Românii au început să cumpere mai mult online. 20% dintre cumpărători sunt începători!

 
Constrânşi de vremuri, românii au prins curaj să cumpere online. Dovadă că în ultima jumătate de an 20% dintre cumpărătorii din mediul virtual sunt începători, arată un studiu recent.

Sunt oameni pe care restricţiile de circulaţie, dar şi teama că s-ar putea infecta i-au convins să facă achiziţii pe internet – de la mâncare, până la produse de îngrijire, haine, şi electronice.

Femeie: ”Alimentele de zi cu zi nu le luăm de pe net înainte acum o fac foarte des”.

Fată tânără: ”Înainte îmi plăcea să merg la cumpărături în supermaketuri să mă uit eu, iar acum prefer să comand”.

Închişi în casă mai mult timp, tot mai mulţi români au descoperit că internetul este un magazin universal deschis non-stop. Un studiu realizat de compania de cercetări de piaţă Nielsen arată că 2 din 10 români au cumpărat pentru prima dată online, în ultima jumătate de an, adică pe timp de pandemie.

Citește continuarea pe stirileprotv.ro

Sursa foto: avocatnet.ro

Plata amenzilor pentru încălcarea prevederilor ordonanțelor militare poate fi făcută și online

Plata se poate efectua prin parcurgerea următorilor pași: accesează pagina www.ghiseul.ro, selectează secțiunea ”plătește amenzi ordonanțe militare”; completează formularul online cu datele solicitate; efectuează plata prin completarea datelor cardului în pagina securizată a procesatorului de plăți.
Sumele provenite din amenzile aplicate pentru acest tip de contravenții devin ”venit integral” la bugetul de stat.
Important este să le plăteşti...
                                                                                                                gdl

INVITAŢIE VOT "Comori culturale ale Europei" organizat de Centrul Europe Direct Maramureş

Concursul ”Comori culturale ale Europei” – Vot online în perioada 25 mai-05 iunie 2018

Creațiile artistice – desen/pictură și colajele foto prezentate în Evenimentul cultural artistic ”ÎmprEUnă în Europa – 2018, Anul European al Patrimoniului Cultural”, organizat de Centrul Europe Direct Maramureș cu prilejul Zilei Europei 2018”, sunt incluse în Concursul ”Comori culturale ale Europei”.

Lucrările sunt postate în format electronic pe pagina de Facebook a Centrului Europe Direct Maramureș și vor putea fi votate online, la categoriile: ”Comori culturale europene – Desen/Pictură” și ”Comori culturale europene – Colaj Foto”, până pe 05 iunie 2018.

• Album Concurs – COLAJ FOTO
• Album Concurs – DESEN/PICTURĂ
• Detalii despre Echipele participante

Expoziția cu cele peste 60 de creații artistice incluse în Concursul ”Comori culturale ale Europei” va fi organizată la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare, în perioada 11 – 15 iunie 2018.

Vernisajul expoziției și festivitatea de premiere a Concursului de creație artistică ”Comori culturale ale Europei”, precum și Festivitatea de premiere a Evenimentului cultural-artistic ”Împreună în Europa – 2018, Anul European al Patrimoniului Cultural” vor avea loc pe 11 iunie, ora 14.00, la sala de conferințe a Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare.

Vor fi acordate PREMII și DIPLOME pentru fiecare din cele 2 categorii ale Concursului și pentru cele 2 categorii ale Evenimentului dedicat Zilei Europei și Anului European al Patrimoniului Cultural 2018.

• Premiul I: în valoare de 200 lei/echipă sau creație;
• Premiul II: în valoare de 150 lei/ echipă sau creație;
• Premiul III: în valoare de 100 lei/ echipă sau creație;
• Premiul speciale: în valoare de 100 lei/ echipă sau creație.
• Mențiuni speciale: 60 lei/ echipă sau creație (Toți ceilalți participanți la concurs/eveniment)

Românii de pretutindeni pot aplica online pentru un număr nelimitat de universități, domenii și specializări din România. O fi bine?

Ministerul Educației a publicat procedurile privind școlarizarea românilor de pretutindeni in învățământul preuniversitar si superior de stat din România. Candidații pot aplica la un număr nelimitat de universități si specializări electronic sau prin posta, transmite Romanian Global News.

În învățământul superior au fost alocate 3.705 locuri (studii de licență) pentru românii din diaspora, locuri pentru care nu se plătesc taxe de școlarizare. În plus, 1.890 dintre tinerii admiși pe aceste locuri vor primi și burse.

Ministerul Educației Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au aprobat, prin ordin comun, metodologiile ce reglementează procedurile de școlarizare a românilor de pretutindeni în învățământul preuniversitar și superior de stat din România în anul de învățământ 2017 - 2018.

În raport cu anul precedent, metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învățământul superior de stat din România introduce câteva elemente de noutate prin care se urmărește facilitarea accesului la studii. În primul rând, concursul de admitere la studii universitare de licență a românilor de pretutindeni se va realiza de către universități, pe locurile alocate românilor de pretutindeni, pe baza concursului de dosare și a criteriilor stabilite de acestea.

Pentru anul universitar 2017 - 2018 candidații au ocazia să aplice pentru un număr nelimitat de universități, domenii și specializări, situație restricționată în anii anteriori la un singur domeniu și cel mult trei instituții de învățământ superior.

Au fost reduse costurile de timp sau deplasare pentru depunerea dosarelor de candidatură, fiind aprobate următoarele modalități: electronic (pe o adresă de e-mail stabilită de instituția de învățământ superior), prin poștă pe adresa universităților, la târgurile educaţionale organizate pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit legislaţiei în vigoare și la sediile extensiunilor universitare care funcționează pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, tinerii din Republica Moldova pot trimite dosarele pe e-mail ( dosarerepmold@edu.gov.ro), la Ministerul Educației Naționale, în timp ce candidații din diaspora au la dispoziție adresa dosarerompret@edu.gov.ro sau misiunile diplomatice ale României din țările învecinate/străinătate, care vor transmite dosarele la minister și de aici mai departe la instituțiile de învățământ superior dorite. Pe aceleași adrese de e-mail pot fi solicitate și detalii suplimentare sau clarificări privind procedurile de școlarizare a românilor de pretutindeni în învățământul de stat din România.

În ceea ce privește școlarizarea în învățământul preuniversitar, elementul de noutate dinmetodologia de școlarizare pentru anul școlar 2017-2018 vizează tot modalitatea de depunere a dosarelor de candidatură pentru toți românii de pretutindeni. Mai exact, dosarele cu acte de studii vor fi transmise direct sau prin poștă, în perioada 10 – 17 iulie, fie la Inspectoratul Școlar Județean Iași (str. Nicolae Bălcescu 26, Iași 700117), fie la Ministerul Educației Naționale (str Spiru Haret, nr 10). MEN va înainta ulterior dosarele de candidatură către ISJ Iași, în vederea desfășurării concursului de admitere computerizat.

Pentru anul universitar 2017-2018, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 136/2017 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2017-2018, au fost alocate românilor de pretutindeni în învățământul preuniversitar 1.800 de locuri. Dintre acestea, 950 de locuri sunt fără plata taxelor de școlarizare, cu bursă, iar 850 de locuri sunt fără plata taxelor de școlarizare și fără bursă.

În învățământul superior au fost alocate 3.705 locuri pentru studii de licență, repartizate astfel: 1.890 de locuri fără plata taxelor de școlarizare, cu bursă și 1.815 locuri fără plata taxelor de școlarizare, fără bursă. Pentru studii de master și rezidențiat au fost aprobate 2.000 de locuri: 1000 de locuri fără plata taxelor de școlarizare, cu bursă și 1.000 de locuri fără plata taxelor de școlarizare, fără bursă. Pentru studii de doctorat, Ministerul Educației acordă 170 de locuri, din care 50 de locuri fără plata taxelor de școlarizare, cu bursă și 120 locuri fără plata taxelor de școlarizare, fără bursă.

Romanian Global News, 23 iunie 2017

Facebook şi Twitter îşi unesc forţele pentru a opri propagarea de ştiri false

Două dintre cele mai mari reţele de socializare online din lume, Facebook şi Twitter, şi-au unit forţele cu cele ale unor publicaţii renumite, precum New York Times şi Washington Post, pentru a îmbunătăţi calitatea informaţiilor care se propagă online.

Facebook şi Twitter îşi unesc forţele pentru a opri propagarea de ştiri false. Grupul va lupta împotriva ştirilor false şi dezinformării, dar nu a oferit detalii despre modalităţile prin care va face acest lucru, notează Go4it.

Organizaţia se numeşte First Draft Coalition şi este o iniţiativă a Alphabet, compania-mamă a Google.

În cadrul acesteia, va fi lansată o platformă al cărei scop va fi verificarea surselor de informaţie discutabile.

Pentru cele două reţele de socializare, ştirile false reprezintă o problemă majoră. De exemplu, luna trecută a apărut în secţiunea Trending de pe Facebook o ştire despre faptul că vedeta Fox News Megyn Kelly ar fi o susţinătoare secretă a candidatei Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale din SUA, Hillary Clinton. Informaţia s-a dovedit a fi falsă.

Sursa: http://bit.ly/2cZavTk.

Românii citesc online ziarele sau revistele și utilizează e-mailul pentru comunicare

Citirea online a știrilor, căutarea de informații despre bunuri și servicii sau corespondența prin e-mail și discuțiile prin intermediul rețelelor de socializare au reprezentat principalele segmente de informații pe care peste o treime dintre români le-a accesat atunci când au utilizat internetul în 2014, potrivit datelor Institutului Național de Statistică /INS/, transmise AGERPRES.

În acest context, de un interes ridicat se bucură utilizarea Internetului pentru citirea online a site-urilor de știri/ziare/reviste (70,3%), căutarea informațiilor referitoare la bunuri sau servicii (65,7%), dar și pentru a juca sau descărca jocuri, imagini, filme sau muzică (45,5%).

De asemenea, printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat Internetul în ultimele 3 luni din anul 2014 se află cele legate de comunicare, în special corespondența prin e-mail (78,6% din persoanele care au utilizat Internetul în ultimele 3 luni), dar și participarea la rețele de socializare (67%).

În ceea ce privește raportul dintre cei care "navighează" cel mai mult pe Internet, preocuparea femeilor și bărbaților pentru acest "sport" este destul de apropiată.

Conform INS, specificul activităților prestate face ca, din categoria persoanelor active, salariații și patronii, să manifeste cea mai mare preocupare față de accesul la informații, cum ar fi: citirea online a știrilor/ziarelor/revistelor (75%, respectiv 78,4%) sau căutarea informațiilor referitoare la bunuri și servicii (70,6%, respectiv 82,8%).

În plus, un interes deosebit îl manifestă și șomerii care, în proporție de 77% au accesat Internetul pentru a comunica prin e-mail, iar doi din trei șomeri au folosit Internetul pentru obținerea de informații privind bunurile sau serviciile.

Pe de altă parte, mai puțin de 3 din 4 pensionari accesează Internetul pentru citirea online a știrilor/ziarelor/revistelor, în timp ce elevii și studenții utilizează Internetul cu frecvență mai mare decât alte categorii de populație pentru comunicare (97,7%) și mai ales participarea la rețele de socializare (86,6%).

Datele oficiale arată că, la finele anului 2014, numărul utilizatorilor de Internet în România, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, era de 9,4 milioane de persoane. Dorința de a avea acces la informații se regăsește atât la bărbați, cât și la femei, acestea din urmă situându-se ușor în urma "internauților" bărbați, în ceea ce privește utilizarea Internetului, respectiv 63,8% dintre bărbați și 59,4% dintre femei.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)

Peste 500 de scriitori din întreaga lume denunţă "furtul" online de date personale!

Mai mult de 500 de scriitori din peste 80 de tari, dintre care cinci laureati ai premiului Nobel pentru literatura, au cerut la ONU adoptarea unei conventii a drepturilor digitale, denuntand practicile de supraveghere din mai multe state, pe care le-au asimilat "furtului" de date personale.

"Cu doar cateva clicuri ale mouse-ului, statul poate sa aiba acces la telefonul vostru mobil, la e-mailul vostru, la conturile de pe retelele de socializare si la cautarile pe care le faceti pe internet", afirma acesti scriitori. Ei denunta "abuzul de tehnologie comis de state si de companii cu scopul de a realiza un spionaj in masa", intr-o petitie publicata in circa 30 de ziare din lumea intreaga. "O persoana care este spionata nu mai este libera; o societate spionata nu mai este o democratie", afirma ei.

"Spionajul in masa considera ca orice cetatean este un suspect potential", in contradictie cu "prezumtia de nevinovatie, una dintre victoriile noastre istorice", au continuat ei, adaugand ca "spionajul este un furt". Scriitorii "indeamna Organizatia Natiunilor Unite sa recunoasca importanta primordiala a protejarii drepturilor civile in spatiul digital si sa adopte o lege internationala referitoare la drepturile digitale", cerand, totodata, "guvernelor sa semneze si sa adere la aceasta conventie".

Printre semnatarii petitiei se numara sud-africanul J.M. Coetzee, turcul Orhan Pamuk, suedezul Tomas Tranströmer, austriaca Elfriede Jelinek si australianul David Malouf. Pe aceeasi lista se regasesc si scriitorul german Günter Grass, cantareata islandeza Björk si scriitorul italian Umberto Eco.

Textul a fost publicat la o zi dupa apelul lansat de opt giganti ai internetului, inclusiv Facebook, Twitter si Google, la adresa presedintelui american Barack Obama in care ii cereau sa reglementeze practicile de supraveghere online. Din vara, dezvaluirile spectaculoase facute de fostul consultant al Agentiei de Securitate Nationala (National Security Agency/ NSA) Edward Snowden au evidentiat amploarea pe care au capatat-o sistemele de supraveghere implementate in mai multe tari, inclusiv in Statele Unite si in Marea Britanie, care au plasat mai multe state in situatii stanjenitoare. Mediafax

                                                                                               Ionuţ I. Dragoş