Vă aşteptăm cu drag!
ORGANIZATORII
Vă aşteptăm cu drag!
ORGANIZATORII
Premierul Ciucă și președintele Camerei Deputaților Ciolacu, unde AUR a organizat un protest, au fost huiduiți, care nu s-au mai prins în horă și au plecat imediat după discursuri!
Cei doi
lideri ai Coaliției au participat la Iași la manifestările dedicate aniversării
Unirii Principatelor. Ei au fost huiduiți și s-au auzit fluierături și strigăte
ca „Hoții”, ”Trădătorii”.
Cei doi lideri au plecat de la manifestări după
parada militară și nu s-au mai prins în tradiționala horă a Unirii. „Eu chiar
vă iubesc, mai ales într-o zi atât de aleasă”, și-a început Ciolacu discursul,
la auzul huiduielilor din public. „În urmă cu 164 de ani, românii, popor şi
conducători, au scris primul paragraf al istoriei statului naţional unitar
român, o istorie marcată de multe momente dificile, o istorie de-a lungul
căreia, de fiecare dată, am demonstrat că doar uniţi putem depăşi orice
obstacole. Doar împreună putem crea un viitor mai bun”, a spus Ciolacu.
„Atunci, în 1859, unitate nu a însemnat ca doar poporul să fie unit. Unitate a
fost şi între conducători, personalităţi puternice cu viziuni proprii şi
convingeri diferite au reuşit să se unească într-un scop comun: Unirea Moldovei
cu Ţara Românească", a mai spus Marcel Ciolacu în discursul său.
La rândul său, Ciucă a spus, că lecţia istorică
rămasă peste timp e că prin voinţă, unitate, curaj şi susţinerea cetăţenilor
por fi atinse cele mai ambiţioase obiective. „Mă bucur să revin la Iaşi, într-o
zi cu o semnificaţie specială pentru România. Astăzi sărbătorim împreună Ziua
Unirii Principatelor Române, actul fondator prin care naţiunea română a pus
bazele modernizării şi emancipării statului şi a început opera neobosită a
unificării poporului nostru. Rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea
Principatelor Române, act vizionar realizat prin unitatea de voinţă în jurul
valorilor şi obiectivelor comune. Unirea Moldovei cu Ţara Românească nu ar fi
fost posibilă fără acţiunile curajoase ale paşoptiştilor, fără munca neobosită
a elitei intelectuale din cele două principate, fără demersurile neîntrerupte
ale diplomaţiei româneşti pe lângă Cancelariile Marilor Puteri şi, mai ales,
fără susţinerea populară a românilor. Aşadar, actul de acum 164 de ani a fost opera
de voinţă şi de curaj a întregului popor şi a elitei sale politice”, a spus
Ciucă. „România este astăzi în faţa unei etape importante pentru viitorul
nostru. Miza comună este strâns legată de dezvoltarea în ritm accelerat şi
consolidarea locului în rândul statelor dezvoltate ale Europei şi întregii
lumi. Iar acest proces trebuie să meargă mână în mână cu reducerea decalajelor
din societate, care, în mod concret înseamnă capacitatea de a oferi o viaţă mai
bună fiecărui român, fără a lăsa pe cineva în spatele liniilor de dezvoltare.
De a reduce, cât mai rapid cu putinţă, decalajele între sate şi oraşe, între
regiunile României”, a continuat el.
Ciucă a vorbit și despre Autostrada Moldovei, A7,
„un obiectiv aşteptat mulţi ani de cetăţeni şi care, în sfârşit, are
perspective certe de realizare”. „Finanţarea este asigurată prin PNRR,
majoritatea tronsoanelor sunt deja contractate, iar antreprenorii au început
lucrul. Modul în care reuşim să avansăm acest proiect în perioada scurta în
care l-am repus între priorităţi este încă un exemplu ca împreună putem pune
lucrurile în mişcare, uniţi de dorinţa pentru mai bine. A8, Autostrada Unirii,
Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni va consolida, prin finanţarea europeană de care
beneficiază România, oportunităţile de dezvoltare ale Moldovei”, a spus el.
Ciucă a vorbit și despre pericolul extremismului, în
timp ce din public se auzeau huiduieli „Trebuie să înțelegem că drumul nostru
către prosperitate trece obligatoriu prin democrație. Astăzi democrația și
valorile ei sunt în pericol. Un pericol care crește dinăuntru și care trebuie
combătut cu toată puterea. Sub impactul crizelor multiple generate de război,
mișcările extremiste din sânul democrațiilor liberale europene, inclusiv din
România, încep să prindă curaj și să submineze fundamentul valoric al
societăților libere”, a spus el. „Recunoaștem aceste mișcări extremiste pentru
că în discursurile promovate de liderii lor se promovează ura în locul bunei
înțelegeri, frica în locul acțiunii, dezinformarea în locul adevărului, condamnarea
din acuzare în locul justiției prin lege. Societățile democratice sunt astăzi
sub asediu și trebuie să lupte nu doar pentru promovarea eficienței serviciilor
publice sau pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale. Trebuie
să lupte deopotrivă împotriva unei forțe care plantează ură și neîncredere în
mințile și inimile oamenilor”, a continuat premierul. „Aici este marea noastră
bătălie, a tuturor celor care ne dorim o societate liberă: trebuie să oprim cu
toată forța noastră mișcările politice populiste, iliberale și xenofobe care
reclădesc în sânul națiunii și în sânul Europei germenii autoritarismului și ai
totalitarismului. Vreau să fiu foarte clar: viitorul României este cel al
democrației, iar Partidul Național Liberal pe care am onoarea să-l conduc a
fost, este și va fi un garant al acestui viitor”, a mai spus Ciucă.
Secvențele văzute la televiziunile românești ne amintește, pe undeva, de ultimele clipe ale dictatorului Nicolae Ceaușescu la mitingul organizat chiar de el.
Sursa: DIGI 24
Dimpreună cu poetul Nicolae Scheianu, membru al
Uniunii Scriitorilor din România, am fost invitați la cea de-a VIII-a ediție a
Festivalului Internațional de Poezie de la Iași. Drumul dus-întors mi-a
prilejuit o schimbare de păreri în legătură cu tânguitoarele comentarii de la
televizor în legătură cu starea Moldovei, văzută de unii politicieni ca
teritoriu rămas în urmă. Am văzut câmpuri cultivate, drumuri normale și oameni
de omenie. Exigențele unora ar putea să-mi contrazică priveliștile prin care am
trecut, dar eu rămân la părerea formată de cele observate. Mi-a produs un calm
interior care mă face să fiu cu ochii deschiși. Nu zic că nu se poate și mai
bine, dar partea de țară prin care am trecut este înverzită și prevestește rod
la vară și la toamnă. Cu toată plecarea oamenilor prin țări străine, au mai
rămas moldoveni și la vatră. Casele bine întemeiate, care au viață în ele,
însemnele unei economii rurale evidente, mi-au dat acel calm interior care
refuză disperarea. Eu am apreciat cele văzute prin starea lumii în care trăim.
Și căreia i se face o prognoză sumbră.
Poezia la Iași, în Festival. Directorul acestei
manifestări literare cu rezonanță europeană, poetul Adi Cristi, un veritabil
gospodar de spirite alese, a fost steaua care a magnetizat, timp de o
săptămână, universul unor valori lirice de anvergură. Astfel, reprezentanții
Belgiei, Braziliei, Portugaliei, Spaniei, Franței, Italiei, Ungariei, Poloniei,
Republicii Moldova, Croației, Greciei, de unde a venit președintele Uniunii
Scriitorilor Eleni, Turciei, Israelului și României au fost peste 60 de
ambasadori ai cuvântului incantat. Poetul Adi Cristi, directorul Festivalului,
a plasat evenimentul ieșean în contextul agitat al conflictului din vecini.
Deci nu am fost străini de ceea ce se întâmplă în jur, dar prietenul nostru
ne-a invitat să privim realitatea cu luciditate, grija firească, dar să nu ne
lipsească calmul interior.
Îndemnurile poetului Adi Cristi ne-au fost de bun
augur. Un calm liric, în care cuvintele își văd de lumina lor, ascultă de
gândurile noastre, se prefac în păsări cântătoare, se duc spre oameni să le
bucure întrebările. Dar, cum spuneam, ni s-a adus aminte pe ce lume trăim. Că
spunea directorul Festivalului, în cuvântul de întâmpinare din elegantul
caiet-program, în care sunt cuprinși toți participanții: „De data aceasta am
fost iertați de virusul care ne-a ținut închiși în noi înșine timp de doi ani,
pentru ca astăzi să fim puși la zid de un alt pericol, din care moartea sare
afară prin acel strigăt neînțeles și greu de silabisit Răz-boi! După aproape 80
de ani, din nou suntem puși față în față cu moartea, pe filiera care nu iartă
și care te pune la pământ odată cu casa și agoniseala unei vieți de om. Poezia
este singura care știe să tempereze spulberarea cuvintelor. Ministrul de
externe rus, Serghei Lavrov, este poet, prin versurile pe care le scrie, și
criminal, prin politica pe care o face. Am fi dorit să-l avem la Poezia la
Iași. Îl cred în stare a se desprinde de forțele răului și de a despleti funia
spânzurătorii, fiind salvat prin poezie.”
Și în acest an i s-a dat dreptul poeziei de a se
ridica în picioare de câte ori iubitorii acesteia vor aplauda. Și am fost
martor la un respect profund și sincer pentru poeți din partea elevilor unor
colegii ieșene, din partea profesorilor, în instituții de învățământ unde au
predat Mihai Eminescu, ori au fost elevi Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Ionel
Teodoreanu, Nicolae Labiș și încă foarte mulți. Colegiul Național din Iași,
unde am fost invitați să citim poezie, are deviza Statornicie și credință! Își
sprijină numele pe un trecut marcat de mari cărturari ai neamului, care au
vegheat la crearea României moderne. Aici am citit misiunea: recunoașterea
dreptului elevilor de a fi inteligenți și datoria de a fi înțelepți. Cu
asemenea întâlniri nu ai cum să nu rezonezi cu un calm interior care îți
lămurește multe întrebări.
Cu organizatori ca Adi Cristi, ori Valeriu Stancu,
care știu cărarea spre Primăria Iași, unde este un primar care înțelege mesajul
Cuvântului, Poezia de la Iași este auzită în toată Europa, până în America de
Sud. După cum se vede și în Maramureș. Despre acest concert liric, unic din
această parte de Europă, voi mai scrie. Să se vadă că se poate. Trebuie minte,
inimă și sprijin financiar. La Iași toate și-au dat mâna.
”Chipuri și cămeși” nu este doar o alăturare de cuvinte, este un demers expozițional care se supune unui dublu discurs – unul științific, realizat prin cercetarea etnografică a portului popular din Țările Maramureșului, iar celălalt, artistic, realizat prin alăturarea la semnele și însemnele cusute pe cămăși a chipurilor ce spun povești din vremuri de demult, surprinse de artistul fotograf Gabriel Motica în peregrinările sale prin Maramureșul nostru drag. Aceste chipuri alăturate cămeșilor expuse sub forma unor îngeri în zbor, sunt legătura între cosmic și terestru, între trecut și prezent, dar, mai ales, pașaportul nostru spre viitor.
Aceste instituții nu se află la prima colaborare. În anul 2018, Muzeul Etnografic al Moldovei, împreună cu Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș au organizat în parteneriat expoziția ”Sat și Societate 1918-2018”. Expoziție care a fost itinerantă la cele trei muzee din trei provincii istorice: Moldova, Oltenia și Maramureș.
Sursa: MaraMedia
Stai, in septembrie au fost alegerile. Cum sa spui, de la inaltimea functiei, “iesiti din casa”, “mergeti la vot”, “acum ori niciodata”, dar in acelasi timp “gata cu joaca in octombrie”. “Facem alegerile, apoi gata”. Ba mai si sarbatoresti in strada, fara masca sau distantare fizica.
Lipsa de claritate, de anticipare, dar mai ales de curaj a autoritatilor a creat aceasta situatie.
Cum sa spui Mitropoliei ca se poate organiza pelerinajul, iar cu cateva zile inainte, fara consultare, iei decizia unilateral si abuziv? Da, abuziv. Este contrar libertatii religioase, iar daca Mitropolia da in judecata Statul castiga fara probleme ( vezi deciziile Curtilor Constitutionale din Germania si Franta care arata ca inchiderea bisericilor din perioada izolarii este neconstitutionala).
Prin urmare, ori Statul lua decizia precaut inca din septembrie, in consultare cu Biserica, ca nu se poate in acest an, ori trebuia sa lase organizarea pelerinajului cum “binecuvantase initial”. Biserica a aratat in primavara ca poate gestiona rezonabil si in siguranta activitatile religioase. Chiar daca unii credeau si insistau ca in Vinerea Mare “moare tot poporul”.

Asociaţia Cultural - Ştiinţifică “VASILE POGOR” din Iaşi în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi vă invită să participaţi la Expoziţia Naţională - Concurs “MARŢIŞOR 2012” din 1 – 8 MARTIE 2012 de la Iaşi.
Toate lucrările intră într-un sistem de premiere, vor fi decernate trofee, premii şi menţiuni. Opţional se pot semna şi parteneriate de colaborare.
Detalii privind desfăşurarea activităţii le găsiţi pe www.edu.ro -
http://forum.portal.edu.ro/index.php?s=49524f51256a803b50cd94b8dbd4c578&showforum=33
prof. Gelu DRAGOS