Se afișează postările cu eticheta Dacian Ciolos. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dacian Ciolos. Afișați toate postările

marți, 12 octombrie 2021

Declaraţia zilei - Ionuţ Axinescu


 "Pe Cioloș nu îl votează 10 mii de oameni dacă sunt alegeri mâine, dar omul e pe cale să devină premier a doua oară. Asta înseamnă, prieteni, să te descurci în viață..."

O nominalizare-capcană


 Preşedintele Iohannis l-a desemnat pe  liderul USR cu formarea unui nou guvern. În cel mai scurt timp premierul desemnat trebuie să prezinte o majoritate care îl susţine.

Cum va putea un reprezentant al unui partid care a ieşit de la guvernare pe motiv că nu mai poate accepta să rămână într-un guvern condus de Florin Cîţu să obţină susţinerea din partea PNL?

Încă din primul moment reprezentanţi ai PNL au declarat că deja există o majoritate parlamentară. Este vorba despre partidele care au votat moţiunea de cenzură.

Pornind de la această poziţie a PNL, care mai mult  încurcă lucrurile decât le limpezeşte, rezultă că nominalizarea lui Dacian Cioloş este o capcană întinsă USR-ului.

Dacian Cioloş a jucat o carte mare pentru cariera lui şi pentru partidul al cărui preşedinte unic a devenit în urma congresului de la începutul lunii octombrie.

Fără a intra în foarte multe detalii, rezultă că preşedintele Iohannis a mizat pe faptul că USR nu va reuşi să formeze o majoritate. Dacă negocierile eşuează, Cioloş depune mandatul şi nu are loc niciun vot în parlament.

Care va fi următorul pas? Preşedintele va iniţia alte consultări cu partidele parlamentare. I se dă lui Florin Cîţu o nouă şansă? Dacă PNL nu acceptă un guvern condus de un reprezentant al USR, de ce la următoarea încercare USR ar accepta un premier PNL? Poate fi vorba şi de Florin Cîţu? După cât de înverşunaţi sunt susţinătorii lui Florin Cîţu, acesta ar putea fi nominalizat.

Cu ce şanse să formeze o majoritate?  Cu o şansă tot atât mică precum a USR-ului.

Consultările de la Cotroceni merg în aceeaşi direcţie cu evenimentele de dinaintea căderii guvernului Cîţu.  S-ar părea că preşedintele Klaus Iohannis nu a dorit cu adevărat că rezolve criza. Şi-a dorit doar o amânare a problemei.

Orice amânare înseamnă agravarea situaţiei. Numărul tot mai mare de infectări, incapacitatea sistemului sanitar, numărul tot mare de decese nu au avut un efect năucitor asupra partidelor obligându-le să treacă peste orice şi să se aşeze la masa negocierilor.

Nici scumpirile, deşi invocate de preşedinte, nu au fost de natură să-i facă pe liderii PNL şi USR să treacă peste orgolii şi să repună în funcţiue coaliţia de guvernare.

Criza politică este atât de gravă încât UDMR a propus un guvern de tranziţie de şase luni condus de Kelemen Hunor. De aici se poate trage concluzia că este nevoie de cel puţin şase luni pentru a reveni măcar la situaţia de dinainte de moţiunea de cenzură.

Cu toate că fiecare partid a propus câte o variantă, în următoarea perioadă opinia publică va fi cu ochii pe PNL. În capcana ce pare întinsă pentru USR este foarte posibil să intre şi PNL. Dacă preşedintele va cere PNL-ului să susţină un guvern Cioloş, va îndrăzni Florin Cîţu să nu urmeze îndemnul de la Cotroceni?

Este cât se poate de evident că după prima rundă de consultări numărul întrebărilor pe marginea dublei crize  se vor înmulţi. Criza sanitară este chiar mai gravă decât criza politică. Pentru că se lasă cu un număr tot mai mare de morţi. Dacă nici acest argument nu este suficient de puternic să oblige partidele să ajungă la o înţelegere înseamnă că ruptura dintre clasa politică şi cetăţeni va fi tot mai pronunţată.

În caz de alegeri anticipate, cerute de PSD, prezenţa la vot va fi extrem de redusă. Cine sunt cei care vor îngroşa numărul absenteiştilor? Votanţii PNL. Ei sunt cei mai dezamăgiţi de prestaţia guvernului Cîţu, dar şi de deciziile preşedintelui Iohannis.

Dacă s-ar organiza alegeri anticipate, cu siguranţă votanţii PSD vor fi primii la vot, urmaţi de simpartizanţii AUR.

Nici măcar acest aspect nu-i face pe liderii PNL şi USR să se împace. Cauza? O singură persoană: Florin Cîţu. Se ascunde în spatele acestui refuz al USR de a mai lucra cu Florin Cîţu şi altceva? Orice este posibil.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

vineri, 12 aprilie 2019

Scandal național în USR. Elek Levente, fostul președinte, face dezvăluiri despre ce se întâmplă, de fapt, în partid: “În partidul ăsta totul se tranzacționează!”

Alianța USR – PLUS este zguduită de un nou scandal! După ce doi lideri s-au retras de pe lista pentru europarlamentare, ambii membri PLUS, e rândul USR să își spele rufele murdare în public.


Vicepreședintele Elek Levente, cel  care a fost președintele USR, după Nicușor Dan, a publicat, pe un forum intern, ce se întâmplă, de fapt, în interiorul Uniunii. Levente acuză că ordinea de zi și documentele sunt prezentate cu foarte puțin timp înainte de ședința conducerii, iar „subiectele neconvenabile sunt deliberat puse pe ultimele locuri pentru a fi amânate la nesfârșit”.
Levente, vicepreședintele ales cu cele mai multe voturi dintre colegii săi din USR, amintește discuțiile despre buget pe care l-a considerat superficial si pentru care „dupa doar cateva saptamani ni s-a cerut vot pe rectificare de buget campanie cu 320%”. De asemenea, el amintește despre un proiect de achizitie prin leasing financiar a peste 40 de autoturisme. „Proiectul continea o singura ofertă și ni s-a solicitat vot în ultimele 5 minute de sedință. Am solicitat timp pentru a studia proiectul deoarece impactul bugetar era de peste 230.000 euro. Din motive necunoscute pentru mine proiectul a fost retras”.
„Când intrăm în ședința de BN deciziile sunt deja luate în grupul restrâns și voturile cumpărate. Decizia în BN a devenit, din păcate, o formalitate. In acest partid totul se tranzacționează. Opiniile discordante sau critice sunt amuțite de acest grup care vorbește peste noi, iar acestea nici nu mai sunt menționate în minuta care apare cu întârziere și e bine coafată, astfel încât să pară că ar exista un consens.
Protestez deci împotriva modului discreționar în care grupul majoritar își impune voința, fără dezbateri și fără să ia în considerare opiniile critice, pe care le acoperă cu vociferări ostentative și cu dispreț. Stăm minute în șir cu mâna ridicată pentru a lua cuvântul în timp ce grupul majoritar vorbește când cum și cât vrea.
Protestez pentru că președintele Dan Barna, cu care am încercat să discut de două ori despre această situație, tolerează și prin lipsa de reacție, chiar încurajează modul necolegial în care sunt tratați membrii BN neafiliați la grupul majoritar.
Protestez împotriva modului brutal prin care BN intervine în autonomia unor filiale, selectiv, incercand sa impuna conducerea care sa-i fie fidelă.
Protestez împotriva modului total netransparent prin care se fac angajări și numiri, în care se decide salarizarea și acordarea de bonusuri în Secretariatul General. In SG avem directori dar nu avem directii. Pentru unii salariul este de corporatist dar munca de bugetar.Acolo nu conteaza ce stii conteaza cine te-a adus.
L-am susținut și încă îl mai susțin pe Dan Barna, dar ce se întâmplă azi este mai aproape de PSD decât de USR. Dacă nu își va asuma această situație și nu va schimba ceva îmi va pierde susținerea”, se arată în postarea lui Levente.

sâmbătă, 11 martie 2017

Serviciul de informații externe al Franței își face partid la București

Fostul premier Dacian Cioloș a dat un interviu pentru Radio France International în care a declarat că ia în calcul lansarea unui nou partid pe scena politică românească. 
S-a speculat mult pe această temă, mai ales în campania electorală pentru alegerile parlamentare, ba că Cioloș își face partid, ba că preia PNL sau USR. Chiar și acum, cu toată degringolada din PNL se speculează că Cioloș ar putea prelua partidul de la Raluca Turcan.
Cine îl sprijină pe Cioloș să-și facă partid
Cariera lui Dacian Cioloș a fost definită încă de pe băncile școlii de un traseu fix: SIE – Franța – DGSE (Serviciul de informații externe al Franței), relația dintre SIE și DGSE fiind foarte bună, mai ales în domeniul economico-financiar.  Imediat după 1990 acesta a plecat la studii în Franța, s-a căsătorit cu o franțuzoaică cu pedigree (socrul lui Dacian Cioloș fiind diplomat și probabil agent al DGSE). După studii a urmat muncă la Bruxelles pentru Comisia Europeană apoi mandatul de Ministru al Agriculturii în Guvernul Boc și postul de Comisar European pentru Agricultură.
În momentul alegerii lui Cioloș în postul de comisar european a urmat un întreg scandal la Bruxelles fiind de notorietate legătura sa cu Franța. Acest lucru s-a văzut și în atragerea de fonduri europene, Franța a prosperat iar Danone a reușit să omoare toți producătorii români de lactate. În 2015, Cioloș a reprezentat garanția oferită Franței că România este un partener de încredere și că nu toată puterea a fost acaparată de CIA și BND. Numirea lui Cioloș în funcția de premier a satisfăcut Uniunea Europeană, mai exact Franța, dar a nemulțumit Statele Unite care s-au văzut în situația de a avea în România un președinte neamț și un premier sensibil la interesele Franței.
Lupta serviciilor secrete
Franța a fost puțin prezentă în discuțiile publice din România dar DGSE-ul a lucrat intens. Schimbarea administrației la Washington și slăbirea de moment a diplomației americane în Europa duce automat la creșterea anvergurii franțuzești. Dacă PNL este prins fără șansă de scăpare la remorca prezidențială, deci sensibil BND, PSD atât pe vremea lui Ponta cât și acum joacă cartea americană, Franța are nevoie de o pârghie în politica românească, asfel apare partidul nou și curat al lui Dacian Julien Cioloș.
Se pare că Dacian Cioloș aplică modelul altui prim-ministru ardelean care și el a fost colaborator recunoscut al unui serviciu străin. Cioloș își dorește să devină un Iuliu Maniu[1] de rit franțuzesc. Dacă Maniu a fost ofițer al  Special Operations Executive (serviciul extern britanic în anii 1940), Dacian Cioloș va face jocurile Franței în România.
Autor: Alexandru David

marți, 4 octombrie 2016

Liviu Marian Pop: PNL Maramureș trebuie să înceteze șantajul și atacurile la adresa prefectului județului!

Senatorul PSD, Liviu Marian Pop susține că, prin vocea președintelui Mircea Dolha, PNL Maramureș face presiuni publice cu iz de șantaj la adresa prefectului județului, Sebastian Lupuț, impunându-i acestuia să semneze anumite acte și să facă demersuri care țin de constituirea Consiliului Județean Maramureș.
“Îl invit pe domnul deputat Dolha, să studieze în detaliu, împreună cu camarila PNL, Legea administrației locale și toate actele care au legătură cu această lege. Îi recomand să se consulte cu marii juriști, începând cu președintele partidului, Alina Gorghiu, cea care se pretinde jurist de excepție, inclusiv în dosarul Turceni, și să înceteze presiunile de orice natură la adresa prefectului județului Maramureș, Sebastian Lupuț, prefect tehnocrat de altfel”, a declarat Liviu Marian Pop.
În acest context, senatorul PSD îi cere premierului Dacian Cioloș, să asigure sprijin juridic suplimentar prefectului de Maramureș, Sebastian Lupuț și să intervină, în așa fel, încât legea să fie în continuare respectată.
“Pentru fixarea cunoștințelor: Hotărârea de constituire a consiliului nu poate fi atacată în mod direct, fiind o hotărâre cu caracter constatator și care nu generează prin sine efecte juridice. Dar chiar și într-o altă interpretare, procedura de contencios administrativ presupune introducerea unei plângeri prealabile, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, singura exceptare  de la plângerea prealabilă fiind introdusă numai pentru hotărârea de validare. Hotărârile privind alegerea președintelui și vicepreședinților se supun regulilor generale cu privire la anularea lor prin procedura contenciosului administrativ, atât cu privire la termenele și procedurile de urmat, cât și cu privire la temeiul unei asemenea acțiuni. Din modul concret în care s-au desfășurat procedurile în cadrul Consiliului Județean Maramureș nu există nici temeiul de nelegalitate și nici posibilitatea  introducerii unei acțiuni, ca urmare a nerespectării termenului de introducere a plângerii prealabile. Instituția Prefectului nu are calitatea de a ataca  în contencios administrativ hotărârea de constituire a Consiliului Județean, iar cu privire la alegerea președintelui sau a vicepreședinților, ar trebui să se identifice cauzele de nelegalitate a acestora, pe temeiul încălcării unor dispoziții legale, după constituirea Consiliului Județean”, a arătat senatorul Liviu Marian Pop.
Totodată, senatorul PSD de Maramureș, Liviu Marian Pop a anunțat că va depune marți, 4 octombrie, o interpelare adresată premierului Dacian Cioloș, cu privire la acest subiect.


                                                                                                PSD