar politeții mele i s-a cam acrit.

In plus, teoriile despre manipulare le-am citit de mult. Am citit chiar tot raftul! Și poveștile goale ambalate strălucitor, recitate după punctaje primite la ordin, la mine nu mai țin. Mă simt ca în anii ’90, când brusc am aflat că minele trebuie închise, că industria grea e ineficientă, că totul trebuie lăsat în paragină. Atunci, fiind prea tânără, n-am înțeles ce se petrece. Acum, înțeleg.

Doar că am o nelămurire, în aceste vremuri de criză, fir-ar ea de criză: din acea sută de lei luată din pensia mamei, câte grame de praf de pușcă pentru un război în care noi suntem finanțatori fără voia noastră se cumpără? Unde merg banii din pensia mamei? Unde?

Știu că e retorică întrebarea, dar măcar mă răcoresc. Pentru că prea am tăcut mult.”

Dana BUZURA-GAGNIUC

Lanțul slăbiciunilor, sau unde lovește anunțata majorare a accizelor...

Guvernul Bolojan pregătește o nouă majorare de accize, la alcool și carburanți, anunță premierul Ilie Bolojan. Potrivit programului de guvernare, una dintre principalele măsuri anunțate, alături de eliminarea TVA redusă la anumite produse, este „creșterea accizelor cu 10%”.

Documentul nu precizează dacă anumite bunuri vor fi sau nu scutite, de unde se poate înțelege că măsura va fi introdusă în cazul tuturor produselor accizabile.

Cum în prezent, accizele la benzină, respectiv motorină, sunt de 2,528 lei/l, respectiv 2,317 lei/l, o majorare cu 10% le-ar crește la 2,78 lei/l, respectiv 2,55 lei/l. Aplicând diferenței și TVA aferentă rezultă un impact, pe care companiile îl transferă de obicei integral consumatorilor finali, de 30 de bani la benzină și 27 de bani la motorină.

Și curentul electric și gazele ar trebui să se scumpească, chiar dacă doar marginal, și acestea fiind produse accizabile. Și prețul țigărilor ar urma la rândul să se majoreze, cu aproximativ 1-1,5 lei pe pachet, dacă li se va aplica măsura.

Alte produse afectate vor fi băuturile alcoolice. Măsura de „creșterea a restului cotelor reduse de TVA la 19%” va scumpi sistemele de încălzire, celor solare și bateriile de stocare achiziționate de persoane fizice, dar alte bunuri care beneficiau de acestea, precum cărțile sau activitatea de entertainment sau cea hotelieră și a restaurantelor.

C.L.

Crin Antonescu critică dur măsurile luate de guvernul Bolojan

Crin Antonescu pune Guvernul Bolojan la „colțul rușinii”. Măsuri de auteritate luate „pe negândite”: „Dacă începi cu studenții și pensionarii, nu cred că e bine!”

Crin Antonescu a intervenit telefonic la Realitatea Plus și a lansat un val de critici dure la adresa măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Antonescu a pus sub semnul întrebării atât oportunitatea reducerilor anunțate, cât și coerența deciziilor luate de actuala coaliție de guvernare, acuzând dublul standard în reacțiile președintelui și lipsa de prioritate în eliminarea privilegiilor din aparatul public.

Executivul a anunțat recent o serie de măsuri de austeritate menite să reducă deficitul bugetar, printre care tăieri de burse pentru elevi și studenți, dar și impozitarea unor pensii considerate „mari” — de la 3.000 sau 4.000 de lei în sus. Aceste decizii au stârnit reacții în lanț în societate și în mediul politic, unde tot mai multe voci acuză Guvernul că lovește tocmai în categoriile vulnerabile.

„Nu era chiar domeniul cu care să se înceapă austeritatea. Cred că bursele pentru studenți, ca și pentru elevi, sunt un ban bun din bugetul statului investit cum se cuvine — și corect, și rentabil. Nu cred că era primul loc din care să înceapă aceste reduceri.”

Fostul lider liberal a făcut referire și la o aparentă lipsă de implicare a președintelui în acest subiect, comparând-o cu pozițiile ferme exprimate în trecut pe alte teme economice:

Crin Antonescu a criticat și măsura de impozitare a pensiilor aflate peste anumite praguri modeste:

„Legat de impozitarea pensiilor… de 3.000 sau 4.000 de lei, nu mai știu, dar care, în fine, sunt niște pensii mici… să ne gândim la puterea de cumpărare. Nici asta nu mi se pare o măsură bună.”

În opinia sa, Guvernul ar fi trebuit să înceapă cu eliminarea privilegiilor, nu cu categoriile cele mai expuse:

 „Cred că pe retorica Guvernului, pe ceea ce domnul Bolojan ne-a spus până acum — de fapt, toți cei care formează actuala putere — cred că ar fi trebuit să clarifice mai întâi cheltuielile nu neapărat necesare, ci care țin de privilegii. Eu pot să fiu de acord că aceste tăieri din acea zonă nu sunt suficiente pentru a acoperi gaura bugetară, dar era mult mai bine și mai convingător pentru populație să se înceapă cu ele, să se clarifice care sunt tăierile de sus, până la tăierile de jos.”

Acesta avertizează că direcția actuală a reformelor ar putea afecta grav încrederea publică și coeziunea socială:

„Ori dacă începem cu studenții și cu pensionarii și ne legăm de pensiile de 3.000 de lei, nu cred că e bine. Și lucrul acesta se vede deja în exprimarea nemulțumirii colective, pentru că pe foarte mulți îi afectează.

Sursa: Napocanews.ro