De ce nu avem noi, românii, alură de învingători?

Vă mai amintiți meciurile în care echipa noastră națională, indiferent în ce sport, eșuează la final lamentabil și nu-și mai poate reveni, miraculos, cum o fac alde Argentina sau Germania sau cine știe cine-altcineva? Și dăm din mână și oftăm și zicem…deh, asta e, n-avem stofă de învingători? Știm că e real și știm că se aplică tuturor domeniilor de activitate, nu doar sportului. De aceea zeificăm pe câte un Popovici sau Halep sau un canotor cu pagaia ruptă…pentru că au ceva ce noi, ca popor, nu avem. Determinarea.

Nu ne-a ajutat nici istoria. Prinși între imperii, întotdeauna sub amenințarea paloșului, am stat ghiocei și am fugit în munți. Am otrăvit propriile fântâni, am ars grânele, nu? Ei, această mentalitate… încă se vede. Acum n-o mai facem la propriu. Nu mai fugim în munți. Ci în Occident, la mai bine, dar da, și la muncă. De unde și frustrările și nevoia de a face ordine acasă. Nu mai ardem grânele, dar am vrea totuși să moară capra vecinului, sau mai bine să moară vecinul să ne dea capra nouă. Deh, nu avem toți șansa unei Mătuși Tamara, să apară moșteniri din senin, din Americi. Și din toate acestea, plus alte cele, plus sechele istorice și carențe de educație/cultură, se naște alura de… îi zicem elegant și politically correct, de Neînvingători? „Cum a vrea Domnu’?”

Hai să privim puțin în vecini. Polonia își va folosi apa menajeră pentru a-și răci reactoarele. Da, apa epurată din canalizare, ce se duce pe Apa Sâmbetei. Ungaria s-a pus și a săpat canale și și-a tras apă spre reactor. Noi ne lamentăm, dracu’ s-o ia de presă panicardă, că se închide și reactorul 2 și-om sta în beznă ca pe vremea Împușcatului. Grecia a legiferat și se apucă de „mineritul canalizărilor”, adică exact ca Polonia, refolosește apa uzată, dar pentru irigații. Cine a zis că nu e bună? Mai departe. În loc să se lamenteze, cinci țări europene gândesc un pact de îndepărtare a migranților ce nu fac nimic, nu se integrează, ba invită și alte țări. Civilizat, cu legi, cu reguli. Muncești – stai. Contribui – beneficiezi. Ești delincvent, OK, poți fi asta la tine acasă. Ca să nu te trezești ca Germania, cu doi cetățeni bulgari ce lansau dispozitive incendiare spre companii de apărare, cu ruble-n buzunare. Deși uite, FBI a lăudat România, Ungaria și Bulgaria că au izbit fatal o rețea rusească de hacking ce acționa de aici.

Dar e doar o picătură de elixir într-o mare de must de grajd, din păcate. La noi turismul e în picaj, inclusiv în Maramureșul cel de legendă și de lemn și cu tichie de mărgăritar, în timp ce alții se plâng de fenomenul de Overtourism, nu mai încap în propriile sate de turiștii ce-și fac selfie-uri în sate elvețiene, pe insule grecești, la piramide etc. Noi n-avem vreme nici bani să ne promovăm turismul, ofertele. Banii îi dăm partidelor care îi dau televiziunilor care îi spală de păcate sau dimpotrivă, aruncă cu noroi orășenesc, dacă prindeți ideea, mirosul… în ceilalți politicieni care nu cotizează. Pe/din banii noștri. Ăia ce nu ajung la autostrăzi, la rețele de apă, la canalizări cu care să udăm culturile, ca să nu ieșim în câmp cu paparude și cu popi… Cât despre elite, de ei ne e mai rușine ca de toți. Un președinte de care râde o țară a devenit mai nou „Sfântul făcător de nimic”. Elite cu doctorate falsificate și copiate, despre care Vladimir Tismăneanu spune că „doctoratul e tichia de mărgăritar a veleitarului complexat”, cu erata că nu se referă la doctoratele reale, la cei care au ceva de spus/scris/cercetat… Uite de aceea nu avem alură de învingători. Pentru că nici elitele n-au învins, ci au înfrânt… de regulă propriul popor.

Autor: Alexandru Ruja

Sursa: Graiul Maramureșului

Românii pot investi în titlurile de stat Tezaur cu dobânzi de până la 8,10% pe an

 

Începând de luni, 3 octombrie, românii pot investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1 și 2 ani și dobânzi anuale de 7,75%, respectiv 8,10%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 3 – 25 octombrie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 3 – 26 octombrie 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 3 – 25 octombrie 2022 în mediul urban și 3 – 24 octombrie 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română.

Dobânda este anuală și se plătește la datele stabilite în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe website-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Datorie publică – Titluri de stat pentru populație și pe www.posta-romana.ro.

Românii, cei mai numeroşi străini din Italia. Populaţia Italiei s-a redus cu peste o jumătate de milion de locuitori în 5 ani

Populaţia Italiei s-a redus cu peste o jumătate de milion de locuitori într-un interval de cinci ani, odată cu scăderea natalităţii şi creşterea emigraţiei, ce nu au fost compensate de sosirile de cetăţeni străini, a comunicat luni Institutul naţional de statistică (Istat), transmite AFP.

Grupul cel mai numeros de străini rezidenţi în Italia îl formează românii (1,208 milioane), urmaţi de albanezi (441.000), marocani (432.000), chinezi (305.000) şi ucraineni (240.000), toţi aceştia formând aproape jumătate din numărul total al străinilor.
‘La 31 decembrie 2019, populaţia rezidentă în Italia era de 60.244.639 de persoane, cu aproape 189.000 mai puţin decât la începutul anului. Faţă de aceeaşi dată din 2014, ea s-a redus cu 551.000 persoane, confirmând menţinerea scăderii demografice care a caracterizat aceşti ultimi cinci ani’, scrie Istat.
Acesta anunţă un ‘nou record negativ de naşteri’, după cel din 2018: doar 420.170, cu circa 19.000 mai puţine în interval de un an.
‘Dinamica naturală negativă a populaţiei continuă şi înregistrează încă o dată un deficit semnificativ în ”substituţia naturală” între nou-născuţi şi decedaţi, în linie cu tendinţa negativă de mai mulţi ani’, adăugă Istat, potrivit căruia numărul persoanelor decedate l-a depăşit cu 214.000 pe cel al nou-născuţilor în 2019.
Populaţia italiană este ‘caracterizată de o îmbătrânire demografică accentuată’, iar sosirile de străini, care ‘vor încetini’, nu pot decât să ‘atenueze’ scăderea demografică, menţionează Istat.
Conform statisticilor, Italia găzduieşte pe teritoriul său cetăţeni de 194 de naţionalităţi, dintre care 50 cu cel puţin 10.000 de rezidenţi.

Sursa: Romanian Global News

Românii, slugile Europei?!

După mult timp am ieşit şi eu din curtea casei să merg la magazin după pâine şi alte alimente pentru acest sfârşit de weekend, la rugămintea soţiei. M-am echipat corespunzător, cu mască pe faţă, cu mănuşi şi cu nelipsita declaraţie pe propria răspundere. La magazin, stând la rând (nu este voie de mai mult de 3 persoane înăuntru) m-am întâlnit cu un prieten, mai în vârstă decât mine, care m-a întrebat revoltat: „Domn profesor, ce este cu acest coronavirus? Există cu adevărat? Ori este o şmecherie a ţărilor puternice? Păi, eu să stau în casă, în carantină iar la televizor a arătat cum vreo 2000 de români pleacă în străinătate, fără să-i oprească cineva, fără să-i testeze cineva de COVID 19?”. Am zâmbit stingher, nu aveam chef să intru într-o discuţia amplă, deoarece la asemenea subiect doar cântărind toate aspectele „întâmplării” de la Cluj Napoca se poate răspunde, noroc că mi-a venit rândul să intru în magazin.

Iată ce cred eu, iar părerea nu o să mi-o schimb uşor, doar când veniţi cu argumente solide, pertinente, obiective. Chiar înainte de intrarea în Uniunea Europeană, România era privită de celelalte ţări (imperii) ca o ţară cu multe bogăţii, cu forţă de muncă ieftină, de toate categoriile, cu fete frumoase, ce mai „Grădina Maicii Domnului”. Şi chiar dacă nu au îndeplinit toate criteriile de aderare s-a grăbit intrarea ei în U.E. iar politicienii noştri au luat acest fapt ca o mare izbândă. Îmi amintesc ce bucurie era, mai trebuiau românii să danseze ca asistentele medicale din Craiova zilele trecute că au salvat un om de la coronavirus. Am privit tăcut tot acest spectacol, n-am protestat deşi ştiam ce urmează: pădurile au luat calea occidentului, în Austria în special; medicii cei mai buni sau curajoşi au plecat să profeseze în Benelux, Anglia, Franţa, Germania; fetele tinere şi frumoase, unele minore în toată Europa iar „căpşunarii” în Italia deoarece au limba cea mai apropiată de a noastră, cei din construcţii în Spania în special. Au plecat aproximativ 5 milioane de români, pe care politicienii români îi apreciază în special când sunt alegeri europarlamentare sau prezidenţiale.

Numai că în occident  s-au dus (au nasul fin şi mâinile dibace) şi o altă etnie de-a noastră, o etnie căruia nu-i place munca, doar mâncarea bună, somnul, hoţia, cerşitul, crima, cortul sau rulota! Au adus un prejudiciu enorm ţării şi celor care munceau cinstit acolo. Ei în schimb  şi-au tras palate din cerşit şi prostituţie în România, şi-au ales conducători (împăraţi, regi,bulibaşă), şi-au ales naşi pe sprânceană din rândul politicienilor români (vezi cazul Mircea Băsescu) şi au învăţat să „fenteze” legile europene, cu cele româneşti e mult prea uşor! Aşa că nu m-a surprins cazul Ţăndărei, când deşi s-a instituit starea de urgenţă, romii cântau, se plimbau cu maşinile luxoase furate din Europa prin oraş, de a fost nevoie să intervină toate structurile militarizate ale ţării.

Revenind la ce se întâmplă astăzi în România, cred că nemţii acceptă să muncească românii (pe bani puţini) pentru a-şi proteja proprii cetăţeni, pentru a nu periclita economia (fiind nevoie de alimente tot timpul) şi fiindcă românii sunt o forţă de muncă ieftină. Pe de altă parte, oficialităţile române în frunte cu Mandolină sunt total depăşite. La emisiunea lui Ionuţ Cristache cu premierul Ludovic Şică Orban, aveam impresia că realizatorul emisiunii de la TVR ştia mai multe despre culegătorii de sparanghel şi cursele charter spre Germania decât premierul desemnat! Desemnat pentru ce? Să execute ordinele lui Iohannis sau Angela Merkel? Doar întreb. Premierul nu ştia unde au fost filtrele poliţiei pentru zecile de autocare care au venit cu muncitori din Focşani, Iaşi, din întreaga Moldovă, nu ştia de aceste zboruri spre Germania, de parcă oamenii aceştia erau nişte păsări sau şi mai rău nişte năluci. Şi atunci mă întreb ca orice român cu creier, cum e posibil ca unii să fie amendaţi că vor să-şi cumpere o pâine, alţii sunt bătuţi, alţii carantinaţi sau încarceraţi?!

Acest guvern, poate şi un altul, ştiu doar să îngrădească drepturile românilor prin tot felul de ordonanţe, constrângeri, tăieri de salarii. Şi atunci să ne mirăm că unii vor să plece cu orice risc din această ţară de mâna a treia?! Of Doamne, ajută-ne şi pe noi, românii, cei cu o clasă politică de tot rahatul!

Iată ce a spus un pasager al „avionului condamnaţilor” ca să parafrazez un film celebru, Costică Burci din Suceava:“Dacă era bine, rămâneam la noi în ţară, dar aşa tre să pleci, nu ai ce face... e foarte puţini bani, muncă prea multă, dar foarte puţini bani”.

Cred că acesta a spus totul domnule Iohannis, Orban, clasă politică română...Paşte fericit confraţilor catolici!

                                                                                         Gelu Dragoş, UZPR

Românii cred că sunt superiori cultural altor naţii

Cei mai mulţi dintre români consideră că sunt superiori cultural altor naţii, nu ar accepta ca un musulman sau un evreu să facă parte din familie şi cred că a fi creştin este o componentă importantă a identităţii naţionale, potrivit unui studiu realizat de Pew Research Center.

Potrivit acestui studiu, europenii din est şi cei din vest percep în mod diferit importanţa religiei, a minorităţilor şi a chestiunilor sociale cheie, în Europa centrală şi estică, oamenii acceptând mai puţin comunitatea musulmană şi evreiască, mariajul între persoane de acelaşi sex şi avortul legal.

Studiul a fost realizat de Pew Research Center, în perioada 2015 - 2017, în rândul a aproximativ 56.000 de persoane adulte cu vârsta de peste 18 ani, din 34 de ţări din Europa de vest, centrală şi de est.

Astfel, potrivit acestui studiu, 66% dintre români cred că sunt superiori cultural altor naţii, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al treilea într-un top realizat pe baza răspunsurilor primite pentru afirmaţia "Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră este superioară altora". Topul este condus de Grecia (89%), iar podiumul este completat de Bulgaria (69%).

În ceea ce priveşte nivelul de toleranţă, doar 29% dintre români ar accepta ca din familia lor sau din rândul vecinilor să facă parte un musulman sau un evreu, ceea ce plasează ţara noastră pe primul loc în acest clasament, în care pe poziţia secundă se află bulgarii, cu 32%.

De asemenea, 74% dintre români resping ideea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, mai "înverşunaţi" fiind doar bulgarii, cu 79%.

Şi tot 74% dintre români consideră religia ca parte din identitatea naţională - "a fi creştin este egal cu a fi cu adevărat român" -, fiind urmaţi de bulgari, cu 66%.

Potrivit studiului Pew Research, 98% dintre adulţii din România se consideră a fi creştini. Totodată, 46% dintre români consideră că guvernul ar trebui să promoveze valorile şi credinţele religioase.

La nivel general, studiul Pew Research Center demonstrează că, în unele cazuri, diferenţele continentale privind atitudinile şi valorile pot fi extreme. De exemplu, în toate ţările din Europa centrală şi estică, mai puţin de jumătate dintre adulţi spun că sunt gata să primească în familie un musulman, în timp ce procentul acestora în Europa de vest este de peste 50%, iar o atitudine similară este întâlnită şi în ceea ce priveşte evreii.

Atitudinile privind minorităţile religioase sunt similare celor care privesc ideea de identitate naţională. Pe când se aflau în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, numeroase ţări din Europa centrală şi orientală nu includeau religia în sfera publică. În prezent, însă, pentru majoritatea persoanelor care locuiesc în fostul bloc estic, a fi creştin - catolic sau ortodox - constituie o componentă importantă a identităţii naţionale.

În Europa de vest, din contră, oamenii, în majoritate, nu au sentimentul că religia este un element major al identităţii naţionale. În Franţa şi Regatul Unit al Marii Britanii, de exemplu, cei mai mulţi dintre oameni spun că nu este important să fii creştin pentru a fi cu adevărat francez, respectiv britanic.

Cehia, deşi a făcut parte din blocul comunist, rămâne o ţară laică, la fel şi Estonia şi Letonia.

Diferenţele Est-Vest se menţin şi în ceea ce priveşte un alt aspect al naţionalismului - şovinismul cultural. La enunţul "Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră este superioară altora", cetăţenii din Europa centrală şi de est au înclinat spre răspunsul afirmativ. Cele opt ţări din est unde se înregistrează această atitudine a superiorităţii culturale sunt Grecia, Georgia, Armenia, Bulgaria, Rusia, Bosnia, România şi Serbia.

Astfel, în Est se înregistrează un nivel ridicat al naţionalismului religios, în timp ce în Vest există o mai mare deschidere pentru multiculturalism.

În ceea ce priveşte mariajul între persoane de acelaşi sex, în Vest, majoritatea este în favoarea acestuia şi aproape toate ţările au legalizat practica, în timp ce în Europa centrală şi estică, majoritatea din aproape toate ţările participante la studiu se opune legalizării căsătoriei persoanelor de acelaşi sex. Niciuna dintre ţările din Europa centrală şi estică nu autorizează acest tip de căsătorie.

Deşi avortul este, în general, legal în Europa, opiniile diferă de la o regiune la alta. În toate ţările din Europa de vest, inclusiv cele profund catolice, ca Irlanda, Italia şi Portugalia, şase adulţi din 10 s-au declarat în favoarea avortului legal.

În Est, există contraste în ceea ce priveşte această chestiune, unele ţări, precum Cehia, Estonia, Bulgaria, acceptând majoritar avortul legal, în altele, precum în Polonia, Rusia şi Ucraina, majoritatea respondenţilor fiind de părere că avortul ar trebui să fie considerat majoritar sau total ilegal.

Rezultatele studiului arată că diviziunile regionale vor persista, în majoritatea ţărilor din Europa centrală şi estică tinerii adulţi fiind mai puţin tentaţi decât cei din Vest să demonstreze o deschidere în ceea ce priveşte chestiunile legate de mariajul între persoane de acelaşi sex ori acceptarea în familie a unui membru musulman sau evreu. Sursa Mediafax

                                                                                             C.L.L.

Românii tot mai mulți în UK. Imediat depășesc musulmanii din Regat

Populația britanică ne-născută în Regatul Unit a crescut continuu după votul de Brexit, apropiindu-se de pragul record de 10 milioane.

Crescând cu 3% pe an, populația britanică nenăscută în Regatul Unit, a ajuns de la 9,2 milioane în 2016, la 9,4 milioane în 2017, potrivit cifrelor prezentate joi de Oficiul Național de Statistică.

Populația de cetățeni ne-britanici a crescut în aceeași perioadă de la 6,0 milioane la 6,2 milioane, ceea ce înseamnă un salt de 4%. Numărul locuitorilor din Marea Britanie născuți în UE a crescut cu 170.000 într-un an, până la 3,7 milioane.

Sare în ochi creșterea mare înregistrată în rândul populației născute în România: cu 80.000 într-un an, ajungând la 390.000, ceea ce arată că românii, dar și alți imigranți s-au grăbit să intre în Marea Britanie după votul de Brexit, din vara lui 2016, pentru a profita de frontierele încă deschise.

Românii au egalat în aest moment populația de origine irlandeză, o minoritate tradițională în Marea Britanie.

Totuși, după votul pentru Brexit, s-a înregistrat o scădere a numărului celor care au aplicat pentru găsirea unui loc de muncă, inclusiv a celor pentru o slujbă pe termen scurt, cu 120.000

Numărul total al aplicațiilor rămâne în jurul a jumătate de milion.

NapocaNews

Românii vor avea liber de Vinerea Mare

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea prin care ziua de Vinerea Mare devine sarbatoare legala nelucratoare.”Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri inaintea Pastelui si, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Este una dintre cele trei zile de sarbatoare religioasa crestina numite Triduum Sacru, din care fac parte Joia Mare, Vinerea Mare si Sambata Mare”, sustin initiatorii proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art.139 din Codul Muncii.

Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, Vinerea Mare este zi legala de sarbatoare in 16 dintre cele 28 de tari ale UE.

Presedintele Comisiei de Munca, deputatul PSD Adrian Solomon, a sustinut proiectul de lege in plen, afirmand ca „vremea lozincilor ca totul se rezolva prin munca ar trebui sa treaca” si ca angajatorii au nevoie de angajati odihniti.

Plenul Camerei Deputatilor, for decizional, a adoptat proiectul, in 28 februarie, cu 233 de voturi „pentru”, 7 „impotriva” si 19 abtineri.

Statul vrea clienţii captivi ai băncilor

Nu-mi amintesc de când n-am mai văzut ca statul şi băncile să-şi dispute deponenţii, iar exact acest lucru vrea PSD-ul să se întâmple din 2018. Anticipează oare strategii partidului revenirea crizei bancare?

Să vedem mai întâi ce scrie negru pe alb în noul program de Guvernare adus în faţa opiniei publice odată cu intrarea Guvernului Dăncilă în pâine: “În vederea împăcării nevoii de creştere economică cu nevoia consolidării sustenabilităţii fiscal bugetare, propunem emiterea de obligaţiuni pe termen mediu şi lung pentru populaţie şi ulterior pentru alte entităţi. Începând cu 2018 vom emite titluri de stat pentru populaţie, în moneda locală. Perioada va fi cuprinsă între 5 şi 20 ani. Dobândă anuală mai mare de 4%”. (pagina 34, la capitolul “Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget”).

În acest moment, la licitaţiile organizate de Finanţe pentru emisiunile de titluri de stat, randamentul mediu la care acestea se adjudecă este cuprins între 3 şi 4% pentru scadenţele între 3 şi 5 ani. Cu alte cuvinte, băncile ar ajunge să concureze cu populaţia pentru scadenţele “scurte” ale titlurilor de stat, ceea ce ar reprezenta o premieră având în vedere că statul n-a mai încercat de multă vreme să mobilizeze masiv economiile populaţiei.

Să nu uităm că în acest moment cei care economisesc în depozite au la dispoziţie dobânzi în jur de 1% la scadenţa de un an, deja real-negative (de exemplu, la CEC primeşti 0,7% pe an pentru scadenţa la 12 luni, BRD urcă ştacheta la 0,9%, iar la Banca Transilvania ai “chiar” 1,5% pe an), astfel încât un randament de 4% ar fi super-atractiv. Să primeşti de 3-4 ori mai mult ca la bancă ar putea scuza blocarea banilor o perioadă mai lungă decât de obicei.

De ce atâta dărnicie însă pe strategii PSD, or bănui aceştia ceva ce potenţialii cumpărători ai acestor titluri nu ştiu încă?

O primă bănuială e legată de inflaţie. Aceasta dă semne de creştere, oferind deja dureri multiple de cap celor care s-au împrumutat în lei la Robor de 1%. Creşterea inflaţiei va duce la creşterea dobânzilor, iar băncile ar începe să ceară din ce în ce mai mult. Aşa că statul se poate gândi să-şi strângă din vreme rezerve de lichiditate din partea persoanelor fizice care pot fi tentate uşor acum prin comparaţii cu randamentul depozitelor.

O a doua bănuială vine dinspre burse. În mod simpatic, indicele american Dow Jones pierduse, pe 2 februarie, 666 puncte (peste 2,5%), marcând o săptămână grea pentru bursele din lume (spun “simpatic” pentru că şi în 2009, pe 9 Martie, finalul scăderilor era marcat de o cifră identică, aceasta reprezentând atunci valoarea minimă a indicelui S&P 500, borna simbolică de unde indicele începuse recuperarea). Or, în contextul în care bursele scad, pieţele imobiliare şi apoi economiile încep să le urmeze, iar băncile se confruntă cu pierderi foarte repede (să ne gândim, din nou, la bula creditelor în lei acordate cu Robor la minim istoric).

Vor mai dori băncile cu pierderi potenţiale să împrumute statul sau îşi vor conserva capitalul mai întâi? În tot cazul, cele care vor mai împrumuta statul o vor face la randamente mai mari, sensibil peste ce îşi propune acum statul cu aparentă generozitate în programul de guvernare (cei “peste 4%” pentru populaţie). Dar, chiar dacă dobânzile din piaţă vor fi superioare, mulţi deponenţi s-ar putea felicita că au împrumutat statul mai ieftin, dacă o nouă criză bancară îşi face apariţia la orizont. În fond, ce aţi prefera, 4% din ceva sau 8% din nimic (mă refer la reglementările “bail-in” aici)?

Autor: Cristian Dogaru

Sursa: Bursa.ro

Românii își cer scuze în fața premierului japonez

Românii și-au cerut scuze premierului japonez Shinzo Abe, ajuns prima dată în România, pentru lipsa de respect pe care au arătat-o oficialii țării noastre.

Întâlnirea dintre Shinzo Abe și omologul său român a fost anulată din pricina demisiei lui Mihai Tudose din conducerea Guvernului.

„Îmi cer scuze pentru atitudinea pe care au avut-o politicienii români fata de premierul Japoniei. Am fost pur și simplu rușinat!” a precizat un internaut pe pagina de Facebook a Ambasadei Japoniei.

Așadar, Abe și soția sa au fost nevoiți să meargă la Muzeul Satului până la întâlnirea cu Klaus Iohannis, de la Cotroceni, titrează B1.ro.

Diplomatul nu a făcut nici o aluzie la criza politică care a avut loc în țară.

NN

Numarul românilor tratați ca sclavi în Marea Britanie e din ce în ce mai mare

Cei mai multi romani traficati in Marea Britanie lucreaza „la negru” ca muncitori necalificati in constructii si la spalatorii auto, a declarat, joi, comisarul sef Robert Marin, din Ministerul de Interne.

Comisarul Kevin Hyland, raportor britanic pentru problematica traficului de persoane si a sclaviei moderne, a aratat ca numarul romanilor exploatati prin munca este din ce in ce mai mare in Marea Britanie, in 202 din 3.100 de cazuri de sclavie moderna fiind implicati romani.

Robert Marin este directorul general adjunct al Directiei Generale Management Operational (DGMO) din MAI. Acesta a spus ca Romania si Marea Britanie au statistici diferite in ceea ce priveste numarul de romani victime ale traficantilor de persoane.

„Vorbim de doua evaluari separate pe care Romania si Marea Britanie le are, in sensul ca daca luam in considerare valorile britanice, vorbim de un numar considerabil de victime, dar evaluarile din Romania indica un numar mai mic de victime exploatate in Marea Britanie. Lucram impreuna pentru a corela aceste date.

Diferentele sunt legate de modul in care se aplica in cele doua jurisdictii actele normative in vigoare. Vorbim de sisteme diferite de evaluare a situatiilor in care se gasesc victimele, vorbim de mecanisme diferite in care victimele sunt introduse, incercam sa corelam cele doua statistici.

Statisticile noastre arata un numar mult mai mic de victime identificate efectiv pe teritoriul Marii Britanii”, a spus comisarul sef de la Bucuresti.

Acesta a explicat ca, in Marea Britanie, daca victima nu doreste ca datele sa-i fie transmise mai departe catre autoritatile din Romania, acestea raman doar in sistemul britanic.

„De aici si aceasta diferenta mare. Asta nu insemna ca nu vom identifica acest fenomen ca o prioritate pentru Ministerul de Interne”, a aratat Marin.

Comisarul a mai spus ca cei mai multi romani sunt exploatati in Marea Britanie prin munca bruta, in constructii, ca muncitori necalificati si in spalatoriile auto.

„Gasim un numar mare de cetateni romani identificati de-a lungul timpului ca muncind in acele spalatorii si acolo exista riscul producerii unor fapte de trafic de persoane. Fenomenul muncii la negru este coroborat cu aceste afaceri ale unor traficanti”, a precizat Robert Marin.

El a mai spus ca, in ultimii sase ani, mai multi ofiteri de politie romani au lucrat in unitati de politie britanice, in jurisdictiile in care existau probleme.

„Din 2012 pana in prezent am avut si 10 ofiteri de politie care au lucrat in Metropolitan Police si au avut investigatii directe cu partenerii din Marea Britanie. Avem la momentul de fata cel mai mare numar de investigatii comune existent in Europa intre doua tari. Acest numar poate fi interpretat in doua feluri: avem un fenomen foarte mare sau colaboram foarte bine”, a completat Marin.

Comisarul Kevin Hyland, raportor britanic pentru problematica traficului de persoane si a sclaviei moderne, a declarat ca, in 2016, in Marea Britanie s-au raportat 3.100 de cazuri de sclavie moderna, iar in 202 dintre acestea au fost implicati romani, un numar foarte mare, avand in vedere ca in cele peste 3.000 de cazuri erau implicati cetateni din 100 de tari.

Hyland a spus ca numarul romanilor exploatati prin munca este din ce in ce mai mare in Marea Britanie.

El a precizat ca, anul trecut, au existat informatii despre un numar foarte mare de cazuri, respectiv aproximativ 30.000, dar au fost raportate si dovedite 3.100.

Kevin Hyland a mai spus ca legislatia celor doua tari difera, in Marea Britanie fiind investigat si sectorul privat, pentru ca din lanturile de furnizori apar cele mai importante acte de sclavie moderna.

Comisarul britanic a adaugat ca, in fiecare an, companiile private sunt obligate sa afiseze pe site o declaratie potrivit careia nu folosesc persoane traficate pentru a produce bunuri si servicii, iar aceste declaratii sunt verificate de autoritati.

Declaratiile au fost facute dupa ce comisarul Kevin Hyland si ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, au participat la un seminar organizat de Ambasada Marii Britanii, cu ocazia vizitei printului Charles in Romania.

                                                                                            NapocaNews

Românii vor merge făra vize în Canada - Parlamentul European a adoptat acordul CETA

Parlamentul European a adoptat, miercuri, la Strasbourg, acordul comercial - CETA - dintre Uniunea Europeana si Canada.
In cadrul votului din Parlamentul European, 408 eurodeputati au fost in favoarea acordului, 254 au fost impotriva, iar 33 s-au abinut de la vot.

Odata cu adoptarea CETA, romanii vor putea merge fara vize in Canada, incepand cu 1 decembrie 2017.

Votul din PE este unul istoric, iar acordul este deja controversat, in contextul sentimentului anti-globalizare aflat in crestere in Europa, scrie agentia AFP.

"CETA este cel mai bun acord comercial pe care l-a incheiat vreodata UE. Va apropia si mai mult Canada si Europa", spune europarlamentarul german Manfred Weber, liderul grupului PPE.

La sfarsitul lunii octombrie, UE si Canada au semnat acordul de liber-schimb, dupa sapte ani de negocieri dure, depasind in cele din urma opozitia regiunii francofone belgiene Valonia, care a ridicat o serie de obiectii in ultimul moment.

Toate cele 28 de guverne UE sustineau inca de la inceput CETA, dar Guvernul central belgian nu a putut sa il aprobe oficial, fara acordul tuturor autoritatilor subfederale.

Liderii europeni spera intr-o sustinere simbolica din partea Parlamentului, insa opozantii acestui acord, care este cunoscut drept CETA, au trimis o petitie Parlamentului, cu trei milioane si jumatate de semnaturi, argumentand ca acordul reprezinta un pericol pentru sanatate, democratie si statul de drept.

Unul dintre beneficiile acordului ar urma sa fie eliminarea a 99 la suta din taxele vamale intre cele doua parti, ceea ce este vazut drept o mare victorie pentru exportatorii europeni.

Sursa: Ziare.com

Noi de spre noi, tot mai în șoaptă…

Este semnalul oficial că, acolo, românii chiar au ajuns o minoritate… Până acum erau minoritari prin puterea vocii lor, prin posibilitatea de a se face auziți în restul țării, și nu doar în Bucureștiul hienelor politice. Acum, însă, prin însăși (ne)prezența lor fizică… Căci absența de la urne, din teamă sau dezamăgire, punctează începutul celui mai violent proces de ștergere a identității lor.

Acum, românii din Harghita nu mai sunt nici măcar reprezentanți la nivelul unui grup parlamentar specific „altor minorități”. În forul reprezentativ al tuturor românilor, ei nu mai există. Nici măcar cât o subpondere din reprezentarea românilor din Diaspora. (Și ce ironic ar fi ca, din compasiune, românii din Harghita să fie reprezentanți în Parlament prin bunăvoința unui parlamentar ales al Diasporei?!). Acum… Pentru că în „reprezentarea” ironică pe care ne-au promis-o parlamentarii UDMR de Harghita, peste doi ani, românii vor fi pesemne într-un grup extraparlamentar al singurei minorități pe care o vor veneticii în țara noastră: cea a românilor.

De ani și ani, românii din Harghita și Covasna au avertizat că se va ajunge aici. Ei, în țara lor, să fie reprezentanți de etnicii minoritari… Și de tot atâția ani, pseudoreprezentanții lor în Parlament nu au fost în stare, nu au fost interesați, să facă amendamente la legea electorală prin care, românilor, să li se asigure de facto un număr de reprezentanți în parlament.

Iar astăzi, cu doi ani înainte de marele jubileu al Unirii, românii din Harghita nu se bucură nici măcar de o minimă protecție din partea Statului Român. Au ajuns sub nivelul de drepturi asigurat oricărei minorități recunoscute legal (ori impusă) de pe plaiurile nostre, dar cu obligații înzecite.

Deja, la nivelul prezenței în cele două camere, maghiarimea se consideră în pragul constituirii unui grup parlamentar… regional. Primul pas. Și o vor face, fiind poate cea mai importantă etapă în crearea și impunerea ideii de parlament regional. Un grup parlamentar în care se regăsesc cei mai mari șacali postdecembriști. Cei mai mari dușmani declarați ai drepturilor noastre, ai fundamentelor Statului Român, ai caracterului unitar.

Iar numele senatorilor și deputaților UDMR nici nu merită pomenite… La cât se hlizesc acum pe seama a ceea ce vor ei să consemneze ca final istoric, ultimii români din zonă, oricum și le vor grava singuri în manualele de istorie pe care le tot rescriu. Și vom auzi într-una de ei. De faptele lor, de veninul vărsat, de semințele otrăvite ce s-au transformat în rădăcinile vineții ale destrămării noastre, ale alungării și ștergerii noastre, ca prezență și continuitate…

Și vom ajunge să mai vorbim, să mai citim despre românii din Harghita (apoi și de cei din Covasna, poate și din alte zone ale țării), nu din cărțile de istorie, nici măcar de acolo!, ci din poveștile ce vor fi spuse în șoaptă de urmașii ultimilor români.

În asemenea condiții, peste doi ani, cel puțin în Harghita, nu vom celebra Unirea… Ci ni se va face pomana de comemorare. Deja mesajul a fost dat de la Budapesta, și de va fi nevoie, ungurimea și maghiarimea vor vărsa și sânge de români, ne vor crăpa țestele și ne vor împunge în pântecele ultimelor mame ai ultimilor români nenăscuți încă. Acolo, dacă nu facem ceva, peste doi ani va fi comemorarea dezunirii noastre prin indiferență, cumsecădenie transformată în neghiobie, și tăcere în fața trădărilor la care s-au dedat cozile noastre de topor…

Despre toate acestea se vorbește în șoaptă… Chiar și acum, când toate fotoliile de senatori și deputați ai Harghitei au intrat pe mâna UDMR. Și la votul direct, dar și la redistribuire (ori măcar aici legea trebuia ajustată pentru a asigura reprezentarea românilor într-o astfel de situație).

Și nici măcar cei ce au cerșit voturi din postura de „naționaliști”, nu se agită. Pentru că nu mai sunt interesați. Deși, naționalist nu ești doar prin vorbe și ridicole gesturi în precampanii și campanii electorale; naționalist ești și în clipa, sau mai ales atunci!, când te-ai îndepărtat de șansa huzurului politic. Te dezbraci de hainele politice în care te-ai împleticit și îți dezvelești cămașa destinului. Pentru că nu poți fi naționalist câteva săptămâni într-un mandat. Ești pentru vecie sau nu ești deloc!

Vor urma ani grei pentru românii din Harghita. Dar și pentru cei din Covasna. Poate și pentru românii din restul țării, căci veneticii ne urăsc pentru cei 100 de ani de Mare Unire. Și pe care ni vor bătuți în dunga clopotului.

Dar nu trebuie să ne lăsăm timorați de această lipsă de rerezentare parlamentară! Trebuie să luptăm pentru a impune reprezentarea noastră de drept în Harghita și Covasna, prin orice mijloace, media și a societății civile naționaliste, de acum, singura societate civilă care poate fi în folosul nostru real, în Harghita și Covasna, dar și în restul țării, deopotrivă, ba, și în Diaspora!

Adică, ori o societate civilă naționalistă asumată ori resemnarea de a mai vorbi, noi de spre noi, doar în șoaptă…

Cezar Adonis Mihalache – Națiunea

Concluzie alarmantă la care se expun şi românii

Extrem de răspândit în unele ţări şi medii profesionale, programul de lucru prelungit este asociat cu un risc crescut de afecţiuni coronariene şi de accident vascular cerebral (AVC), se arată într-un amplu studiu apărut joi în revista britanică The Lancet şi preluat de AFP.

Analizând datele existente în studii efectuate pe 600.000 de persoane din Europa, Statele Unite şi Australia, cercetătorii au descoperit că peste 55 de ore lucrate pe săptămână sporesc cu 33% riscul de AVC şi cu 13% pe cel al unei boli coronariene faţă de o săptămână de lucru de 35-40 de ore.

La această concluzie au ajuns oamenii de ştiinţă după ce au observat şapte-opt ani bărbaţi şi femei care nu aveau nicio boală cardiovasculară la începutul studiului. Evaluarea a fost făcută luându-se în consideraţie şi alţi factori de risc cardiovascular — fumat, consum de alcool sau sedentarism—, se precizează în articolul publicat de revista britanică.

Autorii afirmă că riscul de AVC creşte paralel cu durata programului de lucru — cu 10% la persoanele care lucrează între 41 şi 48 de ore şi cu 27% la cele care muncesc la serviciu între 49 şi 54 de ore pe săptămână.

'Profesioniştii din sănătate ar trebui să fie conştienţi de faptul că programul de lucru prelungit se asociază cu o creştere semnificativă a riscului de AVC şi s-ar putea şi de boală coronariană', spune Mika Kivimoki, profesor de epidemiologie la University College din Londra, coordonator al studiului.

Rolul jucat de stres în mai multe boli cardiovasculare, printre care infarct şi AVC, a făcut deja obiectul a numeroase studii, în condiţiile în care programul de lucru nu a fost analizat cu precizie până acum.

Într-un comentariu care însoţeşte studiul, dr Urban Janlert de la Universitatea din Umea (Suedia) aminteşte că, dintre ţările membre OECD (Organizaţia pentru Cooperare economică şi Dezvoltare), Turcia are cea mai mare proporţie de salariaţi care lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână (43%), în timp ce Olanda se află la polul opus, cu doar 1%. Turcia este urmată de Mexic (28,8%) şi Coreea de Sud (27,1%). Potrivit cifrelor publicate de OECD, în Franţa 8,7% dintre salariaţi muncesc la serviciu peste 50 de ore, iar în Germania, numai 5,6%.

În loc să se reducă programul de lucru, 'greu sau imposibil' de realizat, 'majoritatea dintre noi am putea să stăm mai puţin timp aşezaţi, să facem mai multă mişcare şi să ne îmbunătăţim alimentaţia', recomandă dr Tim Chico, consultant în cardiologie, care nu a participat la studiu.

Sursa: Agerpres

O ipoteză suprinzătoare: românii locuiau pe teritoriul actual al Ungariei înainte de venirea maghiarilor

La venirea triburilor maghiare în Panonnia, vechile cronici spun că actualul teritoriu al Ungariei era locuit de slavi, bulgari şi de o populaţie numită „păstori ai romanilor”. O parte a istoricilor români este convinsă că este vorba de populaţii româneşti. Cu alte cuvinte, înainte de cucerirea maghiară, Pannonia ar fi fost locuită de neamuri stră-româneşti. În secolul al IX-lea d HR, în Europa evului întunecat sosea o nouă populaţie de călăreţi războinici. Era vorba de războinicii maghiari, în traducere „copiii pământului”, neamuri fino-ugrice, venite gradual din stepele Asiei şi aşezându-se către mijlocul secolului al IX-lea împinşi mai ales de pecenegi între râurile Nistru şi Prut.    Maghiarii erau conduşi la acea vreme de căpetenia Arpad, erau nomazi şi trăiau din creşterea vitelor. Erau renumiţi arcaşi călare, atacând din goana calului, evitând înfruntările de lungă durată şi corp la corp. „Ei luptă mai ales cu săgeţi pe care ştiu să le arunce cu dibăcie din arcurile lor de lemn. Nu se pricep a lupta într-o ordine de bătaie sau a asedia cetăţi; adeseori se prefac a fugi pentru a înşela pe duşman. Nu ţin mult timp la luptă, astfel, dacă stăruinţa lor în bătaie ar egala furia primelor ciocniri, ar fi de neînvins. Se hrănesc aproape în chipul fiarelor sălbatice, cu carne crudă şi cu sânge”, spunea despre maghiari abatele Regino în secolul al X-lea.    Aceste triburi au fost folosite de bizantini contra bulgarilor ţarului Simion, în 895, când pradă cumplit Bulgaria şi îi bat pe oamenii ţarului în trei bătălii. Ţarul Simion se răzbună şi trimite pecenegii contra maghiarilor. Aceştia din urmă sunt alungaţi şi pleacă într-o fostă provincie a imperiului roman, numită Pannonia. Ajung aici în 896 şi descoperă o populaţie mixtă de slavi, bulgari şi în special pe misterioşii „păstori ai romanilor”   Locuitorii Pannoniei   Pannonia, adică uriaşa câmpie pe care se întinde Ungaria de astăzi, în secolul al IX-lea era sub influenţa regatului franc. Era organizată în cnezate şi ducate slave, conduse de boemi, vasali ai francilor. Cel puţin asta o arată şi cronica lui Rudolf din Ems. Populaţiile aflate însă pe teritoriul Pannoniei sunt descrise atât de cronicarii unguri, cât şi de slavi. Astfel, la sosirea ungurilor în Pannonia, în 896 aceştia găsesc aici slavi, parţial bulgari şi vlahi numiţi „păstori ai romanilor” întinşi pe toată suprafaţa fostei provincii romane.    Iată, de exemplu, ce spune despre populaţiile din Pannonia la sosirea maghiarilor cronicarul Anonymus, un secretar al regelui Bella al II-lea după Constantin C. Giurăscu în lucrarea sa „Gesta Hungarorum”. „Că această ţară o locuiesc slavii, bulgarii şi blachii, adică păstorii romanilor. Fiindcă, după moartea lui Attila, pământul Pannoniei romanii îi ziceau că este păşune, fiindcă turmele lor păşteau în ţara Pannoniei. Şi cu drept cuvânt se spunea că pământul Pannoniei ar fi păşunile romanilor, fiindcă şi acum romanii pasc pe moşiile Ungariei”, arăta Annonymus. Consideraţia nu este singulară, fiind întâlnită şi la un alt cronicar ungur, Simon de Keza, dar şi în cronica rusească a lui Nestor.    „Se apucară (n.r.- ungurii) să lupte cu valahii şi cu slavii care locuiau acele ţări”, se arată în respectiva cronică. tot la Anonymus, dar şi în alte jurnale de călătorie medievale, se vorbeşte despre „păstorii romanilor” sau de „romani” alungaţi de maghiari din Pannonia, Anonymus povestind o întâmplare prin care o garnizoană „romană” era alungată din castrul ”Beszprem”, situat undeva în vestul Pannoniei.    ”A patra zi însă au ajus la fortăreţa Bezprem. Atunci Usubu şi Eusee, orânduindu-şi armata împotriva soldaţilor romani ce păzeau fortăreaţa Bezprem, au început să lupte cu îndârjire”, se arată în cronica lui Anonymus. Misterioşii „romani” sau „păstori ai romanilor”, despre care se vorbea la aproape 500 de ani de la căderea Imperiului Roman de Apus, au declanşat aprigi dispute în rândul istoricilor.   Păstorii romanilor erau strămoşii românilor   Istoricii români, dar şi unii germani şi chiar maghiari sunt de părere că „păstorii romanilor” şi „romanii” de pe teritoriul Pannoniei erau populaţii stră-româneşti care convieţuiau cu slavii şi migraseră după retragerea aureliană în aceste zone mai ferite ale imperiului până la invazia hunilor şi mai apoi a avarilor. De altfel, cronicarii dau indicii. Anonymus le spune” blachi” adică „vlahi”, termen german preluat şi de slavi şi unguri sub forma „olahi”, atribuit populaţiilor româneşti.    Acelaşi lucru o arată şi Simon de Keza, dar mai ales cronica lui Nestor. Istoricii români sunt ferm convinşi că misterioşii „păstori ai romanilor din cronici” sunt valahi, iar aceştia ocupau nu doar actuala Transilvanie, dar şi porţiuni din teritoriul Ungariei de astăzi, fiind alungaţi de triburile maghiare. „În partea de răsărit a câmpiei de o parte şi de alta a Tisei, ungurii au dat peste strămoşii noştrii care se îndeletniceau pe lângă agricultură şi cu creşterea vitelor. De aceea ei şi sunt amintiţi în cronicile ungureşti ca «păstori ai romanilor»”, preciza în „Istoria românilor”, Constantin C. Giurăscu.    Vlahii au locuit sute de ani în Ungaria medievală   Gheorghe Popa Lisseanu, istoric şi filolog român, susţine chiar că aceste comunităţi româneşti au rămas o parte şi după cucerirea maghiară a Pannoniei şi continuau să ocupe spaţii întinse chiar în zona lacului Balaton. Mai mult decât atât, istoricul român spune că multe nume de locuri amintesc încă de comunităţile româneşti din Pannonia.    Acesta descoperise în perioada interbelică, în colecţia de documente a lui G Fejer, numeroase denumiri de sate, munţi şi ape din Ungaria medievală, mai precis în secolele X-XII, cu rezonanţe româneşti sau slavo-româneşti. „Şi ceea ce este mai extraordinar este faptul că urme de localităţi şi de populaţiune românească se constată chiar în centrul Pannoniei, în jurul lacului Balaton”, preciza G. Popa Lisseanu într-un articol din 27 octombrie 1930. Este vorba în special de numele de localităţi Mikola, Rodusna, Culun, Capul Petri, Simighiun, Pascu, Genusara, Bab, Ursa sau Lupa.    Totodată, într-un document mănăstiresc din 1211 al unui aşezământ monahal din Ungaria sunt pomenite nume româneşti, după părerea istoricului, purtate de personalul mănăstirii: Foca, Radu, Florian, Micu, Bob, Gelu samd. Popa Lisseanu descoperă, după cum arată într-un articol ulterior din acelaşi an, zeci de sate româneşti rămase în Ungaria medievală şi susţine că populaţiile stră-româneşti au stăpânit alături de slavi şi Pannonia, nu doar Transilvania, la momentul venirii ungurilor. Printre argumene se află şi pomenirea unui castru de către cronicarul Anonymus, pe locul Veszpremului de mai târziu, apărat de ”romani” contra ungurilor în secolul al X lea d. HR.    „Dar, romanii din Panonnia, numiţi de cronici şi de celelalte izvoare istorice medievale vlahi, nu sunt păstori nomazi. Ei sunt ostaşi, ei sunt apărători de cetăţi romane, fiind numiţi, unii dintre ei, chiar principes şi cu care maghiarii au avut să poarte lupte înverşunate. Aceşti romani se găseau peste tot locul în fosta Ungarie, atât în ţinuturile Pannoniei, cât şi în cele ale Daciei, şi ei reprezintă continuitatea romană în apus, după cum daco-romanii reprezintă continuitatea romană din răsărit”, preciza Popa Lisseanu.    Cât despre prezenţa românilor în Transilvania, istoricii români spun că nu există dubii. De altfel, vlahii sunt pomeniţi alături de slavi sub stăpânirea lui Gelu în zona Someşului sau sub conducerea lui Menumorut pe valea Crişurilor. Totodată, vlahii luptă alături de bulgari, după cum arată tot Anonymus sub conducerea lui Glad. Aceeiaşi vlahi sunt pomeninţi de „Cântecul nibelungilor” sub conducerea unui duce numit Ramunc. La aceste menţiuni se adaugă şi acelea ale lui Jansen Enikel în secolul al XIII lea, care-i plasează în zona Transilvaniei, dar şi cele din cronicile lui Rudolf din Ems, Ottocar de Styria sau Gotifredus din Viterbo din secolul XII.  

                                                                         Constantin ZAMFIRACHE 

Românii citesc online ziarele sau revistele și utilizează e-mailul pentru comunicare

Citirea online a știrilor, căutarea de informații despre bunuri și servicii sau corespondența prin e-mail și discuțiile prin intermediul rețelelor de socializare au reprezentat principalele segmente de informații pe care peste o treime dintre români le-a accesat atunci când au utilizat internetul în 2014, potrivit datelor Institutului Național de Statistică /INS/, transmise AGERPRES.

În acest context, de un interes ridicat se bucură utilizarea Internetului pentru citirea online a site-urilor de știri/ziare/reviste (70,3%), căutarea informațiilor referitoare la bunuri sau servicii (65,7%), dar și pentru a juca sau descărca jocuri, imagini, filme sau muzică (45,5%).

De asemenea, printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat Internetul în ultimele 3 luni din anul 2014 se află cele legate de comunicare, în special corespondența prin e-mail (78,6% din persoanele care au utilizat Internetul în ultimele 3 luni), dar și participarea la rețele de socializare (67%).

În ceea ce privește raportul dintre cei care "navighează" cel mai mult pe Internet, preocuparea femeilor și bărbaților pentru acest "sport" este destul de apropiată.

Conform INS, specificul activităților prestate face ca, din categoria persoanelor active, salariații și patronii, să manifeste cea mai mare preocupare față de accesul la informații, cum ar fi: citirea online a știrilor/ziarelor/revistelor (75%, respectiv 78,4%) sau căutarea informațiilor referitoare la bunuri și servicii (70,6%, respectiv 82,8%).

În plus, un interes deosebit îl manifestă și șomerii care, în proporție de 77% au accesat Internetul pentru a comunica prin e-mail, iar doi din trei șomeri au folosit Internetul pentru obținerea de informații privind bunurile sau serviciile.

Pe de altă parte, mai puțin de 3 din 4 pensionari accesează Internetul pentru citirea online a știrilor/ziarelor/revistelor, în timp ce elevii și studenții utilizează Internetul cu frecvență mai mare decât alte categorii de populație pentru comunicare (97,7%) și mai ales participarea la rețele de socializare (86,6%).

Datele oficiale arată că, la finele anului 2014, numărul utilizatorilor de Internet în România, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, era de 9,4 milioane de persoane. Dorința de a avea acces la informații se regăsește atât la bărbați, cât și la femei, acestea din urmă situându-se ușor în urma "internauților" bărbați, în ceea ce privește utilizarea Internetului, respectiv 63,8% dintre bărbați și 59,4% dintre femei.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)

Premierul Ponta: De ce să nu-i ajutăm pe cei cu rate la bănci?! Fără solidaritate vom avea iar grave conflicte !!!

Premierul Ponta a cerut patronatelor şi sindicatelor să fie alături de Guvern în a folosi beneficiile creşterii economice la "vindecarea din rănile sociale ale ultimilor ani" şi a argumentat prin restructurarea creditelor unor persoane, spunând că, fără solidaritate, vor apărea iar "grave conflicte"

El a arătat că Guvernul, patronatele şi sindicatele răspund egal de păstrarea trendului pozitiv de dezvoltare economică a ţării şi trebuie să nu producă "şocuri" care pot inversa acest mers, iar beneficiile creşterii economice trebuie folosite pentru a "vindeca rănile sociale ale trecutului".

Afirmaţiile prim-ministrului au fost făcute în cadrul conferinţei "Dialog social tripartit, prezent şi perspective", desfăşurate marţi, la Palatul Parlamentului.

"Fac un apel către toţi cei prezenţi, de a fi parteneri reali în această construcţie tripartită, Guvern, sindicate, patronate, în două direcţii. În primul rând, aceea de a păstra un trend pozitiv de dezvoltare economică (...) un trend economic pe care însă, într-o Europă şi o regiune extrem de turbulentă, putem să-l pierdem oricând sau să-l inversăm. Şi, aici, cred că responsabilitatea este egală, a patronatelor, a sindicatelor şi a Guvernului, în a păstra acest trend pozitiv şi în a nu veni cu şocuri care să inverseze acest trend pe care ni l-am dorit de foarte mulţi ani, de prin 2009 încoace îl tot aşteptăm", le-a spus Ponta participanţilor.

Totodată, şeful Executivului a adăugat o altă responsabilitate care, în opinia sa, le revine celor trei parteneri de dialog, şi anume crearea unei societăţi mai unite pentru a evita ajungerea la conflicte grave.

"Al doilea proiect esenţial la care sunteţi în egală măsură parteneri şi responsabili, alături de Guvern, este cum facem să folosim beneficiile creşterii economice pentru a vindeca din rănile sociale ale ultimilor ani. Dacă mergem în continuare pe ideea unei societăţi în care fiecare se descurcă singur şi ce se întâmplă în rest nu contează, aşa cum am văzut şi aseară, să nu-i ajutăm pe cei care au rate la bănci... De ce să nu-i ajutăm? Îi ajutăm şi pe cei care au rate, aşa cum îi ajutăm şi pe cei care au profit, pentru că ţinem 16% cota unică, aşa cum încercăm să ajutăm fiecare parte a acestei societăţi, pentru că altfel, dacă nu suntem o societate mai solidară, vom ajunge din nou la gravele conflicte pe care România le-a trăit în 2011, 2012", a atenţionat Ponta.

Luni seara, 3 februarie, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), premierul Victor Ponta a confirmat informaţiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare.

Guvernul estimează că această schemă de reduceri fiscale pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare ar putea duce la reeşalonarea împrumuturilor pentru aproape un milion de români.

                                                                         Alexandru Moise

Românii muncesc cel mai mult dintre toţi europenii

Angajatii cu normă întreagă din România au avut anul trecut cea mai lungă săptîmână de lucru din UE, de 41,3 ore în medie, la fel ca în 2010, în timp ce la zile libere în sărbători legale au fost ultimii, iar la zile de concediu plătit au ocupat penultima poziţie la nivel european. Media săptămânii de lucru este, în UE, de 39,7 ore, iar în zona euro de 39,5 ore. Orele lucrate se refera doar la locul de muncă principal, excluzând o a doua slujbă sau activităţi part-time.

Românii sunt urmaţi de Luxemburg (40,7 ore), Germania (40,6 ore), Estonia şi Marea Britanie (ambele 40,5), Austria şi Bulgaria (40,3), Cehia şi Polonia (40,2), potrivit unui raport al Fundaţiei Europene pentru îmbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata (Eurofound). La polul opus se situeaza angajatii din Finlanda, cu 37,8 ore. Acestia lucreaza cu 3,5 ore pe saptamana, sau cu 4,5 saptamani pe an, mai putin decat românii.

Programul de lucru negociat colectiv este de 40 de ore pe saptamana in România, maxim in UE, si la fel ca in Ungaria, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg si Malta.

România se situeaza pe penultima pozitie in UE la concediul mediu anual platit, cu 21 de zile. Pe ultima pozitie, cu cate 20 de zile, se afla zece tari, majoritatea din Europa de Est, respectiv Ungaria, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Bulgaria, Slovacia, Cipru si Belgia. Germanii, francezii si danezii au avut anul trecut cele mai lungi concedii, de cate 30 de zile.

Angajatii din România au avut anul trecut cele mai putine zile libere de sarbatori legale (se exclud sarbatorile libere care cad duminica), numai 6, la egalitate cu Olanda, care in 2010 a avut 5. Restul tarilor in care angajatii au un concediu platit de numai 20 de zile au intre 7 si 12 zile libere de sarbatori legale. Spania are cele mai multe zile libere de sarbatori legale, 14, urmata de Malta şi Slovacia, cate 12.

Eurofound este un organism comunitar infiintat in 1975 de Consiliul European, pentru a contribui la planificarea si proiectarea unor conditii mai bune de viata si munca in Europa.Preluare Mediafax

                                                                    Cristian LAURENŢIU

Românii, cei mai săraci din Uniunea Europeană

România a ajuns, în acest an, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, fapt care face ca oamenii să aibă cea mai mică speranţă de viaţă. Tragic, dar adevărat: aproape jumătate dintre români trăiesc la limita sărăciei. Acestea sunt rezultatele unor studii de specialitate care ridică noi semne de întrebare privind evoluţia României în ultimii 22 ani.

România a trecut pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială, în condiţiile în care rezultatele oficiale ale recensământului confirmă scăderea populaţiei la circa 19 milioane de persoane, iar aproximativ jumătate dintre români se află în această situaţie.

Mai săraci decât bulgarii

În ultimii ani, cu un procent de 41%, România se situa pe locul al doilea în ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială, după Bulgaria, cu 42%, însă, de anul acesta au făcut rocada. “Având în vedere scăderea populaţiei la 19 milioane, riscul de sărăcie sau excluziune socială urcă la 46%, dublu faţă de cel din UE, care este de numai 23%, şi va arăta că pentru copii avem un risc de 49%”, a afirmat Radu Soviani, expert în cadrul biroului pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă. Soviani a subliniat că România nu a făcut progrese semnificative în vederea reducerii ratei sărăciei, adoptarea politicilor economice în sensul sprijinirii celor cu venituri fixe - indexarea, dar şi a categoriilor vulnerabile ale populaţiei fiind principala măsură pentru persoanele aflate în risc de sărăcie.

În topul riscului foametei

Japonezii de la Nomura sunt printre cei mai pesimişti analişti din lume în privinţa României. În septembrie anul trecut, ei au afirmat, într-un alt studiu, că suntem ţara europeană cu cel mai mare risc de foamete. Analiştii clasau ţara noastră pe locul 12 din 180 de state în topul vulnerabilităţii la creşterea preţului alimentelor. Pe primul loc se află Bangladesh, urmat de Maroc, Algeria, Nigeria şi Liban. Vecinii noştri de la Sud de Dunăre, bulgarii, se află pe locul 19. Studiul Nomura ia în calcul procentul cheltuielilor populaţiei cu alimentele, PIB-ul pe cap de locuitor şi importul net de alimente.

Opt români se sinucid în fiecare zi

Din pricina nivelului de trai scăzut şi a grijilor, românii decid să îşi pună capă zilelor. Depresia duce la aproape opt sinucideri pe zi. Acesta este tragica cifră a anului trecut, la nivel naţional. Numai în Bucureşti se înregistrează o sinucidere la două zile. Cea mai frecventă metodă aleasă este spânzurarea.

Anul trecut, în România s-au înregistrat2.784 de sinucideri, în scădere, totuşi, faţă de 2010, când au fost 3.050 de cazuri. Cea mai folosită metodă de sinucidere în rândul românilor este spânzurarea (79 la sută din cazuri), urmată la mare distanţă de intoxicaţia voluntară (7 la sută) şi precipitarea (5 la sută). Judeţele cu o incidenţă mare suntHarghita (31,21 de cazuri la suta de mii de locuitori), Ilfov (29,09), Satu Mare şi Covasna (peste 25 de cazuri la suta de mii de locuitori). Sub media naţională se situează, din acest punct de vedere, judeţele Maramureş (8,8), Cluj (9,7) şi Capitala(10,97).

Depresia face parte din cele mai frecvente tulburări psihice care afectează un segment tot mai mare al populaţiei la nivel mondial şi, de cele mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor. La nivel global, depresia afectează aproximativ 121 de milioane de oameni. În Europa se estimează că 50 de milioane de persoane suferă de această boală. Abuzul de substante este a doua cauză în cazul sinuciderilor. Mai mult de 50% din sinucideri sunt legate de consumul de alcool sau droguri, mai ales în cazul adolescenţilor, unde rata suicidului creşte la 70%. Sinuciderea poate avea şi cauze sociale, sub formă de protest sau de sfidare. Aceste cazuri sunt întâlnite la persoanele care fac greva foamei sau aleg să îşi de-a foc în speranţa că problemele lor se vor rezolva. Preluare Gazeta Românească