Se afișează postările cu eticheta interpelare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta interpelare. Afișați toate postările

joi, 13 februarie 2020

Interpelare a senatorului Severica Covaciu pe tema ghișeului unic de plăți



După ce în luna noiembrie a depus o interpelare la Ministerul de Finanțe, însă a considerat că răspunsul primit nu este în concordanță cu întrebările formulate, senatorul PMP de Maramureș Severica Covaciu cere din nou explicații cu privire la creearea ghieșului unic de plăți la trezorerie.
Severica Covaciu a menționat că această nouă interpelare a fost formulată ca o consecință a solicitărilor repetate din partea agenților economici și a persoanelor fizice din județul Maramureș cu privire la această disfuncționalitate din sistemul fiscal.
”Stimate domnule ministru, considerăm că răspunsul la interpelarea depusă în data de 26 noiembrie 2019, formulat de Ministerul de Finanțe în data de 31 decembrie 2019, nu este în concordanță cu întrebările formulate. Menționez faptul că această interpelare a fost formulată ca o consecință a solicitărilor repetate din partea agenților economici și a persoanelor fizice din județul Maramureș, cu privire la această disfuncționalitate din sistemul fiscal. În consecință, revin și vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări: Care sunt unitățile fiscale unde a fost implementat ghișeul unic de plăți și care sunt operațiunile care se desfășoară în aceste structuri? Cum a fost rezolvată problema plății obligațiilor fiscale, respectiv prezentarea la un ghișeu unde se emite nota de plata, după care se merge la trezorerie, la două ghișee: unul pentru emiterea chitanței, celălalt pentru încasarea banilor?”, se arată în interpelarea senatorului PMP de Maramureș, Severica Covaciu.
Severica Covaciu spune că în condițiile în care ghișeele unice de plăți, la care face referire, nu există în teritoriu, solicită Ministerului de Finanțe să ia de urgență măsuri pentru deschiderea acestora.


marți, 1 august 2017

Constantin Codreanu interpelează Ministerul Educaţiei Naţionale de la București în protejarea etnicilor români din sudul Basarabiei

Luni, 31 iulie, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a adresat o scrisoare oficială domnului prof. univ. Liviu Marian Pop, ministrul Educației Naționale, ce face referire la încălcarea de către autoritățile universitare din Iași a drepturilor românilor din sudul Basarabiei sub pretextul discriminator al diferenței dintre limba română și așa-zisa "limbă moldovenească", mai exact, prin solicitarea abuzivă a unor certificate de competență lingvistică de limbă română pentru etnicii români de pretutindeni, transmite Romanian Global News.

În urma sesizării primite la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării referitoare la un caz ieșit din comun, în care unei tinere românce din Ucraina i s-a refuzat în mod abuziv și ilegal, înscrierea la Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași, parlamentarul Constantin Codreanu a solicitat sprijin Ministerului Educației Naționale (MEN) prin următoarea intervenție:

"Doamnei Carolina Merlici (în ortografie ucraineană Каролина Мэрлич) din satul Orlovca, raionul Reni (fosta comună Cartal din fostul județ Ismail), i s-a refuzat înscrierea la studii universitare în România sub pretextul că acesta nu deține și un certificat de cunoaștere a limbii române.

Motivul a fost formulat în scris, fără drept de apel: "lipsă certificat de competență lingvistică de limbă română nivel minim B2". Documentul prin care se înștiințează decizia de respingere este semnat de către rectorul Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași, Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcaru, și Prof. Univ. Dr. Lenuța Profire, decan.

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a fost sesizată și în legătură cu alte cazuri similare, când românilor de pretutindeni li s-au cerut, ca în cazul cetățenilor străini care nu se încadrează în categoria legală de români de pretutindeni, "certificate de competență lingvistică de limbă română nivel minim B2", chiar dacă legislația în vigoare în materie de educație și drepturi ale românilor de pretutindeni nu conține asemenea prevederi.

În acest context, ținem să precizăm următoarele date verificabile prin actele din dosarul complet depus: Carolina Merlici este etnică româncă, își asumă în mod liber identitatea culturală română (sens în care a depus o Declarație pe proprie răspundere), limba ei maternă este româna, studiile urmate în localitatea de baștină din Ucraina au fost în limba română, pe care autoritățile ucrainene o numesc cu infraglotonimul românesc "moldovenească", fapt confirmat prin actele de studii emise de autoritățile școlare din Ucraina.

Anexat la prezenta scrisoare, vă rugăm să găsiți copiile actelor de studii, în limba ucraineană, cu traducerea lor legalizată notarial în limba română, emise româncei Carolina Merlici de autoritățile școlare ucrainene.

Așa cum cunoașteți, Ucraina promovează în continuare, din păcate, o politică de separare a comunității române din această țară în români propriu-ziși numiți cu etnonimul români și un subgrup pe care îl numește cu infranimul românesc moldoveni. Evident, această politică nu poate servi drept motiv de discriminare în România a etnicilor români din Ucraina. Dimpotrivă, acesteia ar trebui să-i răspundem printr-un grad de solidaritate mai ridicat cu românii din Ucraina și, în special, cu cei din sudul Basarabiei.

Totodată, doresc să vă atrag atenția că Legea cu privire la sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007, în articolul său 1, reglementează cu maximă claritate "drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite in continuare români de pretutindeni", subordonând juridic infranimele istorice și regionale românești termenului generic de Român, cu care infranimele respective nu sunt opozabile, ci complementare.

Această formulă din lege a fost preluată integral chiar de Ministerul Educației Naționale, atât în Metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar de stat din România pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă începând cu anul școlar 2017-2018, cât și în Metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă, începând cu anul universitar 2017-2018.

De asemenea, Legea nr. 299/2007 spune, în articolul său 2, că din categoria românilor de pretutindeni fac parte "persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit".

Când autoritățile ucrainene numesc limba noastră cu infraglotonimul românesc "moldovenească", înțelegem cu toții că este vorba despre limba română propriu-zisă, nu de o altă limbă distinctă. Autoritățile ucrainene practică acest soi de distincție formală exact ca pe timpul ocupației sovietice.

Observăm că pagina de internet a Ministerului Educației Naționale ne anunță că organizează și participă "la lucrările Comisiei mixte MAE-MEN în vederea preluării dosarelor candidaților, regiunile cu mase compacte de români din Republica Moldova, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţei, Sudul Basarabiei, Maramureşul Istoric, Timocul Sârbesc, Timocul Bulgăresc, Albania, Macedonia, Bulgaria, Serbia și Ungaria", funcționarii universitari din Iași fac în mod voit abstracție de faptul că în sudul Basarabiei, de unde provine tânăra Carolina Merlici, limba de predare din toate școlile de limbă română este numită de autoritățile ucrainene "moldovenească". Faptul că angajați ai Ministerului Educației Naționale din România manifestă opacitate la evidențe și se aliniază practicilor ucrainene de tip sovietic nu doar ne pune în gardă, ci ne determină să vă solicităm sprijinul, prin implicare directă, în calitatea dumneavoastră oficială de ministru al Educației Naționale, astfel încât, pe de o parte, să fie reparată situația concretă care o vizează pe Carolina Merlici și, pe de altă parte, să luați măsurile necesare, potrivit legii, în cazul conducerii Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași care s-a dedat abuzului în această situație concretă și condamnabilă și a încălcat prevederile Metodologiei de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă, începând cu anul universitar 2017-2018."

În finalul documentului transmis, deputatul PMP Constantin Codreanu a precizat că dincolo de drama pe care o trăiește românca de pretutindeni, doamna Carolina Merlici, mai sunt în joc imaginea României și prestigiul ei ca stat național înrudit care ar trebui să-i protejeze pe românii de pretutindeni, mai ales pe cei aflați în dificultate, cum sunt etnicii români din sudul Basarabiei care fac obiectul unor politici identitare de tip sovietic.
Foto: Dragoş Savu


                                                                                            RGN

marți, 18 aprilie 2017

Comunicat de presă

18.04.2017


              Rețeaua Praktiker din România este STAT în STAT

 Deputatul PSD Marius Sorin Bota, a adresat o interpelare ministrului finanțelor publice, Viorel ȘTEFAN, cu privire la faptul că rețeaua de magazine Praktiker nu eliberează bon fiscal cu codul fiscal aferent clientului, la cererea acestuia.
         ”Toți comercianții sunt obligați, de ani de zile, să elibereze bonurile fiscale cu codul fiscal aferent clientului,  la solicitarea acestuia. În schimb, rețeaua Praktiker nu poate face acest lucru. Pentru orice produs cumparat de  la Praktiker indiferent de valoare (10, 50, 80 lei) este necesar să te deplasezi la seviciul clienți, să ceri factură fiscală dacă ești societate comercială, fiind imposibil să decontezi un bon fiscal cu cod de identificare dacă cumperi ceva din această rețea de magazine. Multinaționalele de tipul Praktiker sunt cumva stat în stat? Restul comercianților români sunt obligați să-și modifice casele de marcat de când s-a introdus  înscrierea codului fiscal pe bon, iar multinaționalele sunt scutite?” se arată în interpelarea adresată Ministrului Finanțelor Publice.


                                    Cabinetul deputatului



marți, 4 octombrie 2016

Liviu Marian Pop: PNL Maramureș trebuie să înceteze șantajul și atacurile la adresa prefectului județului!

Senatorul PSD, Liviu Marian Pop susține că, prin vocea președintelui Mircea Dolha, PNL Maramureș face presiuni publice cu iz de șantaj la adresa prefectului județului, Sebastian Lupuț, impunându-i acestuia să semneze anumite acte și să facă demersuri care țin de constituirea Consiliului Județean Maramureș.
“Îl invit pe domnul deputat Dolha, să studieze în detaliu, împreună cu camarila PNL, Legea administrației locale și toate actele care au legătură cu această lege. Îi recomand să se consulte cu marii juriști, începând cu președintele partidului, Alina Gorghiu, cea care se pretinde jurist de excepție, inclusiv în dosarul Turceni, și să înceteze presiunile de orice natură la adresa prefectului județului Maramureș, Sebastian Lupuț, prefect tehnocrat de altfel”, a declarat Liviu Marian Pop.
În acest context, senatorul PSD îi cere premierului Dacian Cioloș, să asigure sprijin juridic suplimentar prefectului de Maramureș, Sebastian Lupuț și să intervină, în așa fel, încât legea să fie în continuare respectată.
“Pentru fixarea cunoștințelor: Hotărârea de constituire a consiliului nu poate fi atacată în mod direct, fiind o hotărâre cu caracter constatator și care nu generează prin sine efecte juridice. Dar chiar și într-o altă interpretare, procedura de contencios administrativ presupune introducerea unei plângeri prealabile, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, singura exceptare  de la plângerea prealabilă fiind introdusă numai pentru hotărârea de validare. Hotărârile privind alegerea președintelui și vicepreședinților se supun regulilor generale cu privire la anularea lor prin procedura contenciosului administrativ, atât cu privire la termenele și procedurile de urmat, cât și cu privire la temeiul unei asemenea acțiuni. Din modul concret în care s-au desfășurat procedurile în cadrul Consiliului Județean Maramureș nu există nici temeiul de nelegalitate și nici posibilitatea  introducerii unei acțiuni, ca urmare a nerespectării termenului de introducere a plângerii prealabile. Instituția Prefectului nu are calitatea de a ataca  în contencios administrativ hotărârea de constituire a Consiliului Județean, iar cu privire la alegerea președintelui sau a vicepreședinților, ar trebui să se identifice cauzele de nelegalitate a acestora, pe temeiul încălcării unor dispoziții legale, după constituirea Consiliului Județean”, a arătat senatorul Liviu Marian Pop.
Totodată, senatorul PSD de Maramureș, Liviu Marian Pop a anunțat că va depune marți, 4 octombrie, o interpelare adresată premierului Dacian Cioloș, cu privire la acest subiect.


                                                                                                PSD

marți, 17 septembrie 2013

Clarificarea unor aspecte din biografia şefului Guvernului României

În temeiul art.112, alin. 1 din Constituţia României şi art.162 din Regulamentul Senatului României, vă adresez prezenta
                                INTERPELARE
Aşa cum am anunţat în Scrisoarea Deschisă pe care v-am adresat-o în data de 1 iulie 2013, avînd în vedere că, după episodul nefast cu Nicolae Ceauşescu, cetăţenii României au dreptul să cunoască părţile nebuloase din trecutul conducătorilor lor, şi ţinînd cont că la un şef sau la un membru al Guvernului trebuie să primeze integritatea şi responsabilitatea, alături de competenţă, viziune, curaj ş.a., pentru a nu putea fi supus şantajelor de nici un fel, vă solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Dacă în fragedă tinereţe, respectiv în anii ’90, aţi avut un comportament sadic faţă de tatăl dvs. (menţionat şi de mama dvs. într-o scrisoare publicată în presă), care era imobilizat la pat din cauza unui cancer chinuitor?
Dacă, în vara anului 1990, cînd aveaţi 18 ani, l-aţi bătut bestial pe tatăl dvs., rupîndu-i un picior, fapt care i-a agravat starea de sănătate şi i-a grăbit decesul?
2. Dacă, după acest episod, aţi plecat intempestiv în Franţa, cu o geantă de voiaj, şi dacă aţi locuit în Paris la doamna Nadia Marcu Pandrea, fiica marelui cărturar Petre Pandrea şi nepoata lui Lucreţiu Pătrăşcanu, prietenă a mamei dvs.? Dacă aţi plecat de la aceasta neanunţat, cu două geamantane, şi dacă aţi dormit ulterior prin gări şi prin parcuri? Dacă aţi avut probleme cu poliţia franceză? Dacă aţi lucrat o lună la un restaurant Mc’Donald’s şi pentru ce motive aţi fost dat afară?
3. Dacă aţi locuit ulterior la un anume Marin Bobeică, ofiţer acoperit al SIE la Paris, cunoscut ca homosexual, şi dacă aţi întreţinut relaţii nefireşti cu acesta?
4. Dacă, după ce aţi devenit procuror, le-aţi sprijinit pe mama dvs. şi pe o mătuşă a dvs., să acapareze, în mod fraudulos, vila de la Poiana Ţapului (Buşteni), moştenită de doamna Nadia Marcu Pandrea de la familia Pătrăşcanu?
5. Dacă este adevărat că, în timp ce eraţi procuror la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu aţi soluţionat nici un dosar cu rechizitoriu? Ce dosare aţi soluţionat, totuşi, ca procuror?
6. Dacă este adevărat că, în anul 1997, în timp ce eraţi procuror, aţi fost racolat în Serviciul de Informaţii Externe (SIE) de către generalul Cornel Biriş şi dacă aţi activat în unitatea deplin conspirată denumită „Umbre” sau H? Dacă aţi fost trimis la specializare antimafia în Italia, cu misiunea de a o monitoriza pe Carla del Ponte, fost procuror antimafia, ulterior, procuror şef al Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie?
7. Dacă este adevărat că, în data de 7 mai 2012, înaintea depunerii jurămîntului de către primul guvern Ponta, festivitate care a început cu o întîrziere de circa 15 minute faţă de ora anunţată, aţi fost invitat de preşedintele Traian Băsescu într-un birou de la Palatul Cotroceni, unde a chemat un aghiotant cu un telefon mobil deschis, pe care vi l-a înmînat şi la care aţi discutat cu ofiţerul de legătură pe care l-aţi avut în timpul misiunii din Italia?!
8. Dacă, în timp ce eraţi şef al Corpului de control al primului-ministru Adrian Năstase, aţi încercat de mai multe ori să-l determinaţi pe procurorul Cristian Panait, care v-a fost coleg şi prieten, să-l aresteze pe procurorul Alexandru Lele de la Parchetul Judeţean Bihor, „vinovat” pentru că l-a arestat, pentru contrabandă  cu produse petroliere, pe fiul prefectului judeţului Bihor, Adrian Tarău, cunoscut sponsor local al PSD? Dacă aţi contribuit la sinuciderea procurorului Panait? Cum vă explicaţi că mătuşa la care acesta locuia a afirmat că ultimele sale cuvinte, înainte de a se arunca în gol de pe clădire, au fost „Cîinele Ponta m-a ucis”?
9. Dacă aţi participat la orgii sexuale la Hotelul Ana din Tîrgu Jiu, proprietatea prietenului dvs. Călin Lemnaru, şi la Hotelul Rin Grand Hotel din Bucureşti, proprietatea prietenului dvs. Robert Negoiţă?!
10. Care sînt motivele divorţului de prima soţie?!  De ce actualul socru Ilie Sîrbu n-a acceptat, timp de doi ani, căsătoria dvs cu fiica sa Daciana?!
11. Dacă la Tîrgu Jiu aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod repetat, într-un apartament dintr-un bloc situat lîngă Hotelul Ana, proprietatea aceluiaşi amic Călin Lemnaru, cu o membră PSD (Iulia Vînă) pe care aţi promovat-o anul trecut viceprimar al municipiului Tîrgu Jiu? Ştiţi că aţi fost monitorizat în legătură cu această relaţie de Serviciul Secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor (DGIPI)? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe actualul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, Viorel Salvador Caragea, care era atunci şeful SIPI Gorj.
12. Dacă, în acelaşi apartament aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod  repetat, cu o prostituată minoră de lux, ai cărei părinţi au formulat plîngere penală împotriva dvs. pentru infracţiunea de relaţii sexuale cu minore? Dacă ştiţi că aţi fost monitorizat de SRI în legătură cu relaţiile sexuale cu prostituata minoră? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe colonelul Cătălin Peptan, şeful Direcţiei Judeţene Gorj a SRI  în perioada respectivă. Dacă i-aţi solicitat naşului dvs. George Maior, directorul SRI, să blocheze acest dosar?
13. Dacă, în calitate de deputat de Gorj, aţi intermediat încheierea unui contract bănos între Complexul Energetic Turceni şi cabinetul de avocatură al prietenului dvs. Dan Şova, la care eraţi asociat? Care a fost valoarea totală a acestui contract?!
14. Dacă, împreună cu amicul Dan Şova, i-aţi solicitat şi aţi primit de la actualul preşedinte al Organizaţiei judeţene PSD şi al Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, pe-atunci directorul Direcţiei Regionale Banat Apele Române, suma de 50.000 de euro pentru a-l apăra pe fiul său vitreg într-un proces penal la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promiţîndu-i că veţi rezolva cu preşedintele completului de judecată?
15. De ce nu recunoaşteţi plagiatul din lucrarea de doctorat „Curtea Penală Internaţională”? Ca fost procuror, cum calificaţi furtul intelectual?
16. Dacă este adevărat că, numai cu o săptămînă înaintea Referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, împreună cu secretarul general Liviu Dragnea, le-aţi solicitat liderilor judeţeni ai PSD să discute cu preşedinţii de secţii de votare să raporteze la orele stabilite o prezenţă mai mare cu 25 de persoane decît cea reală, pentru a asigura astfel cvorumul de prezenţă la vot? Cum se traduce penal acest fapt? Dacă l-aţi menţionat în autodenunţul depus anul trecut la DNA, după începerea urmăririi penale împotriva lui Liviu Dragnea pentru instigare la fraudarea Referendumului?
17. Dacă şi cu ce aţi fost şi sînteţi şantajat de preşedintele Traian Băsescu? Care este motivaţia reală a pactului de coabitare încheiat cu acesta? Dacă aţi semnat şi o anexă la pactul de coabitare prin care vă obligaţi să-i schimbaţi din funcţie şi să-i marginalizaţi pe anumiţi lideri sau parlamentari ai PSD, care s-au exprimat critic faţă de şeful statului şi faţă de instituţiile controlate de acesta (servicii secrete, parchete, ANI, CSM)?
18. Cine v-a impus să o propuneţi  pe Laura Codruţa Kövesi, fostul procuror general al României, care a manifestat obedienţă maximă faţă de preşedintele Traian Băsescu şi a aservit Parchetul  serviciilor secrete, în funcţia de procuror-şef al DNA? Cumva, un fost ambasador al SUA la Bucureşti, pe care Kövesi l-a ajutat scăpîndu-l de răspundere penală pe fiul său minor, autorul real al accidentării mortale a chitaristului Teo Peter de la Compact?
19. Care au fost motivele şi meritele pentru care aţi propus-o pe Alina Bica, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei în guvernarea PDL – UDMR, în funcţia de procuror şef al DIICOT? Cumva, relaţia foarte apropiată, aproape incandescentă, cu fostul procuror general al României, Ilie Botoş, pe care l-aţi angajat consilier la Cancelaria primului-ministru?
20. Care au fost motivele şi meritele pentru care l-aţi angajat pe generalul Ilie Botoş, fost procuror general al României şi şef al Direcţiei de Informaţii Militare în timpul guvernărilor PDL, consilier la Cancelaria primului-ministru, cu un salariu lunar de peste 15.000 lei? Care sînt atribuţiile de serviciu ale acestuia?
21. Care au fost motivele şi meritele pentru care l-aţi angajat consilier la Cancelaria primului-ministru pe generalul Adam, fost ofiţer în Batalionul de cercetare – diversiune al Direcţiei de Informaţii a Armatei de la Buzău? Dacă mai are şi alte atribuţii de serviciu în afară de monitorizarea şi compromiterea adversarilor dvs. politici?
22. Consideraţi normală promovarea unor rude şi prieteni apropiaţi ai dvs. în funcţii politice şi administrative de prim rang? Exemplific cu socrul Ilie Sîrbu, desemnat lider al Grupului PSD din Senatul României, soţia Daciana, desemnată lider al Grupului PSD din Parlamentul European, naşul Gabriel Oprea, numit vicepremier al Guvernului României, prietenii Dan Şova, Nicolae Bănicioiu şi Rovana Plumb, numiţi miniştri la Marile Proiecte de Infrastructură, Tineret şi Sport, respectiv la Mediu, prietenul şi fostul coleg din procuratură, Robert Cazanciuc, soţul unei verişoare de-a dvs., numit ministru al Justiţiei, prietenul şi consilierul personal Ovidiu Miculescu, numit director al Societăţii Române de Radio. Care sînt calităţile şi meritele acestora pe care le-aţi avut în vedere?!
23. Care sînt motivele, calităţile şi meritele pentru care l-aţi propus şi suţinut, în mod insistent, pe liberalul Ovidiu Silaghi în funcţia de ministru al Transporturilor, pe care a ocupat-o şi în Guvernul Ponta I? Dacă aţi avut vreo înţelegere şi vreo satisfacţie de ordin pecuniar cu acesta?
24. De ce v-aţi schimbat poziţia în problema exploatării gazelor de şist din România de către Corporaţia Americană Chevron?
25. De ce v-aţi schimbat poziţia în problema exploatării cu cianuri, a aurului de la Roşia Montană de către Compania Canadiană Roşia Montană Gold Corporation?
26. De ce v-aţi schimbat poziţia şi v-aţi exprimat toleranţa faţă de căsătoriile între persoane de acelaşi sex?
27. De ce v-aţi schimbat poziţia în privinţa statului Kosovo, recomandînd recunoaşterea independenţei acestuia de către România?
28. Dacă aţi încheiat o înţelegere cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, privind permisivitatea arborării steagului secuiesc şi lărgirea autonomiei maghiarilor din aşa-zisul Ţinut Secuiesc?
29. Care a fost costul concediului petrecut cu familia, în vara acestui an, la Miami (S.U.A.) şi din ce venituri l-aţi suportat, în condiţiile în care realizaţi un venit lunar, ca prim-ministru, în jur de 1.500 de euro?
30. Dacă este adevărat că aveţi obiceiul să vă exprimaţi, în cercurile apropiate, că sînteţi şeful de guvern cu cele mai mari puteri din perioada postdecembristă, făcînd precizarea că îl depăşiţi şi pe ex-premierul Adrian Năstase, întrucît, spre deosebire de acesta, aveţi ascendent şi control asupra Serviciilor Secrete, prin naşul dvs. George Maior, directorul SRI? Nu aveţi impresia că puneţi în practică un ceauşism reeşapat?
Solicit răspuns scris şi verbal.

Senator VALER MARIAN

(Interpelare rostită în plenul Senatului în data de 2 septembrie 2013)