Fotografia zilei - Ianis HAGI

 

Imaginea noastră în lume nu e dată de Miorița, Eminescu, Nadia, Hagi

Ne place nouă să credem că Lumea ne vede cum am vrea noi, cei mai viteji dintre traci, urmașii lui Ștefan cel Mare, ai lui Țepeș, reprezentați de alde Nadia, Hagi, Eminescu, Cioran, Eliade. Brâncuși. Nu, nu se întâmplă. Bine-ar fi, dar nu e așa. Lumea de azi vrea ceva palpabil, actual, ca să se raporteze la o țară.

Așa se face că eforturile unora și altora de a ne zugrăvi, în bine sau în rău, se lovesc de Social Media, de presă, de scandaluri, de mici victorii. E mai relevant azi Cristi Chivu ca antrenor decât 3 ambasadori și miniștri de Externe! Sunt mai relevanți cei 1800 de „români” expulzați din Germania că fraudau bugetul de asistență socială, unii înființând firme, angajând alți români pe câteva luni apoi „dându-i Statului” să-i plătească. Și împărțind banii, nu? Deloc relevantă e bâjbâiala pseudodiplomatică a președintelui la invitația lui Trump la propriul ONU de buzunar. Putea spune bărbătește: „Fră­țioare, cu un miliard de dolari pe care-i vrei tu, terminăm două autostrăzi începute și părăsite. Poate data viitoare…” Și mai avem exemple de relevanță/nonrelevanță internațională. Să nu începem cu grupurile de prietenie din Parlamentul României, că ne trebuie o carte. Nici cu turneul african al fostului președinte, pentru care, după efecte majore, dar invizibile, ar trebui pus să-și plătească plimbarea inutilă.

Contează cum arătăm în Lume? Enorm. De nu ne credeți, observați cum ne-a făcut o fentă TikTokul și a transformat o treime din români în dacopați, brusc-patrioți fără a cunoaște istoria țării. Fie vorba între noi și Facebook…fără a cunoaște nici dulcea limbă română. Mult invocatul Eminescu i-ar bate cu bota… La fel, SUA anunță oficial că va finanța din fonduri secrete grupuri aliniate MAGA ce vor promova valorile americane în Europa. Deci pierdem firul logicii – cum să fii suveranist și să te aliniezi cu americanii, ce numai anul trecut au răpit un președinte, au atacat două țări, au bombardat alte două și au pretenții teritoriale de la mai toți vecinii, de la Canada la Groenlanda? Cam ce suveranitate ar respecta ei? Cam cât ar respecta ceilalți vecini, cei cu Davai Ceasul, cei ce au executat 4000 de români la Fântâna Albă în 1941 și alte sute anterior, la Lunca Prutului. Știți ce era Planul Valev și cum am scăpat de el? În 1964, planul Valev însemna dispariția suveranității economice a României, transformarea zonei mănoase a Dunării în grădina de zarzavat a URSS. Gheorghe Gheorghiu Dej, azi hulit, s-a opus, a declarat indepdendența, neatârnarea, ca după un an să moară, aparent iradiat de fratele urs, de cancer galopant la plămâni.

Da, imaginea noastră contează. Privind peste gard, nimeni nu vrea să aibă de-a face cu Ungaria până nu se decid prin vot ce vor mai departe, așa cum nimeni întreg la cap nu s-ar bate acum cu Ucraina, așa slăbită cum e, dar plină de veterani de război calificați și de armament de ultimă oră. Da? Dar NOI? Încă ne gândim cu cine să mergem. Ce imagine să avem. Ba cu Europa, ba cu ursul, ba cu vulturul. Ba grânar, ba vrem investitori, fie ei multinaționali, fie ei sistem Lohn. Am vrea performanță în sport, dar fără baze sportive, facem blocuri în ele. Am vrea diplomați tineri, deștepți, dar râdem de țoalele și freza ministrei de Externe, care vorbește impecabil engleza și înțelege ceva din geopolitică. Chiar și-n cazul Nicușor, „răsfățat” de o parte din români cu apelativul Mucușor, nu e bine că vorbește engleză și franceză, de ce stă, dom’le, ca bățul, de ce tace în engleză atât de prolific? Așa că până vă hotărâți, lăsăm să ne facă imagine cei ce merg cu jalba ca la Sultan să li se dea pașalâcul, lăsăm imaginea noastră pe mâna tiristului ce face live TikTok cu soundtrack de manele și ne dă lecții de geopolitică și de strategii militare și macroeconomice. Mai bine rămâneam cu fatalistul ciobănaș ce vorbea cu mioara lui…

Autor: Alexandru RUJA

Sursa: Graiul Maramureșului

LA MULȚI ANI GICĂ HAGI!

Toată gratitudinea Regelui Hagi și o dragoste nețărmurită! Lui și familiei dumnealui! Românii îi sunt datori!

Astăzi este ziua celui mai necontestat fotbalist al tuturor timpurilor, GHEORGHE HAGI și asta pentru că n-a jucat cu Dobrin, Dumitrache, Dudu Georgescu (ca să încep cu litera „D”, dar nici cu Apolzan, Baratki și am putea continua în ordine alfabetică) ci pentru că Domnia Sa, aromân ca și Simona, a fost un lider al echipei României. A ajuns prin muncă, talent și știința jocului să facă antrenori fericiți!. Fiind „leat” cu Domnia Sa, îi doresc REGELUI HAGI multă sănătate, bucurii, să se bucure de fotbal și să trăiască mulți ani! Pentru mine este un TEZAUR! Național!

 Gelu DRAGOȘ, UZPR

Gheorghe Hagi (n. 5 februarie 1965, Săcele, România) este un fost fotbalist român, considerat unul dintre cei mai buni mijlocași ofensivi în Europa anilor '80 și '90^[3] și cel mai mare fotbalist român din toate timpurile. Fanii lui Galatasaray l-au numit "Comandante" (Comandantul) și românii l-au numit "Regele".

Supranumit "Maradona din Carpați", Hagi este considerat un erou în România. A fost numit fotbalistul român al anului de șapte ori, și este privit ca unul dintre cei mai buni fotbaliști ai generației sale. Ca un constructor de joc avansat, a fost recunoscut pentru dribling, tehnică, viziune, pase și finalizare.

Hagi a jucat pentru naționala României la trei campionate mondiale în 1990, 1994 (unde a fost numit în World Cup All-Star Team) și 1998, cât și în trei campionate europene în 1984, 1996 și 2000. A avut 125 de prezențe pentru România, al doilea după Dorinel Munteanu, și este pe prima poziție a marcatorilor (alături de Adrian Mutu) cu 35 de goluri.

În noiembrie 2003, pentru a celebra jubileul UEFA, a fost selectat de către Federația Română de Fotbal drept cel mai bun jucător al României din ultimii 50 de ani. În 2004, a fost numit de Pelé drept unul dintre cei 125 cei mai mari fotbaliști în viață, la o ceremonie de premiere a FIFA. Hagi este unul din puținii fotbaliști care au jucat pentru ambele cluburi rivale spaniole Real Madrid și Barcelona.

În 2009, Hagi a fondat clubul român Viitorul Constanța. De asemenea, a înființat Academia de Fotbal Gheorghe Hagi, una dintre cele mai mari academii de fotbal din Europa de Sud-Est.^[10] În 2021, Viitorul și Farul Constanța au fuzionat, iar Hagi a devenit unul dintre patronii noii echipe, Farul, fiind și antrenorul acesteia.

Cariera de jucător

Gheorghe Hagi a început să joace fotbal la vârsta de 10 ani, la Farul Constanța, echipă la care a și debutat în Divizia A, la 17 ani. În cariera sa, Hagi a evoluat la Sportul Studențesc, Steaua București, Real Madrid, Brescia, Barcelona și Galatasaray. La echipa națională, Hagi a reușit să bifeze 125 de prezențe, cu 35 de goluri marcate.

Ca jucător, Hagi a fost un purtător clasic de număr 10 (conducător de joc) care se remarca în teren prin claritatea paselor trimise către atacanți și șuturile eficace la poartă, atunci când se afla el însuși în poziție de finalizator. Câteva din golurile sale au intrat în istoria fotbalului. Hagi reușea să depășească ușor mulți adversarii prin dribling și găsea deseori de unul singur mijloace de câștigare a unui meci. Deși nu excela la capitolul viteză, se orienta excelent în teren și reușea să fie prezent în bune poziții de joc, ceea ce îi permitea fie să paseze decisiv, fie să șuteze cu succes de la distanță.

Echipe de club

1978-1987: Farul Constanța și Sportul Studențesc București

Gică Hagi și-a început cariera în fotbal la echipa de copii și juniori a Farului Constanța, sub îndrumarea lui Iosif Bukossy, fiind oficial legitimat la 13 ani. Doi ani mai târziu, este selectat de Federație în lotul echipei Luceafărul București, care în acea perioadă era practic echipa națională de juniori a Românei, locul unde se formau marile talente. După alți doi ani tânărul Gică se întoarce la Farul Constanța, fapt ce a marcat și debutul său în Divizia A la 11 septembrie 1982. Un an mai târziu se transferă la Sportul Studențesc. Va activa la această formație timp de patru ani, perioadă care a marcat ascensiunea sa în topul fotbalului românesc, fiind doi ani consecutiv golgheter. La 10 august 1983, Hagi își face debutul în echipa națională într-un meci disputat în compania Norvegiei și încheiat cu o remiză albă. Un mai târziu va face parte din lotul echipei naționale care a participat la Euro '84 din Franța. La Sportul Studențesc, unde juca rol de "copil teribil", Hagi face câteva meciuri de-a dreptul senzaționale, contribuind decisiv în sezonul 1985-1986 la câștigarea titlului de vicecampioni (cea mai bună performanță de până azi a clubului din Regie), dar și la 3 calificări consecutive în Cupa UEFA (1983-84; 1984-85; 1985-86).

1987-1990: Steaua

În iarna 1986/1987, Gheorghe Hagi a fost împrumutat la proaspăt campioana Europei de atunci, Steaua București, în vederea cooptării în lotul pentru partida cu Dinamo Kiev din Supercupa Europei. Deși contractul inițial a fost doar pentru acest meci, după ce Hagi a fost autorul singurului gol, victorios, el a fost transferat definitiv.

În cei patru ani petrecuți în roșu-albastru, Gică Hagi s-a consacrat definitiv în fotbalul internațional. Și-a înscris în palmares 3 titluri de campion cu Steaua (1987, 1988 și 1989), 3 cupe ale României în aceiași ani precum și Supercupa Europei din 1987. Cu Steaua a rămas în topul echipelor din Europa, unde a ajuns în semifinala CCE din 1988, echipa fiind eliminată de Benfica și în finala CCE din 1989, pierdută în fața echipei italiene AC Milan (fiind desemnat al doilea jucător ca valoare din competiție, după Marco van Basten). La nivelul echipei naționale, participă cu România la Cupa Mondială din 1990 - Italia.

1990-1996: cariera în campionatele vest-europene

Hagi este liderul incontestabil al echipei României și contribuie decisiv la cele mai mari succese din istoria Naționalei. Hagi semnase chiar înaintea amicalului Belgia-România, jucat la Bruxelles, cu aproape trei săptămâni înainte de startul Campionatului Mondial din Italia (mai 1990), cu Real Madrid, suma de transfer fiind 400 milioane de pesetas, aproximativ 4 milioane de dolari și devenea în acel moment cel mai scump jucător din istorie cumpărat de Real Madrid. A jucat 2 sezoane într-o echipă cu mulți fotbaliști de valoare, precum Michel, Butragueno și Hierro, iar românul a purtat tricoul cu numărul 10, cel care se acorda, mai ales atunci, celui mai valoros fotbalist al echipei. I-a avut antrenori pe galezul John Toshack, doar pentru câteva meciuri, apoi pe bancă au urmat Alfredo Di Stéfano și Radomir Antić în anul următor. Toshack nu l-ar fi dorit la echipă, iar Di Stéfano nu i-a acordat încredere, astfel că sezonul 1990/1991 a fost unul șters și nereușit, cu doar 2 goluri marcate și un statut mai degrabă de rezervă. Venirea lui Antić a schimbat lucrurile, Hagi devenind jucător de bază. Cu toate acestea, Real a pierdut titlul pe finalul sezonului, apoi a pierdut și Cupa.

În 1992 a fost transferat la Brescia pentru 2,4 milioane de dolari, unde antrenor era Mircea Lucescu iar în echipă se aflau și colegii lui Hagi de la Națională, Dănuț Lupu, Dorin Mateuț, Ioan Sabău și Florin Răducioiu. În primul sezon al venirii sale, echipa italiană a retrogradat în Serie B; în următorul sezon Hagi a contribuit la promovarea echipei în Serie A dar și la câștigarea Cupei Anglo-Italiene (1993-94). După prestația formidabilă de la Campionatul Mondial din 1994 din SUA, antrenorul Barcelonei, olandezul Johan Cruyff l-a cooptat pe Hagi la Barcelona alături de stele precum Stoicikov, Romario, Koeman sau Guardiola. Din 1995 a devenit coleg de echipă cu Gică Popescu și cu Figo. Cea mai frumoasă reușită a lui Hagi pentru Barcelona este golul marcat de la mijlocul terenului într-un meci cu Celta Vigo. Nu a avut o relație prea bună cu Johan Cruyff, motiv pentru care a și plecat la Galatasaray, în 1996.

1996-2001: Finalul de carieră la Galatasaray

Gică se transferă la Galatasaray Istanbul, formația cu care va avea cele mai mari reușite în plan fotbalistic, câștigând o popularitate imensă printre suporterii turci. Câștigă 4 titluri de campion (1996–97, 1997–98, 1998–99, 1999–00), 2 cupe ale Turciei (1998-99, 1999-00) și Supercupa Turciei de 2 ori (1996, 1997), iar în anul 2000 va conduce echipa spre câștigarea Cupei UEFA, sub comanda lui Fatih Terim (în finală a fost eliminat în minutul '94 pentru o lovitură cu cotul asupra lui Tony Adams) și Supercupei Europei, cu Mircea Lucescu pe bancă, performanțe neegalate în istoria fotbalului din Turcia. Sezonul competițional 2000/2001 va fi ultimul în fotbalul activ. Hagi a marcat un gol fabulos în victoria obținută de turci cu francezii de la Monaco, meci desfășurat în acel sezon de Champions League. Reușita a fost votată de microbiști în sondajul UEFA în topul celor mai frumoase execuții din istoria cupelor europene. După meciul Galatasaray – Trabzonspor 4-0 (din etapa a 34-a, ultima, a campionatului Turciei), în care a marcat două goluri (în min. 25 și 44, ultimul din penalty), se retrage din activitatea de jucător. A devenit un idol pentru fanii turci, aceștia scandându-i numele chiar și după retragerea din fotbal și cântând un refren devenit celebru, "I love you Hagi".

La Națională

Hagi a debutat la echipa națională la vârsta de 18 ani, pe 10 august 1983 la Oslo, în meciul amical Norvegia - România. Până atunci jucase pentru România în echipa de juniori sub 16 ani (4 meciuri), echipa de juniori sub 17 ani (13 meciuri, 1 gol), echipa de juniori sub 18 ani (32 meciuri, 9 goluri) și echipa olimpică (4 meciuri).În 1985, pe 16 octombrie, Mircea Lucescu, pe atunci antrenor al echipei naționale, l-a desemnat pentru prima oară pe Hagi căpitan al echipei naționale. Hagi avea doar 20 de ani și meciul, disputat pe stadionul 23 august împotriva Irlandei de Nord, era decisiv pentru calificarea la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic - 1986. Evoluția lui Hagi a fost foarte ștearsă și mulți au criticat la acea vreme decizia lui Lucescu. Cert este că vreme de câțiva ani căpitanul "de drept" al echipei naționale a devenit portarul Silviu Lung, un jucător mult mai matur și mai experimentat decât Hagi. Totuși, după retragerea lui Silviu Lung (în 1990), Hagi a devenit repede căpitanul de drept al naționalei. A fost de 65 de ori căpitanul echipei naționale, conducând din teren echipa României la 2 Cupe Mondiale (1994 - USA și 1998 - Franța) și la 2 Campionate Europene (1996 - Anglia și 2000 - Belgia și Olanda). De asemenea, a mai participat cu România și la Campionatul European din 1984 - Franța (ca rezervă) și la Cupa Mondială din 1990 - Italia (ca titular).

După Campionatul Mondial din 1998, Gheorghe Hagi decide să se retragă din echipa națională ca după câteva luni să se răzgândească și să joace la Campionatul European din 2000. Hagi a condus România până în sferturi, unde a fost eliminată de Italia. În acel meci Hagi a primit cartonaș roșu în minutul '55 după un fault asupra lui Antonio Conte, devenind ultimul meci sub tricolorul românesc. La nivelul naționalei, era, în acel moment, recordmanul selecțiilor (125), al golurilor marcate (35), al prezențelor pe post de căpitan (62) și al longevității (16 ani, 10 luni și 14 zile).

Pe 24 aprilie 2001 are loc meciul său demonstrativ de retragere (”Gala Hagi”), la București, pe stadionul Național, o selecționată a României înfruntând o selecționată mondială (Stelele Lumii), scorul fiind 2-2. La acest meci au participat 80.000 de fani din toată țara. La eveniment au participat și numeroase personalități ale fotbalului european, printre care Joseph Blatter, președintele FIFA, Michel Platini, foști colegi ai lui Hagi de la Brescia, FC Barcelona, Real Madrid, Galatasaray Istanbul.

În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a II-a, „pentru rezultatele obținute în perioada 1990—2000 prin participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale și europene de fotbal și pentru întreaga activitate sportivă”. În 2025 a fost decorat cu OrePrima tentativă ca antrenor a lui Hagi a fost la echipa națională în 2001, unde a deținut postul timp de cinci luni. 

Gelu Dragoș, UZPR

Fotografia zilei - Kaka&Hagi

 

Semnificațiile zilei de 5 februarie 2024

 

Evenimente

1919: D.W. Griffith, Mary Pickford, Charlie Chaplin (așezat) și Douglas Fairbanks, la semnarea contractului de instituire United Artists. În spate avocații Albert Banzhaf (stânga) și Dennis F. O'Brien (dreapta).

1936: Filmul mut al lui Charlie Chaplin, Modern Times („Timpuri noi”) are premiera la New York. Filmul, care satirizează taylorismul, a devenit una dintre cele mai reușite lucrări ale lui Chaplin.

1971: Aselenizarea navei Apollo 14. În fotografie comandantul misiunii, Alan Shepard.

2015: Tabloul Nafea Faa Ipoipo ("Când te vei căsători?"), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.

• 62: Orașul Pompeii a fost lovit de un cutremur catastrofal, cu 17 ani înainte de a fi distrus de erupția Vezuviului.
• 1535: Apare prima lege specifică referitoare la săraci și aparține Parlamentului din Paris, Franța
• 1597: Execuția celor 26 de martiri de la Nagasaki, prima execuție a unor creștini în Japonia.
• 1601: Baba Novac, vestit haiduc sârb, căpitan al lui Mihai Viteazul, este ars pe rug, în piața Clujului, de către magnați maghiari.
• 1649: Charles Stuart, fiul regelui Carol I, este declarat regele Carol al II-lea al Angliei și Scoției de Parlamentul scoțian.
• 1690: Este încheiat la Sibiu tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693), și Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donat Heissler.
• 1818: Jean-Baptiste Bernadotte devine rege al Suediei și rege al Norvegiei.
• 1843: Este observată Marea Cometă din 1843, care aparține grupului Kreutz. Cometa este una din marea cometei a secolului al XIX-lea.
• 1852: Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, Rusia, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume, este deschis publicului.
• 1859: Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei, este ales ca domnitor și al Țării Românești, săvârșind mica Unire a Principatelor Române (24 ianuarie pe stil vechi - calendarul Iulian). Astfel Principatele Române au devenit prima regiune autonomă românească din Imperiul Otoman, prin votul popular favorabil unirii în ambele țări, dând naștere statului românesc modern de astăzi.
• 1861: La Sighet este înființată „Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș”.
• 1867: Este încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Marele Principat al Transilvaniei era dizolvat și încorporat Ungariei, desființându-i-se autonomia.
• 1876: Apare prima revistă română de medicină din Transilvania “Higiena și școala”, editată de Paul Vasici-Ungureanu.
• 1885: Regele Leopold al II-lea al Belgiei a înființat Statul Independent Congo în centrul Africii, stat pe care apoi l-a condus ca pe o posesiune personală.
• 1889: Ministrul de externe al României P.P. Carp cere Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenției Telegrafice Române, care este în curs de organizare la București, o "odae mare în casele ce ocupă". În aceeași zi, directorul general al telegrafelor și poștelor răspunde că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie "să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa" spațiul solicitat. (24 ianuarie/5 februarie)
• 1905: A avut loc premiera piesei “Manasse” de Ronetti Roman, la Teatrul Național din București, cu Constantin Nottara în rolul principal
• 1919: A fost creată compania United Artists (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut de către Charlie Chaplin, Mary Pickford, Douglas Fairbanks și D.W. Griffith.
• 1925: Stabilirea de relații diplomatice la nivel de legație între România și Chile.
• 1936: Filmul mut al lui Charlie Chaplin, Modern Times („Timpuri noi”) are premiera la New York. Filmul, care satirizează taylorismul, a devenit una dintre cele mai reușite lucrări ale lui Chaplin.
• 1945: Demonstrații împotriva guvernului Rădescu organizate și plătite de bolșevici.
• 1946: Anglia și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România.
• 1958: O bombă cu hidrogen cunoscută sub numele de Tybee Bomb este pierdută de Forțele Aeriene ale SUA în largul coastei Savannah, Georgia; n-a fost recuperată până în prezent (2021).
• 1971: Aselenizarea navei cosmice americane Apollo 14 (a fost lansată la 31 ianuarie 1971, comandant al navei fiind Alan Shepard).
• 1979: Are loc premiera filmului "Nea Mărin Miliardar" în regia lui Sergiu Nicolaescu, în rolul principal Amza Pellea.
• 1980: Primul concert al lui Cristi Minculescu cu formația Iris.
• 1983: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime (6,92 m).
• 1990: A fost înființat la București Muzeul Țăranului Român, continuatorul muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, inaugurat la 1 octombrie 1906.
• 1991: România a fost aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC (Consiliul Economic și Social al ONU).
• 1991: Franța, Spania și Italia au semnat protocolul cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.
• 1999: Reuniunea Comitetului Internaționalei Socialiste pentru Europa Centrală și de Est (București, 5–6)
• 2000: Forțele ruse masacrează cel puțin 60 de civili în Novye Aldi suburbie a Groznîi, Cecenia.
• 2003: A intrat în vigoare Charta Constituțională a Serbiei și Muntenegru, după adoptarea de către Parlamentul Federal de la Belgrad.
• 2004: România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare.
• 2015: Tabloul Nafea Faa Ipoipo ("Când te vei căsători?"), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.
• 2017: Un număr record de protestatari au cerut în Piața Victoriei din București demisia guvernului PSD. Potrivit unor surse peste 200.000 de oameni, potrivit altor surse peste 150.000. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și în alte orașe din țară: Arad, Brașov, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Timișoara. În același timp, aproximativ 2.000 de persoane au participat la o manifestație de susținere a guvernului, în fața Palatului Cotroceni.
• 2020: Președintele american Donald Trump a fost achitat de Senat cu 52 la 48, împotriva acuzației de abuz de putere și cu 53 la 47, împotriva acuzației de obstrucționare a Justiției.
• 2020: Moțiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democrației românești” inițiată de PSD împotriva guvernului Orban a fost adoptată de Parlament cu 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”.

Nașteri

• 1788: Robert Peel, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1850)
• 1851: Ștefan Hepites, fizician și meteorolog, membru și vicepreședinte al Academiei Române (5/17) (d. 1922)
• 1878: André Citroën, pionier al automobilelor franceze (d. 1935)
• 1887: Corneliu Dragalina, general român, fiul generalului Ion Dragalina (d. 1949)
• 1896: Nicolae Bagdasar, filosof, academician român (d. 1971)
• 1906: John Carradine, actor american (d. 1988)

• 
  André Citroën, pionier al automobilelor franceze
 
• 
  Nicolae Bagdasar, filosof, academician român
 
• 
  Charlotte Rampling, actrița britanică

• 1914: William S. Burroughs, scriitor american (d. 1997)
• 1915: Robert Hofstadter, fizician american (d. 1990)
• 1919: Ion Dobran, aviator militar român, unul din așii aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial (d. 2021)
• 1928: Hristu Cândroveanu, critic literar și poet (d. 2013)
• 1946: Charlotte Rampling, actrița britanică de film
• 1948: Barbara Hershey, scriitor, traducător
• 1948: Tom Wilkinson, actor britanic (d. 2023)
• 1962: Mihai Bisericanu, actriță americană
• 1964: Duff McKagan, basistul trupei Guns N' Roses
• 1964: Laura Linney, actriță americană

• 
  Gheorghe Hagi, fotbalist și antrenor român
 
• 
  Cristiano Ronaldo, fotbalist portughez
 
• 
  Neymar, fotbalist brazilian

• 1965: Gheorghe Hagi, fotbalist și antrenor român - FOTO.
• 1969: Michael Sheen, actor britanic
• 1969: Bobby Brown, solist american, soțul cântăreței Whitney Houston
• 1972: Mary Donaldson, soția prințului moștenitor Frederik al Danemarcei
• 1975: Giovanni van Bronckhorst, fotbalist olandez
• 1984: Carlos Tevez, fotbalist argentinian
• 1985: Cristiano Ronaldo, fotbalist portughez - FOTO.
• 1988: Eric Bicfalvi, fotbalist român
• 1992: Neymar, fotbalist brazilian - FOTO.

Decese

• 1597: Paul Miki, călugăr iezuit, unul din cei 26 de martiri din Nagasaki (n. 1562)
• 1601: Baba Novac, vestit haiduc sărb, căpitan al lui Mihai Viteazul (n. 1521)
• 1661: Împăratul Shunzhi al Chinei (n. 1638)
• 1790: William Cullen, medic și chimist scoțian (n. 1710)
• 1818: Regele Carol al XIII-lea al Suediei (n. 1748)
• 1859: Alecu Russo, poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar, ideolog al generației de la 1848 (n. 1819)
• 1881: Thomas Carlyle, scriitor și istoric scoțian (n. 1795)
• 1937: Lou Andreas-Salomé, scriitoare de origine rusă (n. 1861)
• 1939: Gheorghe Țițeica, matematician, deschizător de drumuri în geometria diferențială, membru, vicepreședinte (1924-1925) și secretar general (1929-1939) al Academiei Române (n. 1873)
• 1953: Iuliu Maniu, politician român, președinte al Partidului Național-Țărănesc, prim-ministru al României în mai multe rânduri (n. 1873)

• 
  Gheorghe Țițeica, matematician român
 
• 
  Iuliu Maniu, politician român, președintele PNȚ
 
• 
  Kirk Douglas, actor american

• 1958: Oreste Puliti, scrimer italian (n. 1891)
• 1963: Ion Mihalache, politician român, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc (n. 1882)
• 1986: Grigore Băjenaru, scriitor român (n. 1907)
• 1998: Pompiliu Dumitrescu, grafician român (n. 1941)
• 1999: Wassily Leontief, economist rus, laureat Nobel (n. 1906)
• 2015: Val Logsdon Fitch, fizician american, laureat Nobel (n. 1923)
• 2019: Václav Vorlíček, regizor ceh de film (n. 1930)
• 2020: Kirk Douglas, actor și regizor evreu-american, producător de film, laureat Oscar (n. 1916)
• 2021: Christopher Plummer, actor canadian de teatru și film (n. 1929)
• 2022: Damirbek Olimov, cântăreț tadjic (n. 1989).

Sursa: Wikipedia