SCRISOARE DESCHISĂ

Adresată domnului Prim-ministru Mihai Tudose vizând înlăturarea spurcatei Coroane Regale de pe Stema României

         

   În Constituția României scrie clar că forma de guvernământ a Statului Român este republica. Sfidând Constituția și știind că încălcarea Legii fundamentale a țării nu se sancționează, mai mulți parlamentari (de la toate partidele) au susținut două propuneri legislative pentru  modificarea articolului 1 din Legea nr.102/1992 privind Stema țării și Sigiliul statului. Ele vizează punerea Coroanei Regale pe capul acvilei de aur din Stema țării. Prima propunere legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 27 mai 2015. Sfidând decizia de respingere a Parlamentului României, un grup de 47 senatori și deputați au înregistrat la Senat (în ziua de 16 noiembrie 2015) o propunere legislativă identică vizând amplasarea Coroanei Regale pe Stema României.

            Semnatarii propunerii legislative, în expunerea de motive, au confirmat că nu au știut multe Adevăruri ascunse despre: monarhia evreiască din România; Casa Regală; Coroana Regală; Domeniile Coroanei; Mafia regală; Familia Regală; Incestul Regal etc.

            Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în 15 februarie 2016 și de Camera Deputaților în ziua de 8 iunie 2016. În 11 iulie 2016, Președintele României, domnul Klaus Werner Johannis a promulgat Legea nr.146/2016 care prevede următoarele:

            1)Pe Stema României, pe capul acvilei, să fie pusă Coroana Regală până la 31 decembrie 2018.

            2)Până la sfârșitul anului 2018, autoritățile publice au obligația să înlocuiască stemele și sigiile existente în prezent cu noile modele ale acestora prevăzute în anexele la această lege. În cursul anului 2018 trebuie schimbate cărțile de identitate și pașapoartele cetățenilor români, precum și toate bancnotele și monedele emise de Banca Națională.

            Aplicarea prevederilor din Legea nr.146/2016 costă circa un miliard de euro.Această Lege nr.146/2016 nu prevede cine și din ce fonduri suportă cheltuielile ocazionate de aplicarea ei tuturor cetățenilor români din Țara-Mamă și de pretutindeni.

            În legătură cu Legea nr.146/2016 apar, cel puțin, următoarele întrebări:

            1)Ce câștigă Poporul Român și România? Răspuns: nimic, dar pierde enorm de mult sub aspect moral și financiar.

            2)De ce în perioada 1992-2016 nu a fost necesar și nu a fost amplasată Coroana Regală pe Stema României? Răspuns: pentru că s-a respectat Constituția!

            3)De ce să fie pusă Coroana Regală pe Stema României în anul 2018, Anul Centenarului Marii Uniri? Răspuns: pentru a umili și batjocori Poporul Român, care a aflat multe Adevăruri ascunse despre monarhia din România, Casa Regală, familiile regale și Coroana Regală. Dintre acestea amintesc următoarele:

            -Evreul prusac Karol Eitel Friedrich-Zephirius Ludwig von Hohenzollen-Sigmaringen a intrat în România (la începutul lunii mai 1866) cu pașaport fals și cu o traistă goală. La 10 mai 1866 a fost numit domnitor al României. Din 1881 a devenit regele Carol I. El și urmașii lui la tronul României au strâns ilegal o avere estimată (în anul 2017) la peste 15 miliarde de euro.

            -În timpul regelui Carol I au fost împușcați peste 20.000 de țărani, în răscoalele din anii 1888 și 1907.

            -La 10 februarie 1938, regele Carol al II-lea a instaurat dictatura regală, a suspendat Constituția și Parlamentul, a scos în afara legii partidele politice.

            -În anul 1940, regele Carol al II-lea a cedat Basarabia și Bucovina către Uniunea Sovietică, Cadrilaterul către Bulgaria și Ardealul de nord-vest către Ungaria.

            -Din ordinul regelui Carol al II-lea a fot împușcat marele patriot și istoric Nicolae Iorga.

            -În 7 septembrie 1940, în plin Război Mondial, regele Carol al II-lea a plecat din țară cu un tren având 12 vagoane pline cu bunuri furate din averea Poporului Român.

            -Fostul rege Carol al II-lea a furat Coroana Regală, cea din aur și a vândut-o. Fotografia ei a fost pusă pe Stema României, prin Legea nr.146/2016. Unii mincinoși științifici oficiali și monarhiștii susțin că acea Coroană Regală este al Sfântului Mihai I, cel incestuos. Se știe că, un reprezentant al așa-zisei Case Regale a propus Bisericii Ortodoxe Române să-l declare, în 24 de ore, Sfânt pe fostul rege Mihai I.  Dar, Mihai de Hohenzollern a trecut la religia catolică în anul 1966. Deocamdată, nu este cunoscut anul de când a promovat și practicat incestul în familia sa.

            -Mihai Eitel de Hohenzollern a fost un evreu român și rege neconstituțional al României. El nu a fost încoronat niciodată și nici nu a purtat Coroana Regală.

            -În timpul dictaturii regale a lui Mihai I a fost suspendată Constituția, Parlamentul și partidele politice (până în anul 1945).

            -Regele-dictator Mihai I a predat Armata Română inamicului sovietic și România în ghearele Comunismului. Pentru actele sale de Trădare Națională a primit titlul de erou al Uniunii Sovietice și două avioane, ca șpagă.

            -Regele-trădător Mihai I a blocat încheierea armistițiului negociat de Mareșalul Ion Antonescu cu Națiunile Unite (U.R.S.S., S.U.A. și Marea Britanie).

            -Regele-dictator Mihai I a patronat trecerea la Regimul comunist în România și a numit prin decret-lege primul Guvern comunist la 6 martie 1945. Până la 30 decembrie 1947, a condus România împreună cu comuniștii și împotriva Poporului Român.

            -Regele-comunist Mihai I a girat acțiunile Regimului comunist vizând arestarea și trimiterea în închisori a multor zeci de mii de patrioți români (intelectuali, ofițeri, preoți și alții).

            -Regele-comunist Mihai I a acceptat acțiunile Regimului comunist împotriva Creștinismului vizând închiderea multor biserici și mănăstiri, precum și scoaterea Religiei și a icoanelor din școli.

            -Regele-dictator Mihai I, împreună cu mama sa Elena, a negociat cu Regimul comunist condițiile abdicării sale, respectiv:

            a)în luna iunie 1947, a trimis în Elveția cele două avioane rusești și mai multe automobile de lux (în vagoane pe calea ferată).

            b)în luna noiembrie 1947, a trimis în Elveția un tren cu peste 10 vagoane pline cu bunuri furate din patrimoniul național.

            c)în 3 ianuarie 1948, a plecat din țară (spre Elveția) împreună cu mama sa Elena, cu un tren cu 11 vagoane cu bunuri din averea Poporului Român.

            d)să primească o rentă viageră de 10.000 de dolari pe lună.

            -Înainte de a împlini 18 ani, Mihai-MareVoievod de Alba-Iulia s-a căsătorit, în anul 1939, la Azuga cu o nepoată a reginei Elisabeta a II-a a Angliei, iar după două luni de la nuntă s-a născut băiatul lor Vasile-Nicolae. După anul 1945, regele-comunist Mihai I l-a abandonat pe fiul său legitim, acesta fiind ulterior adoptat în Germania cu numele de Dieter Stanzeleit. Niciodată Mihai I și apoi (din 1948) Mihai de Hohenzollern nu l-a căutat pe fiul lui legitim și a refuzat să-l recunoască.

            -Mihai-Mare Voievod de Alba-Iulia a mai avut doi băieți nelegitimi la Săvârșin, pe care a refuzat să-i recunoască.

            -Fostul rege Mihai I nu a fost căsătorit cu principesa Anna Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguarita de Bourbon-Parma. Conform Statutului Curții Regale a Greciei (după 22 mai 1948 Mihai de Hohenzollern a dobândit cetățenia elenă) cele cinci fete ale lor (Margarita, Elena, Irina, Sofia și Maria) sunt născute în afara casătoriei. Nimeni din fosta familie regală a României nu a prezentat opiniei publice certificatul de căsătorie dintre Mihai de Hohenzollern și Anna de Bourbon-Parma.

            -În prima decadă a lunii ianuarie 2018 au fost șocați milioane de telespectatori care au urmărit emisiunile de la postul „România TV” despre incestul din familia regală a lui Mihai de Hohenzollern, care a fost dezvăluit de un cetățean francez, Jean Francoise Caracci, în vârstă de 36 de ani, care susține că mama sa este Sofia, fiica fostului rege Mihai I iar tatăl lui este Mihai de Hohenzollern. Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, incest înseamnă „legătură sexuală, oprită de legile juridice și morale, între părinți și copii sau între frați și surori”. Incestul este o infracțiune. Cetățeanul Jean Francoise Caracci a declarat public că are documente care confirmă că tatăl lui a fost Mihai de Hohenzollern și mama lui este Sofia, fiica fostului rege al României, Mihai I, a cărui Coroană Regală trebuie pusă pe Stema României, în baza Legii nr.146/2016. Se pare că, în familia zisă regală s-a practicat incestul regal (nu se știe de când și cu câte fete), singurul recunoscut într-o casă regală din Europa. Ca urmare a acestei monstruozități din așa-zisă familie regală a României, Parlamentul a hotărât să modifice Stema țării și să pună pe ea Coroana Regală care să le facă cunoscut românilor, inclusiv pe actele lor de identitate, că fostul rege Mihai I a patronat incestul regal din așa-zisa Casă Regală.           

În ultimii cinci ani, de când domnul Jean Francoise Caracci susține că s-a adresat în scris membrilor fostei familii regale a României, premierului Victor Viorel Ponta și altor autorități ale Statului Român, nimeni nu a negat incestul dintre tatăl Mihai de Hohenzollern și fiica sa Sofia.

            Domnișoara Sofia de Hohenzollern l-a născut în România, în anul 1981, pe băiatul ei și al lui Mihai de Hohenzollern. Apoi, l-a abandonat într-un orfelinat al Regimului comunist. După 4-5 ani a fost înfiat de o familie din Franța. Fostul rege Mihai I și-a abandonat fiul, născut în urma unui incest, într-un orfelinat din timpul Regimului Ceaușescu.

            Mihai de Hohenzollern nu a fost de acord cu căsătoria fiicei sale, care a avut loc în anul 1998, cu Alain Biarneix și i-a retras acesteia titlul de Principesă de România. Apoi, a „ajutat-o” să divorțeze - în anul 2002, iar mai apoi i-a redat titlul de Principesă de România și a ținut-o aproape până la decesul lui.

            În 18 ianuarie 1990, Margarita și Sofia, fiicele fostului rege Mihai I, au venit în România și timp de opt zile au vizitat mai multe orfelinate unde au sperat să găsească dosarul fiului lui Mihai de Hohenzollern născut și abandonat în anul 1981. Se pare că, nu l-au găsit. Dar, ele știu că în dosarul de adopție internațională al lui Jean Francoise Caracci se află multe documente care spun Adevărul.

            Pentru ceea ce a făcut în familia regală, la împlinirea vârstei de 60 de ani (în 29 noiembrie 2017), „la Palatul Elisabeta, Custodele Coroanei a decorat pe Principesa Sofia cu Marea Cruce a Ordinului Coroana României”. Așa a comunicat Casa Regală. Despre incestul regal au știut multe persoane din așa-zisa familie regală și câțiva vulpoi ai presei din România.

            Regretabil este faptul că, șefii Serviciilor Secrete din România nu i-au informat despre Adevărurile ascunse din familia regală pe cetățeni și i-au lăsat să depună flori și să se închine la un sicriu închis (probabil cu cenușa celui incinerat) al unui fost șef al incestului regal. Nu au fost informați nici parlamentarii care au ținut o ședință solemnă  în memoria fostului rege-dictator și comunist, cel mai mare trădător al Armatei Române, al Poporului Român și a României, șeful incestului din familia regală, staționată în Elveția.

            Având în vedere argumentele și Adevărurile prezentate, Vă solicit domnule Prim-ministru următoarele:

            1)Printr-o Ordonanță de urgență, să suspendați aplicarea Legii nr.146/2016 până la 31 decembrie 2018.

            2)Să inițiați un proiect de lege privind abrogarea Legii nr.146/2016, o lege care încalcă Constituția României.

            Dumneavoastră ați declarat public că în România nu există Casă Regală și pentru aceasta sunteți apreciat de milioane de români. Evident că, nu poate exista Coroană Regală pe Stema republicii România.

            Luând asemenea decizii, Guvernul României va apăra Poporul Român de o mare batjocură în Anul Centenarului Marii Uniri și va bloca risipirea inutilă a peste un miliard de euro din Bugetul de Stat și din buzunarele românilor din Țara-Mamă și de pretutindeni.

            În cazul în care se confirmă incestul regal se impune ca sicrierele lui Mihai de Hohenzollern și al Annei de Borbou-Parma să fie mutate de la Curtea de Argeș în altă parte, după ce în prealabil vor fi luate probe pentru teste A.D.N. care să dezvăluie multe Adevăruri legate de foștii regi Carol al II-lea și Mihai I, precum și de familiile lor.

            De ce le-a fost frică, nu vor scăpa! Adevărul va fi năucitor pentru monarhia evreiască din România!

            Procurorul  general al României trebuie să se autosesizeze și să dispună începerea cercetării penale pentru infracțiunea de incest în familia fostului rege Mihai I.

            Se știe că, majoritatea cazurilor de incest care au ajuns în fața instanțelor de judecată se referă la relațiile sexuale dintre tați și fiicele lor.

            După aflarea și mediatizarea incestului regal din familia de Hohenzollern s-a împuțit pentru totdeauna fosta monarhie evreiască din România.

            În acest context și conform Constituției nu are ce căuta tâmpenia cu Coroana Regală pe Stema României, care costă pentru un miliard de euro.

                                                                                  Dr.Gheorghe Funar

Cluj-Napoca,

9 ianuarie 2018

Orbul găinilor – fleacul care continuă să ciuruiască speranțele românilor postdecembriști

  Dacă luăm aminte la scurta rugăciune românească „Dă, Doamne, mintea românului de pe urmă!”, atunci avem dovada clară că în decursul istoriei sale acesta s-a păcălit de-atâtea ori urmând calea monstruosului dicton „Capul plecat sabia nu-l taie”, o veritabilă perlă a strămoșescului îndemn la răbdare și resemnare, încât avea nevoie de lecția dură a umilințelor care cu necesitate urmau, ca mintea să i se lumineze și el să ajungă să regrete trecutul, cu o idee parcă mai puțin amarnic decât prezentul. Că doar nu de florile mărului, în faimoasa poezie Doina, Eminescu deplânge destinul à rebours al românilor: „Vai de biet român săracul,/ Înapoi tot dă ca racul…”

            Iar lamentabilele isprăvi ale românului de după Decembriadă sunt ca o lespede pe mormântul speranțelor salvate din universul concentraționar al bolșevismului, o tristă confirmare de care bucuros s-ar fi lipsit, numai să nu audă cum tot mai mulți dintre conaționalii săi regretă inumanele avantaje ale fostului regim, vremuri de plâns și (pe la colțuri) de scrâșnire a dinților, despre care cei mulți și năpăstuiți afirmau cu certitudinea disperării că „mai rău nu se poate”!

            Dar iată că se poate, pesemne ca o supremă dovadă a spusei că de ce te temi nu scapi și ca o halucinantă împlinire taman de-a-ndoaselea a rugăminții românului: „Numai mai rău să nu fie”, respectiv „Nu da, Doamne, românului câte poate să îndure”:

            Se poate ca pământul bun de uns pe pâine să ni-l lăsăm în paragină, ca mai apoi, pe bani împrumutați în condiții împovărătoare, să cumpărăm peste 70% din alimentele cancerigene ce ajung pe mesele românilor; se poate ca într-o țară cu însemnate resurse ale solului și subsolului, tot mai mulți români să trăiască din te miri ce (inclusiv din cerșit și ciordit), timp în care respingătoarea tagmă a ciocoilor se îngrașă de stă să plesnească; se poate ca nemulțumirea celor mulți și crunt înșelați să tot sporească, iar președintele în exercițiu să se descotorosească de ei prin cinica invitație de a părăsi această țară („Cui nu-i place, n-are decât să plece!”); se poate ca o țară săracă așa ca România zilelor noastre să-i îmbogățească pe cei putrezi de bogați, fie prin privatizări și/sau contracte scandalos de păgubitoare pentru grosul românilor, fie (mai ales) prin neîncetata hemoragie de materie cenușie; se poate ca nenumărați slujbași mărunți să fie disponibilizați, numai ca foștii torționari ca alde Vișinescu și Nikolski să-și primească nesimțitele lor pensii de colonei și generali, iar fostul președinte Iliescu să-i compătimească și, cu puterea care i-a rămas, să-i amenințe pe golanii de jurnaliști cu revenirea minerilor în cazul în care ei continuă să-i tracaseze pe acești „simpatici bătrânei”; se poate ca atâția tâlhari dovediți și cu acte în regulă să-și plimbe suficiențele îmbăloșate prin cotloanele celui mai mătăhălos parlament și a celui mai „cinstit” guvern de la Decembriadă încoace, numai pentru că o hidoasă formațiune politică a câștigat alegerile generale la un atare scor năucitor, încât își permite la modul sfidător să mențină în scaunul de prim ministru un mitoman și un hoț intelectual răsdovedit; se poate ca, în pofida neîntreruptelor disponibilizări din sectorul bugetar (de altminteri neaducătoare de economii, atâta vreme cât instituțiile centrale își râd în barbă de atari marafeturi), numărul preoților și al pastorilor (cu toții lefegii ai statului) să sporească an de an (unde cu câțiva ani în urmă era un singur preot, acuma sunt doi sau chiar trei), căci România de azi este un adevărat Eldorado pentru unii ca ei – numărul lor este mult mai mare ca cel al medicilor rămași în țară, iar numărul lăcașurilor de cult este de circa două ori mai mare decât cel al școlilor și spitalelor la un loc  (an de an se construiesc sute de lăcașuri de cult, în timp ce numărul spitalelor și școlilor rămâne în cel mai bun caz neschimbat, căci în ultimul sfert de veac nu am știre să se fi construit așezăminte spitalicești, educaționale și culturale, însă știm cu toții că unele dintre cele existente s-au închis și că multe dintre cele încă rămase în funcțiune sunt într-o stare jalnică); se poate ca densitatea pseudoculților agresivi și cu pretenții să fie atât de mare, încât inculții cuminți sau pasivi par niște mielușei în comparație cu aceste dihănii fabricate în cele mai sordide universități din țară și străinătate, deși o știm cu toții că și unii și alții împing țara și viitorul ei incert înspre înfricoșătorul hău al manelizării și becalizării; în sfârșit, dar nu în ultimul rând, se poate că asta-i voia Domnului ca, după ce ne-a înzestrat țara cu de toate, să avem conducătorii pe care-i merităm până când ne vom îndepărta albeața de pe ochi, astfel ca să ne putem alege conducătorii care să demonstreze prin dăruire și pricepere că ne merită.

            ...Și cu toate astea, există soluții practice pentru grabnica îndreptare a situației dezastruoase din România. Iată doar trei, fiecare dintre ele cu mult mai bună decât sforăriile politice de până acuma:

            1.Guvern de uniune națională (o soluție limită la care politicienii responsabili din orice țară, mai puțin România, recurg în momente de mare cumpănă);

            2.Guvern de tehnocrați, cu un prim ministru ales dintre românii din străinătate, care se bucură de relații și simpatie la câteva dintre marile cancelarii ale lumii. Firește, dacă acesta ar accepta invitația politrucilor din țară, având cunoștință pe de o parte de megadezastrul economiei românești, pe de altă parte de mulțimea găștilor și de densitatea tâlharilor cu relații sus-puse de pe aceste meleaguri;

            3.Revenirea la monarhie.

            Dar există cu adevărat vrere politică pentru salvarea reală a României, ori interesele actualilor politruci (cam toți de stânga și ticăloșiți până în măduva oaselor) sunt atât de hâde și de antiromânești, încât de cum ajung la guvernare se grăbesc să pună în practică ceea ce se feresc ca de foc să recunoască public: După noi potopul?!

            Sighetu Marmației,                            George PETROVAI

                 18 aug. 2013

REGELE MIHAI I, UN MODEL DE DECENŢĂ PENTRU POPORUL SĂU

La 30 decembrie 1947, ultimul rege al României, Mihai I era silit să semneze actul de abdicare a tronului ţării şi câteva zile mai târziu, pe  3 ianuarie 1948, părăsea România, pentru ca abia în 1997 să i se permită să se întoarcă pe termen nelimitat în ţară.

În prezent, aproape 30% dintre români l-ar alege rege pe Mihai I, în  ipoteza în care România ar reveni la monarhie, formă de guvernământ pentru care ar opta 27,2% dintre români, potrivit unui sondaj INSCOP. Acest rezultat este influențat, printre altele, de schimbarea părerii generale despre circumstanțele în care regele a părăsit țara. Dacă în anii ’90 era răspândită imaginea trenului regal plin cu bani şi obiecte de valoare, acum 41% din români cred că, la abdicare, Regele Mihai nu a plecat „cu bogății“ din țară, spun cercetătorii.

Dacă pe această temă au fost lansate de-a lungul timpului mai multe teorii, fără a se ajunge la o concluzie, despre exil se știe că a familia regală a fost nevoită să muncească pentru a se întreține. Nu există însă informații precise despre activitățile din primii ani de la plecarea din ţară.

Nimeni nu se grăbește să afle ce se întâmplă în România

Pe 5 martie 1948, la două luni de când părăsise România, Mihai denunța, la Londra, actul de abdicare ca fiind unul impus de „un guvern instalat și menținut la putere de o țară străină, un guvern total nereprezentativ pentru voința poporului român”. E declara atunci că „voi continua să servesc poporul român, de care destinul meu este legat inexorabil” apoi se îmbarca pe Queen Elizabeth şi pleca la New York. La acel moment, fostul rege spera să atragă de partea lui liderii occidentali, însă nu primeşte nici un semnal în acest sens. „Mihai constată că nici un Guvern nu dorește să ia contact cu el. Nimeni nu se grăbeşte să afle ce se întâmplă în România. România făcea parte din zona de influență sovietica și nimeni nu era dispus să irite Kremlinul”, explică pe blogul personal Stelian Tănase.

În mai 1948 autoritățile de la București îi retrag, atât lui cât şi tuturor membrilor familiei regale, cetățenia română. Pentru că nu mai putea să îi întrețină, cei care îl însoțeau îşi găsesc alte ocupații. „Fără bani, puteam cu greu întreține o întreagă casă militară. A trebuit să mă despart de colaboratorii mei”, îşi aminteşte regele Mihai. În același an se căsătorește cu Anne de Bourbon Parma, la Atena, la invitația regelui Paul al Greciei, care îl primește cu onoruri de şef de stat. Până la sfârsitul anului 1948, cei doi au locuit la Vila Sparta lângă Florența, locuința reginei-mamă Elena, iar din 1949 la Lausanne, Elveţia, unde se nasc şi fiicele lor Margareta, Elena şi Irina.

Noutăți din ţară

Mihai refuză să se vadă cu tatăl său, Carol. „Îmi era foarte greu să răspund acestor invitații întrucât românii nu ar fi acceptat ca eu să mă duc să îl îmbrățișez pe cel pe care ei îl considerau responsabil, în parte, de nenorocirile lor”, motivează regele, potrivit lui Stelian Tănase. Între timp familia regală se stabilește într-un sat de lângă Londra, unde îşi deschide o fermă de pui. Mihai păstrează legătura cu evenimentele din țară, primind săptămânal rapoarte, analize și noutăți de la generalul Lazăr, cu care se întâlneşte săptămânal la Londra.

În 1954  familia se mută în Elevația, unde regele lucrează pentru  o firmă care repară avioane particulare. În 1957 este nevoit să plece din companie şi un an mai târziu înființează o firmă de electronice alături de doi prieteni. Aceasta dă faliment în 1966, când Mihai se vede nevoit să îşi schimbe meseria, devenind agent de bursă. Mai târziu patronează Comitetul Național Român, un grup care avea drept scop apărarea intereselor românești în Occident, dar care nu a înregistrat succese notabile.

Doliu după România

Regele spune că a refuzat întotdeauna să profite de atracția pe care o exercita condiția sa regală. „Consideram că nu aveam dreptul să duc o viaţă mondenă, să particip la marile baluri sau la dineuri de gală, în timp ce poporul meu era în pragul agoniei. Era o chestiune de decență. Consideram că familia mea trebuia, într-un fel să poarte doliu după Romania”, motivează Mihai I alegarea unui stil de viață modest.