„Nordul” va merge mai departe!

 

Azi, facebook-ul îmi amintește (nu c-aș fi uitat) că, exact acum trei ani, ieșea de la tipar primul număr color al revistei de cultură „Nord Literar”. Un pariu nebun al patimii mele. O provocare care mi-a nedormit nopțile, până am pus mâna pe hârtia lucioasă și minunată, până am putut vedea calitatea tiparului, până am realizat că n-am luat o decizie ridicolă. A fost o aruncare-n valuri fără colac de salvare, doar atât cât să vedem câți și cum ieșim la mal. Și o respirație proaspătă și fericitoare a întregii echipe, atunci când am atins cu mintea și cu inima acel „altfel de Nord” și ne-am dat seama că știam să înotăm atât de bine cu toții.

Dacă ar fi să fac acum un fel de jurnal târziu (deși, știu, un jurnal târziu e un non-sens), aș vedea ușor mai rațional întreaga nebunie a deciziilor mele, luate în fracțiuni de secundă, pur și simplu pentru că am simțit că așa trebuie. Așa a fost plecarea la „Nord Literar”, așa a fost schimbarea la față a revistei, așa a fost decizia organizării primului târg de carte în Baia Mare, așa a fost cu ani în urmă plecarea spre Glasul Maramureșului, așa a fost povestea mea cu Nancy. Decizii sentimentale, pătimașe, emoționale, vulcanice, viscerale aproape. Rațiunea a venit și ea din urmă și a reparat unde a fost cazul, cât și cum s-a putut. De cele mai multe ori n-a fost cazul. Pentru că emoția și rațiunea mi-au fost una.

Așadar, acum trei ani, după ce am tremurat câteva zile cu toții, revista color a venit de la tipar și ne-a fericit și ne-a unit ca echipă, care deja începuse să se închege. Am simțit emoția colegilor, care dintr-o politețe cum rar întâlnești, nu s-au opus. „Oare, n-ar fi bine să mai amânăm o lună?” – a întrebat Gheorghe Pârja. „Nu!” M-am gândit că, dacă revista, tipărită pe hârtie lăcuită de o calitate superioară, color, cu o grafică nouă nu iese bine, cumpăr eu tot tirajul și mai facem una în varianta veche. L-am pregătit pe Nancy pentru o eventuală cheltuială. El, știindu-mi nebunia pariului, n-a îndrăznit să spună nimic. M-a înțeles și a tăcut. Și m-a cărat înainte pe la tipografie, să alegem hârtie, să verificăm mostre, să facem teste, să negociem tiraje și prețuri. Doamne, dar când a venit revista, impecabilă, elegantă, lustruită și mai frumoasă decât ne puteam imagina... a fost cu aproape lacrimi. Mi-a fost jenă să plâng în fața colegilor, dar am făcut-o acasă, așa cum știu eu să-mi consum lacrimile în intimitatea bibliotecii mele, acolo unde doar cărțile, foile, florile mele mă văd. Și pisica mea, care mereu vine să mi se lipească de suflet.

Câte s-au petrecut la „Nord” de-atunci? Multe!

Ce va urma? „Nordul” va merge mai departe! Mereu viu, mereu în și din inima fenomenului literar și cultural, mereu dimpreună cu oameni SPEC-TA-CU-LOȘI!

P.S. Imaginile sunt „la cald” din primele minute ale primirii revistei în varianta nouă la redacție. Păcat că temperatura unor asemenea momente nu se poate palpa decât cu sufletul.

Dana BUZURA-GAGNIUC

„Nord Literar” - 268

 

A apărut numărul 268 al revistei de cultură „Nord Literar”. Sunt douăzeci de pagini de critică, poezie, proză, eseu, actualitate literară, în această publicație lunară care poartă girul Uniunii Scriitorilor din România.

Irina Petraș evocă în eseul său două momente de istorie literară, având în centrul lor „Colecția Akademos” și „Colocviile Transilvaniei”. Pornind de la revoltele tinerilor din Parisul anilor 1968, Ion Papuc aduce în discuție interdicțiile și diversele lor nuanțe.

Gheorghe Glodeanu propune o invitație la lectura unei cărți cu un titlu seducător „Bestiaire des monstres féminins” având ca autoare pe Dominique Lanni și Aurore Petrilli.

O poezie care „ne îmbie să călătorim prin noi înșine către adevărul propriu” este cea a poetului Andreas Wellman, despre care scrie Delia Muntean.

Volumul de note de lectură „Sertarul cu lucruri bune” al Iuliei Anamaria Ghidiu este prezentat de Dumitru Cerna.

George Vigdor, un poet care „nu mai ironizează realitatea, ci o deplânge cu luciditate”, a publicat un nou volum, „Blestemul fragmentului”, pe care îl analizează critic Daniela Sitar-Tăut. Autoarea prezintă, de asemenea, lansarea de carte „Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat” a lui Alexandru Buican, eveniment care a avut loc la Muzeul Național al Literaturii Române.

Tot despre un volum de poezie, apărut în acest an, „Doar împreună. Alte sigilii” al lui Gheorghe Mihai Bârlea, este vorba în cronica lui Mircea Popa.

Pagina „Orfeu”, precum și parodia lui Lucian Perța, îi sunt dedicate lui Ioan Dragoș. Poetul, care de curând a împlinit 70 de ani, este portretizat de Gheorghe Pârja.

Ovidiu Pecican continuă ciclul „Un pretendent valah la Curțile Europei” la pagina „Avalon”.

Dana Buzura-Gagniuc conturează actualitatea literară, oprindu-se cu precădere asupra apariției volumului „Timpul învins” a poetului român din Biserica Albă Gheorghe Moiș.

În pagina dedicată interpretărilor, sunt prezentate două volume. Valentin Talpalaru - despre „Raiduri prin cultură”, al lui Marius-Adrian Nicoară, iar Cristina-Anișoara Zainea - despre „Cartea lui Cezar” a Angelei Martin.

Sunt 175 de ani de la nașterea Veronicăi Micle, prilej cu care Constantin Cubleșan evocă personalitatea poetei.

Personalitatea lui Ioan Alexandru la „un sfert de veac de veșnicie” este evocată de Gheorghe Pârja, care prezintă și evenimentul de lansare al revistei „Nord Literar” la Cernăuți.

Flaviu Claudiu Mihali conturează jurnalul călătoriei unui grup de poeți români la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice” – Uzdin.

Raluca Hășmășan consideră volumul „De veghe la hotarul limbii române” al Deliei Muntean, apărut de curând, un demers necesar și responsabil de recuperare a unui segment esențial al istoriei noastre literare, care vizează literatura română din Serbia.

Dan Anghelescu semnează cronica muzicală dedicată celei de-a 27-a ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”.

Pagina de proză cuprinde un fragment din volumul în curs de apariție „Vremea evreilor” al lui Nicoară Mihali, iar în cea dedicată poeziei se pot citi versuri de Remus-Valeriu Giorgioni și de Nicolae Scheianu.

Antropologul Ana-Cristina Irian vorbește despre gătit ca formă de memorie și deopotrivă ca gest cultural și emoțional.

Câteva poezii din volumul „Loreley” al lui Heinz-Uwe Haus sunt traduse din limba engleză de Clelia Ifrim.

Poemul lunii îi aparține lui Alexa Gavril Bâle, iar ilustrarea acestui număr este cu peisaje maramureșene imortalizate de fotograful Ștefan Bela.â

Dana BUZURA-GAGNIUC

Declarația zilei - Dana Buzura-Gagniuc

 

„1 august. Mama a primit azi pensia. Redusă cu 118 lei. Asta nu o sărăcește, dar o enervează. Iar pe mine mă revoltă rău de tot. Are 82 de ani, a fost dascăl 39 de ani, de 25 de ani are un picior amputat din cauza unui cancer și nu mai are instrumente și putere să riposteze. Și ca ea, mulți alții. Poate pe neputința și pe discreția lor, a acestor oameni, se și mizează.

Mi-e podul plin de explicații, de aroganțe, de calcule, de povești despre criză, despre economii, reduceri, rețineri, tăieri, despre sancțiuni, despre rigori, despre cum trebuie să fim înțelegători, să avem răbdare, venite de la tot felul de amici care-mi spun răspicat - răstit chiar - ce bine o ducem. Nu cred deloc-deloc în toate aceste teorii! Iar politeții mele i s-a cam acrit.

In plus, teoriile despre manipulare le-am citit de mult. Am citit chiar tot raftul! Și poveștile goale ambalate strălucitor, recitate după punctaje primite la ordin, la mine nu mai țin. Mă simt ca în anii ’90, când brusc am aflat că minele trebuie închise, că industria grea e ineficientă, că totul trebuie lăsat în paragină. Atunci, fiind prea tânără, n-am înțeles ce se petrece. Acum, înțeleg.

Doar că am o nelămurire, în aceste vremuri de criză, fir-ar ea de criză: din acea sută de lei luată din pensia mamei, câte grame de praf de pușcă pentru un război în care noi suntem finanțatori fără voia noastră se cumpără? Unde merg banii din pensia mamei? Unde?

Știu că e retorică întrebarea, dar măcar mă răcoresc. Pentru că prea am tăcut mult.”

Dana BUZURA-GAGNIUC

Dana Buzura-Gagniuc - Doctor în Filosofie

 

Dr. DANA BUZURA-GAGNIUC a obținut titlul de Doctor în Filosofie la Baia Mare (UTCN-CUNBM) anul acesta și este actualmente Manager al Revistei de Cultură Nord Literar. De curând, doamna Dana Buzura-Gagniuc a fost premiată de Uniunea Scriitorilor - Filiala Cluj pentru cartea „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” (Editura Școala Ardeleană 2024).

Întregul text:

„Filosofia mi-a rânduit viața și gândurile, mi-a limpezit perspectivele în vremuri atât de tulburi, în care sistemele de valori sunt torsionate și bulversate, iar deruta axiologică face parte din cotidian. După ce am experimentat presa, comunicarea și antropologia, un doctorat în filosofie venea ca un pas firesc pentru parcursul meu profesional. Existența Școlii Doctorale de Filosofie din Baia Mare a fost o șansă pe care am valorificat-o, bazându-mă pe argumentul calității umane și academice a universitarilor care au construit acest edificiu: prof. univ. dr. Petru Dunca, prof. univ. dr. Ion Dur, prof. univ. dr. Teodor Vidam. A fost o integrare firească în splendida familie a „Filosofiei” băimărene, dimpreună cu oameni pe care-i știam de-o viață, precum și cu oameni pe care i-am cunoscut ca doctorand, pe care i-am citit și i-am ascultat. Parcursul meu doctoral a fost un drum cu de toate: de la sentimente contradictorii, la certitudini; de la spaime, la fericire. Fiind ani buni aproape de excepționalii universitari ai Facultății de Filosofie a Centrului Universitar Nord a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, mi s-a desăvârșit convingerea că instituțiile se construiesc cu oameni, cu acei oameni care reușesc să coaguleze în jurul lor idei, preocupări, proiecte, vise și energie. Multă energie.

Filosofia a închis un cerc, a pus o etichetă, a dat o tușă decisivă preocupărilor mele, dar a și deschis atâtea ferestre. Datorită ei, am avut curajul de a colabora cu reviste de prestigiu din țară și din străinătate, de a-mi depăși limitele în cunoaștere și în căutare, în scris, în exprimare, de a cunoaște oameni. Pregătirea mea filosofică a contat mult în deschiderea spre lumea literară în care activez acum. Pe de altă parte, relaționarea excelentă cu corpul academic de la „Filosofia” băimăreană s-a concretizat în parteneriate și proiecte educaționale cu Revista de Cultură „Nord Literar”, instituție care promovează valorile culturale ale acestui spațiu.”

#weAreUTCN #FilosofieBaiaMare #UTCN #filosofieromania #filozofie #CUNBM

„Nord Literar” - 265

Numărul pe luna iunie al revistei de cultură „Nord Literar” poate fi găsit la chioșcurile de ziare din Baia Mare și la librăriile Cărturești din întreaga țară. Un conținut bogat, ca de fiecare dată, pentru gusturile tuturor iubitorilor de literatură.

„Deocamdată, e greu de găsit un adevăr «cât de cât» absolut dincolo de cel al muritudinii” – susține Irina Petraș în eseul „Relativizăm, relativizăm”.

Ion Papuc mărturisește captivanta poveste a achiziției unor cărți de la o librărie pariziană.

Dispariția neașteptată a scriitorului Marian Ilea e prilej de evocare a personalității sale de către Gheorghe Glodeanu.

Delia Muntean spune, în poemul critic „La răscrucea dintre adevăruri”, că „Dacă o să pornești la drum prin teritoriu liric al lui Gheorghe Pârja, niciodată nu ești singur”.

Delia Muntean se apleacă și asupra volumului Elenei Abrudan, „Artiști români contemporani”, un studiu care merită atenția „prosumatorului contemporan de artă”.

Volumul „Păsările timpului meu”, este o „cheie simbolică de acces în intimitatea unei memorii transfigurate liric” – consideră Daniela Sitar-Tăut analizând critic proaspătul volum al Valeriei Bilț.

La pagina „Orfeu”, iubitorii de poezie pot citi versuri de Ștefan Hoștiuc. Poezie bună vor găsi și citind creații din lirica Lidiei Zadeh Petrescu, a lui Gabriel Cojocaru și a Alexandrinei Tulics.

În această lună, istoricul literar Săluc Horvat a împlinit 90 de ani, iar Gheorghe Pârja și Mircea Popa conturează profilul cărturarului la ceas aniversar.

Gheorghe Pârja continuă seria materialelor dedicate poeților de limbă română din Cernăuți, de data aceasta cu Nicolae Șapcă.

Dana Buzura-Gagniuc radiografiază temperatura înaltă a unui iunie literar, o lună cu o cascadă de evenimente culturale cărora Revista de Cultură „Nord Literar” le-a fost parte.

Recenzii semnate de Eliza Roha și de Daniela Sitar-Tăut la volumul Hannei Bota, „Să spui sau să nu spui”, respectiv la cel de poezii ale Larisei S. Tudose, „Reflecții” pot fi citite în paginile revistei,

Două evocări ale unor poeți din spații și epoci diferite ne propun Constantin Cubleșan și Gavril Ciuban, despre Șfefan Octavian Iosif la 150 de ani de la naștere, respectiv Ion Iuga.

„Poezia e un mod de a ne trăi umanitatea” afirmă Horia Bădescu în eseul „Nimic nu e nou în poem”.

În aceste număr sunt publicate două dintre eseurile premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran”, organizat de Catedra de filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare.

Ovidiu Pecican continuă la pagina „Avalon”, cu un nou episod din „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

„Vârcolacul și fântâna secată” este fragmentul de proză semnat de Ștefan Jurcă, apărut în paginile revistei.

Pagina dedicată traducerii prezintă versuri din creația poetului irakian Abdul Hadi Sadoun, traduse de Elisabeta Boțan.

Poemul lunii aparține lui Gavril Ciuban, iar numărul este ilustrat cu lucrări din creația artistei Camelia Ofelia Moisima.

Revista va putea fi citită și accesând link-ul https://nordliterar.ro/reviste/

Dana BUZURA-GAGNIUC

Premiu important pentru maramureșeanca Dana BUZURA-GAGNIUC!

 

Managerul Revistei de Cultură „Nord Literar”, dr. Dana Buzura-Gagniuc a obținut Premiul „Marian Papahagi”, pentru volumul „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată”, care este Cartea anului – la secțiunea Debut (ex aequo).

Volumul, apărut la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca, în toamna lui 2024, s-a bucurat de o foarte bună reacție a criticii și a obținut, în noiembrie 2024, Premiul pentru Proză la cea de-a 42 ediție a Festivalului Național de Proză „Saloanele Liviu Rebreanu”.

G.D.L.

NORD LITERAR: Numărul 264 al revistei de cultură își așteaptă cititorii

 Iubitorii de literatură, și nu doar ei, pot găsi noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” la o parte dintre chioșcurile de ziare din Baia Mare, precum și în librăriile Cărturești din întreaga țară. Un cuprins bogat ca de fiecare dată, în care se regăsesc eseuri, cronici și recenzii, proză, poezie, restituiri și traduceri.

În eseul „Generații poetice”, Irina Petraș declară că nu crede în rupturi. Ion Papuc redă un episod tulburător care stă la baza înființării Facultății de Arte din cadrul Institutului Pedagogic din București.

Gheorghe Glodeanu aduce pe tapet preocuparea Ligiei Duruș pentru literatura inspirată de epoca totalitarismului românesc.

„Stăm pe adevăr și pe rătăcire” spune Delia Muntean, analizând critic romanul lui Dumitru Oprișor, „Singurătatea ajunge la toți”.

Daniela Sitar-Tăut se oprește asupra unui nou demers restitutiv, „Divorțul doamnei Dudu” de Camil Petrescu, afirmând că „puțini știu că spiritul său neliniștit a gravitat intens în jurul celei de-a șaptea arte”.

La pagina „Orfeu”, George Vulturescu vine cu un grupaj de poezii din cel mai nou volum al său, „Pinul lui Nietzsche”.

Ovidiu Pecican continuă, la pagina „Avalon”, cu un nou episod din „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

O figură marcantă a istoriei și a filosofiei românești, Vasile Pârvan, care a legat o frumoasă prietenie cu ieudeanul Vasile Chindriș, la Berlin, este adusă în actualitate de Gheorghe Pârja. Stă mărturie corespondența celor doi, prezentată de autor în acest important material de restituiri. Într-un al doilea material, Gheorghe Pârja îl evocă pe Lucian Blaga din perspectiva influenței pe care Elena Daniello a avut-o asupra poetului.

Dana Buzura-Gagniuc prezintă actualitatea culturală, cuprinzând dialoguri cu studenții, lansări de carte și donație de carte și de reviste, iar Flaviu Claudiu Mihali punctează impresii de la Festivalul Internațional „Poezia la Iași”.

Doina Uricariu propune o consistentă cronică literară la volumul „Decalogul timpului meu” al Deliei Muntean, relevând „un echilibru nedezmințit al autoarei față de abordările postmoderne deformate de corectitudinea politică”.

Cel mai recent volum al lui Gheorghe Glodeanu, „Prolegomene la o istorie a diarismului românesc”, este prezentat de Mircea Popa.

Recenziile acestui număr aparțin lui Constantin Cubleșan, cu referire la cartea Cleopatrei Lorințiu intitulată „Anii scurți”, și Ralucăi Hășmășan cu referire la volumul de versuri „Alte vremuri” de Gavril Ciuban.

În acest număr, se pot citi proză de Adrian Munteanu, poezie de Elena Ilash, Valeria Bilț, Gelu Dragoș, parodia lui Lucian Perța la poezia lui George Vulturescu și poemul lunii semnat de Elena Cărușan.

Florica Bud prezintă activitatea Cenaclului Scriitorilor din Maramureș în materialul „Un cenaclu cu nume de județ”, iar Cristina Irian vorbește despre „Poezia tehnologică: o nouă estetică în era digitală”.

La pagina destinată traducerilor, Mariana și Valeriu Stancu ne prezintă un tânăr poet din Peru, Elí Urbina.

Acest număr al revistei este ilustrat cu lucrări din creația artistei plastice Mihaela Ganța.

Autor: Panni Pongracz

Sursa: MaraMedia

Foto: Dana BUZURA-GAGNIUC

„Nord Literar” – primul număr din 2024

A apărut numărul 248 al revistei de cultură „Nord Literar”, primul din acest an.

Un splendid eseu despre feminitate, scris cu luciditate și cu umor, ne propune Irina Petraș. „Războiul sexelor – afirmă autoarea –, în care armele de luptă sunt prejudecățile, iar tradiția e invocată ori de câte ori se cer revizuiri care să nu schimbe nimic, își scoate capul unde te aștepți mai puțin”.

Ion Papuc evocă detalii biografice semnificative despre Laurențiu Ulici, ca urmare a întâlnirilor pe care le-a avut de-a lungul timpului cu acesta.

Exegetul Gheorghe Glodeanu dedică un material aniversar, la împlinirea a nouăzeci de ani, scriitorului Nicolae Breban, „unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai romanului românesc”.

Despre poezia care „nu doar exprimă, ci creează Frumusețea” scrie Florian Copcea, analizând critic volumul „Casa scărilor” al poetului Ioan Pop.

Daniela Sitar-Tăut prezintă romanul lui Jules Verne „Contele de Chanteleine”, apărut cu mai bine de un veac și jumătate în urmă, pe care l-a tradus de curând din franceză.

Pagina „Orfeu” este dedicată „Proemelor” lui Varujan Vosganian, precum și parodiei lui Lucian Perța.

„Cantemir 300 sau 350? O tentativă de dezambiguizare” ne propune Ovidiu Pecican la „Avalon”, iar Gheorghe Glodeanu continuă cu partea a doua a eseului „Vrăjitoarea lui Strindberg”.

Finalul de 2023 și începutul lui 2024 au stat sub semnul unor dialoguri ale revistei de cultură „Nord Literar” cu tinerii. O sinteză a acestor activități este prezentată de Dana Buzura-Gagniuc.

Revista dedică o pagină unui mare prieten al Maramureșului, poetul Gérard Bayo, plecat de curând dintre noi. Prezentarea și traducerea poeziilor sale îi aparțin lui Horia Bădescu.

Delia Muntean interpretează critic poezia din primul volum, „Cântec șoptit unei zâne”, al autorului Paulin Octavian Boldiș.

Universitarul clujean Mircea Popa a împlinit 85 de ani, prilej cu care Gheorghe Pârja aduce în atenție lucrarea acestuia „Avram Iancu (făuritor de istorie națională)”, apărută în 2022 la Editura „Școala Ardeleană”.

Despre debutul editorial cu „Aproape vis” al autoarei sătmărene Liliana Doboș-Lazăr scrie Alexandru Zotta, iar Victor Rusu zăbovește asupra celui de-al doilea volum al scriitorului voivodinean Valentin Mic, „Sfințirea ușii”.

Recenziile din acest număr sunt semnate de Constantin Cubleșan, pentru cartea „Amazoanele Dunării”, a lui Constantin Virgil Gheorghiu, și de Raluca Hășmășan, pentru volumul de versuri al lui Sandu Frunză „Iubirea, ca un vis infinit dăruit unei clipe”.

Un fragment din romanul în curs de apariție al Valeriei Bilț, „Sunt blestemat a fi oricare”, este publicat la pagina de proză, iar cea dedicată poeziei cuprinde versuri din lirica lui Ioan Nistor și a lui Dan Rotaru.

„A privi vs a vedea” este textul Dalinei Bădescu din pagina dedicată artelor.

„Poemul lunii” îi aparține lui Ion Iuga, iar pentru pagina de traduceri Paul Romaniuc ne propune versurile autorului ucrainean Igor Traci.

Acest număr al revistei este ilustrat cu lucrări din creația artistului plastic Nicolae Suciu.

Autor: Dana Buzura-Gagniuc

NORD LITERAR – XX

                                                                                               de Gheorghe Pârja

Revista de cultură NORD LITERAR, conform datelor din arhive, împlinește astăzi, 20 iunie, douăzeci de ani de viață activă, cu apariție lunară și cu un destin județean, național și internațional câștigat în acest răstimp. Este prima revistă literară din istoria culturală a Maramureșului, devenită prin vreme un reper revuistic apreciat și căutat. Am trăit intens evenimentul, scriind în acea zi de iunie un editorial în ziarul nostru cu titlul: „Bine ai venit, Nord Literar!” Acea emoție a așteptării împlinite avea în mine momente de tatonare pentru a ieși din crisalida provizoratului. A existat un supliment al ziarului județean cu numele de „Maramureș,” coordonat cu abilitate intelectuală de criticul literar Augustin Cozmuța. A fost o publicație periodică în care și-au găsit locul creații de valoare. Colecția stă mărturie.

Am năzuit spre mai mult. Adică să avem pagini compacte în reviste literare consacrate. Așa, prozatorul Augustin Buzura, pe atunci secretar de redacție la revista clujeană „Tribuna”, ne-a găzduit câteva numere, adică opt pagini în interiorul publicației. Am fost desemnat să mă ocup eu de această ieșire în lume. Bucuria nu a fost de lungă durată. Apoi, prin intermediul publicistului Stelian Vasilescu, de la revista „Familia”, ne-am mutat cu suplimentul la Oradea. Mergeam cu trenul, făceam paginația și corectura. Nici aici nu am stat prea mult. Ușile revistei s-au închis din considerente financiare. În jurul nostru mai vibra neliniștea publicistică a artistului plastic Mihai Olos și a poetului Ion Bogdan.

Au scos pe piață o publicație îndrăzneață cu numele de „Măiastra.” L-au luat aliat pe etnograful Nicoară Timiș și au publicat celebrul almanah „Calendarul Maramureșului”, care a făcut impresie foarte bună printre intelectualii vremii. Apoi au fost „Graiul de duminică” și revista „Archeus”. Eu socotesc aceste izbânzi culturale periodice tocmai avanpremiere pentru apariția revistei de cultură NORD LITERAR. Meritul de netăgăduit aparține grupului fondator, format din: Săluc Horvat, Augustin Cozmuța, Gheorghe Glodeanu, V.R. Ghenceanu, Ion M. Mihai și Mircea Bochiș, adunând în jurul revistei colaboratori de prestigiu, care au dus valoarea revistei în țară și mai departe de fruntariile ei.

Cititorii revistei trebuie să știe că publicația este finanțată de Consiliul Județean Maramureș. Liderii care s-au perindat pe la conducerea instituției merită recunoștința noastră, fiindcă au înțeles, și continuă să priceapă, că este nevoie de acest act nobil de cultură, întruchipat în această revistă. Meritul prin vreme, număr de număr, revine colectivelor de redacție, consiliilor consultative, colaboratorilor, care au generat idei publicistice culturale de ținută, racordate la energia revistelor de acest profil din țară. De la început, din programul revistei a făcut parte criteriul valoric. Care a fost, și a rămas, o lumină binefăcătoare. În urmă cu șapte ani, Uniunea Scriitorilor din România a pus revista sub egida ei. Încă o confirmare a valorii.

Astăzi este o zi festivă pentru revista NORD LITERAR. Nu este vorba de protocol, ci aduc un omagiu tenacității intelectuale care s-a convertit în demnitatea supraviețuirii în vremuri cu multe coduri contemporane. Simt nevoia unei reverențe aniversare! Revista a avut destinul cercurilor unui copac. Cu fiecare an își lărgea orizontul de idei, valoarea colaboratorilor și abordarea unor subiecte majore. Am fost de la primul număr alături de efervescența publicației. În ultimii ani sunt implicat în editarea ei. De aceea sunt aproape de întruparea fiecărui număr. Dar și de cercul de colaboratori care au rămas fideli NORDULUI.

La acest ceas de meditație am reținut un prolog aniversar, datorat criticului literar Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România: „Așadar, două decenii de Nord Literar! Încă din iunie 2003, la apariția primului număr, revista își enunța programul pornind de la o zestre asumată cu aplomb și responsabilitate – complexa viață spirituală a unui topos încărcat de tradiții milenare. Țintele de atins să reflecte valorile majore, să supraviețuiască cât mai mult timp și să contribuie din plin la stimularea vieții culturale maramureșene. Cu o echipă redacțională suferind modificări firești de-a lungul anilor, pariind pe tradiție și deschisă inovărilor cu miez, revista Nord Literar ilustrează, elegant și sobru, nu accidente și incidente din viața literară, fie ele oricât de spectaculoase, ci substanța durabilă a evenimentelor literar-culturale. Cu o delimitare netă, neșovăielnică a teritoriului, secondată de o dorință bine asistată de a fi în rând cu Lumea mare și cu exigențele ei, revista are ceva din porțile maramureșene, cu horhota lor, înălțând coloane de o înșelă­toare fragilitate, deschise larg spre lume, dar știind să-și păstreze autonomia și singularitatea.”

Da, am socotit că este absolut necesar ca revista să fie preocupată de valorile literar-culturale ale Maramureșului, de cele naționale și ale altor țări. Astăzi este un răgaz aniversar. Dar viața revistei merge mai departe. Spre aducere aminte, spun și echipa aniversară XX: Dana Buzura-Gagniuc – manager, Gheorghe Pârja – redactor-șef, Delia Muntean și Raluca Hășmășan – redactori. Prezentarea artistică – Mircea Bochiș. Și mulți harnici și talentați colaboratori.

Vivat, NORD LITERAR!