Dragoș Daminan: ”Când nu mai ai pâine, lapte, carne, legume și fructe procesate local, nu mai ai suveranitate!”

 

Dragoş Damian, Terapia Cluj: V-au spus ca “fabricile lui Nicolae Ceauşescu” erau energofage, poluante, neperformante, prost administrate? Mormane de fier vechi care trebuiau puse la pământ? Ei bine, v-au minţit!

Injurati-ma pentru text insa ganditi-va la cele de mai jos diseara cand o sa puneti pe masa lapte din Ungaria sau Bulgaria, foarte probabil provenind dintr-o fabrica construita inainte de 1990.

Lucrez de 20 de ani intr-o “fabrica” a carei sectie de productie a fost construita in perioada 1963-1965 – am pus ghilimele pentru ca acum, in 2023, termenul este impropriu. A devenit societate comerciala in 1990 in baza Legii 15/1990 iar apoi societate comerciala pe actiuni in 1991 in baza Legii 31/1991. S-a privatizat conform HG 887/1995 iar capitalul social detinut de stat prin FPS a fost transferat catre persoane fizice in baza procesului de privatizare in masa, conform Legii 55/1995 si catre persoane juridice conform contractului 550 / 1996.

In 2003 fabrica a fost achizitionata de un investitor financiar si apoi vanduta in 2006 unui investitor strategic. Astazi, intamplator, este  liderul pietei farmaceutice din Romania si parte dintr-un grup in top 5 la nivel global.

Batalia pentru a pastra fabrica in picioare a fost data eroic in perioada 1990 – 2000 de echipa lui Iuliu Osian – mai stie cineva cine a fost Iuliu Osian?

Toate cele 5 fabrici de medicamente construite inainte de 1990 – Antibiotice, astazi detinuta majoritar de MS, Armedica, acum parte din Gedeon-Richter, Biofarm, in prezent in proprietatea SIF-urilor, Sicomed, din 2006 parte din Zentiva si Terapia, in componenta lui Sun Pharma din 2014 – au ramas in picioare si sunt lideri in categoriile din care fac parte.

Performante de succes au si fabricile construite inainte de 1990 din industria automotive, o parte din cele de bunuri de larg consum, de imbracaminte, de fapt toate fabricile care au intrat in proprietatea unor investitori financiari sau strategici care au inteles importanta productiei in Romania si le-au transformat, retehnologizat, internationalizat.

Insa marea majoritate a “fabricilor lui Nicolae Ceaușescu” din centrele urbane au fost transformate in mall-uri, cladiri de birouri si cartiere rezidentiale in conditiile in care erau la nivelul tehnologiei din anii 1990, nivel similar cu celelalte tari din Estul Europei. In contrast insa, in celelalte tari din Estul Europei marea majoritate a fabricilor de dinainte de 1990 au ramas in picioare astfel incat acum sa nu ne miram ca la cumparaturi gasim marci vechi de peste 50 de ani, toate fabricate in Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria.

Ni se spune de peste 20 de ani ca “fabricile lui Nicolae Ceaușescu” erau mormane de fier vechi, energofage, poluante, neperformante, prost administrate?

Iata unde se afla România la capitolul industrie chimica in 1990. 72 de combinate (nu mai ineficiente decat cele din alte tari din Europa de Est, care s-au salvat si internationalizat in marea majoritate), un sistem performant de invatamant (12 scoli profesionale, 23 licee, 17 facultati si 10 institute de cercetare) –  sectorul aducea circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din productia industriala de atunci. Astazi, in 2020, daca a mai ramas un sfert din capacitatile de productie si din cele din invatamant, iar domeniul aduce la buget venituri de doar 3 miliarde Euro si aproape  jumatate din deficitul balantei comerciale a Romaniei.

Soarta “fabricilor lui Nicolae Ceaușescu” a fost decisa la baioneta, fabrica de fabrica, intre 1995 – 2005, intr-o batalie dramatica dusa intre interese foarte complicate. Au castigat interesele care, intentionat sau nu, ne-au adus in situatia ca in 2023 sa nu mai prelucram mancare, chimie, energie, aparare, adica nevoile de baza ale oricaruia dintre noi. România este o tara infernal de dependenta de importuri si, mai rau, fara strategie si viitor in industria de prelucrare.

Cand nu mai ai paine, lapte, carne, legume si fructe procesate local, nu mai ai suveranitate.

 

Dragoș Damian – Sursa ZF.

România a importat anul trecut lapte de peste 63 milioane euro

România a importat, in primele noua luni din 2013, lapte si smantana din lapte in valoare de 63,3 milioane euro, potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Cifra este in crestere cu aproape 20% fata de aceeasi perioada din anul anterior, cand valoarea importurilor a fost de 52,8 milioane de euro.

Cantitatea de lapte si smantana din lapte importata de pe pietele intra si extra comunitare a totalizat, in primele noua luni ale anului trecut, circa 117.519,9 tone, mai mult cu 20 de procente fata de aceeasi perioada din 2012, respectiv 97.784 tone.

In ceea ce priveste exporturile, acestea au crescut de la 19.200,8 tone, in intervalul ianuarie-septembrie 2012, la peste 25.992,6 tone in perioada similara din 2013, incasarile fiind, insa, in scadere cu opt procente, de la 18,7 milioane euro la 17,2 milioane euro, la finele lunii septembrie 2013.

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, cantitatea colectata de lapte de vaca de la exploatatii agricole si centre de colectare de catre unitatile procesatoare a scazut cu 2,7% (18.385 tone) in primele noua luni ale anului 2013, fata de perioada similara din 2012, in timp ce productia de smantana de consum a crescut cu 4.317 tone (12,7%). Sursa Manager.ro

                                                                                               GDL

Din 2014, ţăranii nu vor mai putea vinde în pieţe laptele muls cu mâna

Ţăranii nu vor mai putea vinde în pieţe laptele muls în mod tradiţional, cu mână. De anul viitor, Uniunea Europeană ne obligă să ne aliniem normelor comunitare. Asta înseamnă că laptele va fi colectat doar cu ajutorul mulgătoarelor electrice şi apoi răcit în bazine speciale. Producătorii spun însă că aceste instalaţii sunt prea scumpe pentru ei.

În fiecare zi, zeci de ţărani şi producători din satele învecinate Capitalei vin să vândă lapte în pieţe. Un litru de lapte de vacă are preţul de 3 sau 4 lei, iar unul de oaie ajunge să coste şi 10 lei.

Ţăranii se plâng că în ultima vreme vânzările nu merg prea bine, aşa că nu reşesc să strângă bani pentru mulgătoarele şi răcitoarele de care au nevoie de la anul.

Preţul unui mulgător electric porneşte de la 200 de euro, iar cel al unui răcitor, de la 600 de euro.

Noile reguli privind calitatea laptelui sunt cunoscute din 2007, dar până acum România a obţinut trei derogări de la aplicarea lor. Cei care deţin 2 până la 4 vaci se tem că-i vor îmbogaţii pe cei de la centrele de colectare, care o să le cumpere laptele la preţ de nimic iar apoi o să-l revândă în pieţe. Ca-n România de după 1990...Sursa Realitatea.net

                                                                                           C.L.

Combinaţii de alimente pe care nu ar trebui să le faci niciodată !

E important sa stii cum anume se combina alimentele astfel incat sa nu iti distrugi sanatatea. Stim cu totii ca alimentele pot fi impartite pe grupe, fiecare avand un timp de digerare diferit; pornind de aici, nu e bine sa le amestecam. Cand mananci gresit, te vei simti rau: apar balonarile, gazele, durerile de stomac, greata, oboseala, constipatia. Daca nu crezi, citeste mai departe si vezi ce efecte nefaste asupra organismului tau il au unele combinatii de alimente pe care le facem (sau le faceam) in mod constant...

Combinatii gresite de alimente nr. 1 - FRUCTE DUPA MASA. Fructele nu se mananca in combinatie cu alte alimente. Motivul este ca fructele contin anumite tipuri de zaharuri care nu au nevoie sa fie digerate, deci fructele vor ramane foarte putin in stomac. Consumate cu alte grupe de alimente (grasimi, proteine, legume sau amidonoase), fructele vor ramane in stomac mult mai mult decat e nevoie si vor fermenta. In mod corect, fructele se mananca singure, cu 30 de minute inainte de masa sau la 2 ore dupa.

Combinatii gresite de alimente nr. 2 - IAURT CU FRUCTE. Cum adica, iaurtul ala atat de bun si gustos din reclame, de fapt nu e bun? Exact. Dupa cum spuneam si mai sus, fructele trebuie mancate singure si in nici un caz nu intra in combinatii cu alte alimente bogate in proteine animale; rezultatele acestei conbinatii variaza de la o digestie lenesa, la schimbarea florei intestinale, producerea de toxine, congestia sinusurilor, raceala, tuse, alergii. Daca vrei sa mananci iaurtul putin altfel, alege un sortiment fara arome si cat mai simplu, caruia sa ii imbogatesti gustul cu putina miere, scortisoara sau stafide.

Combinatii gresite de alimente nr. 3 - LAPTE CU BANANE / MILKSHAKE DE BANANE. Pe cat de gustos, pe atat de toxic! Combinate, aceste alimente se digera extrem de dificil si dau o stare de obosela si greutate intregului corp. Daca totusi vrei sa bei smoothie de lapte cu banane, ai grija ca fructul sa fie extrem de bine copt (cu pete negre) si adauga un parf de cardamom si nucsoara, pentru a ajuta digestia.

Combinatii gresite de alimente nr. 4 - CEREALE CU LAPTE SI SUC DE PORTOCALE. Da, este bine sa bei un suc proaspat de dimineata, insa nu oricum. Sucul de portocale (sau orice alt fruct acid) distruge enzimele responsabile cu digerarea cerealelor si ''taie'' laptele, transformandu-l in mucus. Pentru un mic dejun sanatos, bea sucul de portocale cu 30 de minute inainte de a manca cerealele.

Combinatii gresite de alimente nr. 5 - PASTE CU BRANZA SI SOS DE ROSII. Rosiile sunt legume acide care nu trebuie amestecate cu alimentele bogate in carbohidrati, asa cum sunt pastele. Daca faci asta, nu te mira daca vei simti o oboseala suspecta imediat dupa masa. Consuma in schimb paste cu sos pesto si legume preparate la gratar.

Combinatii gresite de alimente nr.6 - OMLETA CU BRANZA SI CARNE. In general, combinatiile de alimente bogate in proteine nu sunt recomandate. Un singur aliment bogat in proteine este suficient la o masa, pentru ca este mai usor de digerat. Alege oricand sa combini oul cu legume sau alte vegetale.Sursa SuntFericita.ro

                                                                               dr. Iulian COZA