Aforismul zilei - Oscar Wilde

 

Aforismul zilei - Oscar Wilde

 

Aforismul serii - Oscar Wilde

 

Aforismul zilei - Oscar Wilde

 

„De profundis”, impresionanta carte a lui Oscar Wilde despre transfigurarea sa

            Ca să putem vorbi de transfigurarea lui Oscar Wilde, așa cum ne-o relatează el însuși – cu senzațională sinceritate – în opusculul De profundis, trebuie să știm cine a fost și ce încercare a vieții lui (era, ne spune André Gide, în Amintiri despre Oscar Wilde, atât de „bogat, mare, frumos, încărcat de fericire și onoruri”, încât strălucea ca zeul Apollo, cu care era asemuit de unii contemporani) l-a determinat să-și renege trecutul efemer-spectaculos, pentru ca, prin mila de care se lasă pătruns, să guste din negrăita duioșie generată de suferința pentru altul, pasul decisiv spre fericirea sui-generis de-a suferi pentru altul.

            Iar transfigurarea sau radicala schimbare de macaz moral a lui O. Wilde se învederează chiar din titlul De profundis, începutul Psalmului 130 (O cântare a treptelor), cu echivalentul românesc „Din fundul adâncului”...

            Despre Oscar Wilde se știe că s-a născut în Dublin pe data de 16 octombrie 1854 (fusese botezat Oscar Fingall O’Flahertie Wills), ca „fiu al unui medic și al unei poete, traducătoare din Lamartine și Dumas-tatăl” (Dan Grigorescu, prefațatorul și autorul Tabelului cronologic la romanul Portretul lui Dorian Gray, tradus în românește de D. Mazilu și apărut la noi în anul 1969 la Editura pentru Literatură din populara BPT – Biblioteca pentru Toți); că în 1864, când Oscar era elev la Portora School, doctorul William Wilde „e condamnat pentru atentat la pudoare”; că în anul 1871, viitorul scriitor intră în Trinity College din Dublin, din 1874 este student la Oxford, iar în anul 1876 „întreprinde o lungă călătorie în Grecia”; că în 1878 compune poemul Ravenna („ca teză la examenul de versificație engleză”), în 1881 Poemele sale se bucură de un mare succes, iar anul următor se instalează la Paris, unde – „după modelul lui Victor Hugo” – scrie drama Ducesa de Padova, convins fiind, ne înștiințează A. Gide, „de chemarea lui ieșită din comun” și neputând să-i ierte (sic!) Evangheliei minunile („Evanghelia îl neliniștea și îl chinuia pe păgânul Wilde” – A. Gide), întrucât miracolul păgân, considerat de el o operă de artă, „fusese uzurpat de creștinism”; că în 1888 publică Prințul fericit și alte povestiri, în 1890 apare romanul Portretul lui Dorian Gray, în 1891 publică Crima lordului Arthur Savile și Casa cu rodii, anul 1893 este al comediilor Evantaiul doamnei Windermere și O femeie fără importanță (Salomea este scrisă în cinstea marii actrițe Sarah Bernhardt), anul următor fiind publicat Sfinxul fără nicio enigmă”; în sfârșit, că în anul 1895 scrie Soțul ideal și Importanța de a fi onest, pentru ca în luna mai a aceluiași an să fie condamnat la doi ani muncă silnică „pentru corupere de minori”, de unde va fi eliberat pe data de 1 mai 1897.

            Așa cum bine precizează Henry D. Davray, prefațatorul și traducătorul opusculului De profundis în limba franceză, din toate punctele de vedere întemnițarea constituie pentru O. Wilde „dezastru definitiv”. Da, căci nu numai că iese din închisoare „profund zdruncinat trupește și sufletește” (Dan Grigorescu) și că „voința îi fusese nimicită” (A. Gide), astfel încât – continuă scriitorul francez – rămăsese doar „o adiere din ceea ce fusese el odinioară”, nu numai că „După eliberare trece granița și nu se va mai întoarce în Anglia niciodată” (Henry D. Davray) (moare de meningită pe 30 noiembrie 1900 și este înmormântat în cimitirul parizian Père Lachaise), dar, cel care-i spusese lui Gide într-o seară la Alger că drama vieții lui constă în faptul că și-a pus geniul în viață, iar în opere doar talentul, izbutește să mai scrie în ultimii trei ani de viață Balada temniței din Reading (a apărut în anul 1898) și De profundis, volumul de confesiuni publicat postum.

            Opusculul De profundis (Editura Allfa, 1996) se impune în cugetul oricărui cititor, dar îndeosebi în conștiința oricărui creștin adevărat, prin următoarele două însușiri:

            1)Schimbarea esențială (se poate spune „ca de la cer la pământ”) înfăptuită de detenție în substanța morală a lui Oscar Wilde. De pildă, dacă în faza de glorie (cea anterioară întemnițării), ne înștiințează Henry D. Davray, „Paradoxurile și spiritualitatea sa i-au adus atât dușmani cât și admiratori și discipoli”, întrucât „Înzestrat cu excepționale calități, el a obținut multe succese, aparent fără efort” (Glumele și vorbele sale de spirit nu numai că erau repetate pretutindeni în universitate și dincolo de Oxford, dar, în anul 1882, a obținut un răsunător succes prin conferințele ținute la New York, Boston și Chicago), în perioada detenției nu ezită să-i scrie prietenului său Robert Ross (De profundis este deschis, implicit îmbogățit, cu cele patru scrisori ale lui Wilde), ba că „sunt mort pentru orice emoție în afară de teamă și de disperare” (scrisoarea din 10 martie 1896), ba că „faptul de a pierde simpatia celorlalți nu mă doare” (scrisoarea din 2 decembrie 1896), ba că „viața de temniță te face să vezi oamenii și lucrurile așa cum sunt în realitate” (a patra scrisoare din 1 aprilie 1897).

            2)Remarcabilul curaj de care proaspătul eliberat din temniță dă dovadă în destăinuirea  făcută lui A. Gide („Intrasem în închisoare cu o inimă de piatră, fără să mă gândesc la altceva decât la plăcerile mele, însă acuma inima mi-e absolut sfărâmată, a pătruns-o mila și am înțeles acum că mila este cel mai de seamă, cel mai frumos lucru ce există pe lume”), dar mai ales în De profundis, „singura lucrare care a scris-o în închisoare și ultima sa operă în proză” (Robert Ross): „Pretutindeni unde-i durere, pământul este sfânt” (pag. 38); „Săracii sunt mai înțelepți, mai miloși, mai buni și mai sensibili decât noi” (pag. 39); „Orice degradare a trupului trebuie să contribuie la înălțarea sufletului” (pag. 43); „Între faimă și infamie nu-i decât un pas, și poate chiar mai puțin decât un pas” (pag. 45); „Acum mi se pare că iubirea, de orice fel ar fi ea, este singura explicație posibilă a întregii suferințe ce există pe lume” (pag. 50); „Locul lui Christos este, cu siguranță, alături de poeți” (pag. 53); „Christos a văzut că iubirea este taina primordială a lumii” (pag. 55); „Christos are în El ceva unic” (pag. 65); „Cei ce doresc o mască trebuie să o poarte” (pag. 66); „Spiritul lui Christos ce nu se află în biserici” (pag. 67); „Acum mi-e mai milă de oamenii ce au râs de mine decât de mine însumi” (pag. 70); „În economia ciudat de simplă a lumii, nu primești decât ceea ce dai” (pag. 70); „Totuși, acuma am conștiința că în spatele acestei frumuseți, oricât m-ar mulțumi ea, există un spirit ascuns pentru care formele și contururile nu reprezintă decât moduri de manifestare; cu acest spirit doresc să mă pun în armonie” (pag. 74).

            Sighetu Marmației,                                                     George  PETROVAI

               

Aforismul zilei - Oscar Wilde

Aforismul zilei - Oscar Wilde

Aforismul zilei - Oscar WILDE

Aforismul zilei - Oscar WILDE

Aforismul zilei - Oscar Wilde

Semnificaţii istorice pentru ziua de 16 octombrie

În 1854 s–a născut poetul, dramaturgul şi prozatorul Oscar Wilde (“Prinţul fericit” - 1888, “Portretul lui Dorian Gray” - 1891, “Balada închisorii din Reading” - 1898) (m. 20 noiembrie 1900)

1885 - S-a născut scriitorul Mihail Sorbul (Mihail Smolski). Creaţia sa cuprinde atât drame de inspiraţie istorică ("Letopiseţ"), cât şi comedii tragice, romane şi dramatizări ("Patima roşie", "Dezertorul", "Prăpastia") (m. 20 decembrie 1966)

1886 - S-a născut politicianul David Ben Gurion, fondatorul statului evreu (1948), primul deţinător al funcţiei de prim-ministru în noul stat (m. 1 decembrie 1973)

1886 - A încetat din viaţă Gheorghe Polizu, medic, membru al Academiei Române, autorul primelor manuale medicale din România, membru fondator al Societăţii Medicale Ştiinţifice din Bucureşti, decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1869-1880) , fondator al publicaţiilor medicale "Gazeta medicală" (1865) şi "România medicală" (1857) (n. 1819)

1888 - S-a născut dramaturgul american Eugene Gladstone O'Neill, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1936; este cunoscut pentru scrierile "Lungul drum al zilei către noapte" - 1956, "Dincolo de orizont" - 1920, "Anna Christie" - 1921) (m. 27 noiembrie 1953)

1897 - S-a născut fizicianul Alexandru Proca, membru al Academiei Române; a elaborat teoria mezonică a forţelor nucleare şi ecuaţiile Proca (m. 1955)

1902 - Alphonse Bertillon a realizat prima amprentă digitală.

1906 - S-a născut scriitorul italian Dino Buzzati, cunoscut pentru romanele "Deşertul tătarilor" - 1940 şi "O dragoste" - 1963 (m. 28 ianuarie 1972)

1908 - S-a născut Enver Hoxha (Hodja), fost preşedinte al Albaniei (1946-1985). Aflat la conducerea Partidului Comunist Albanez în perioada 1943-1985, Hoxha şi-a menţinut ţara într-o izolare totală faţă de restul lumii. Concepţia sa, a unei Albanii independente, a adus poporul albanez în stadiul de cea mai subdezvoltată naţiune a Europei (m. 11 aprilie 1985)

1916 - A încetat din viaţă Constantin Radovici, actor român şi conducător al mai multor trupe teatrale, regizor şi autor dramatic. A jucat la Teatrele Naţionale din Craiova şi Bucureşti, în companiile "Davilla" şi "Marioara Voiculescu", la Schauspielhaus (Berlin) şi în numeroasele sale formaţiuni proprii. Printre rolurile sale se numără: Dragomir ("Năpasta" de Caragiale), Primarul ("Un duşman al poporului" de Ibsen), Samson ("Samsom" de Bernstein), Actorul ("Azilul de noapte" de Gorki) şi Kean ("Kean" de Dumas) (n. 15 ianuarie 1877)

1918 - Împăratul Carol I de Habsburg a lansat un manifest intitulat "Către Popoarele mele credincioase", care preconiza reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state "independente". Transilvania urma să rămână în continuare parte componentă a Ungariei.

1921 - A încetat din viaţă etnograful Tudor Pamfile, cunoscut pentru lucrările "Mitologie românească" şi "Sărbătorile la români" (n. 11.06.1883)

1935 - A încetat din viaţă actorul Constantin I. Nottara, personalitate a istoriei teatrului românesc (interpret, director de scenă, profesor de actorie) (n. 5 iulie 1859)

1936 - A încetat din viaţă eseistul, poetul şi povestitorul Lu Xun (pseudonimul lui Zhou Shuren). Prin publicarea lucrării "Jurnalul unui nebun", el a declanşat procesul de modernizare a literaturii chineze (n. 25 septembrie 1881)

1945 - A fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu sediul la Roma.

1978 - Cardinalul polonez Karol Wojtyla devine Papa Ioan Paul al II-lea. A fost primul papă neitalian din 1523 şi cel de-al 266-lea papă. (18 mai 1920 - 2 aprilie 2005).

1991 - A încetat din viaţă traducătorul şi eseistul Leon Leviţchi, cel mai mare shakespearolog român contemporan. Numele său este legat de ediţia "integrală", în 11 volume, a pieselor lui W. Shakespeare, reulată în anii '80 ca ediţie critică (n. 27 august 1918).

1995 - Scriitorul sud-american Mario Vargas Llosa a vizitat România (n. 18 martie 1936)

1997 - Rămăşiţele pământeşti ale episcopului Ioan Inochentie Micu Klein, aduse în ţară la 2 august 1997, au fost reînhumate, potrivit dorinţei sale testamentare, în Catedrala Mitropolitană a Blajului, al cărei ctitor a fost.

2003 - A încetat din viaţă fostul pugilist ungar Laszlo Papp, triplu campion olimpic. Este considerat unul dintre cei mai mari sportivi ai Ungariei, din toate timpurile (n. 25 martie 1926)

2008 - A murit scriitorul Ilie Purcaru ("Zile fierbinţi", "Focuri în junglă", "Asaltul") (n. noiembrie 1933).

                                                                             I.I.D.

Semnificaţii istorice pentru ziua de 16 octombrie 2013

În 1854 s–a născut poetul, dramaturgul şi prozatorul Oscar Wilde (“Prinţul fericit” - 1888, “Portretul lui Dorian Gray” - 1891, “Balada închisorii din Reading” - 1898) (m. 20 noiembrie 1900)

1885 - S-a născut scriitorul Mihail Sorbul (Mihail Smolski). Creaţia sa cuprinde atât drame de inspiraţie istorică ("Letopiseţ"), cât şi comedii tragice, romane şi dramatizări ("Patima roşie", "Dezertorul", "Prăpastia") (m. 20 decembrie 1966)

1886 - S-a născut politicianul David Ben Gurion, fondatorul statului evreu (1948), primul deţinător al funcţiei de prim-ministru în noul stat (m. 1 decembrie 1973)

1886 - A încetat din viaţă Gheorghe Polizu, medic, membru al Academiei Române, autorul primelor manuale medicale din România, membru fondator al Societăţii Medicale Ştiinţifice din Bucureşti, decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1869-1880) , fondator al publicaţiilor medicale "Gazeta medicală" (1865) şi "România medicală" (1857) (n. 1819)

1888 - S-a născut dramaturgul american Eugene Gladstone O'Neill, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1936; este cunoscut pentru scrierile "Lungul drum al zilei către noapte" - 1956, "Dincolo de orizont" - 1920, "Anna Christie" - 1921) (m. 27 noiembrie 1953)

1897 - S-a născut fizicianul Alexandru Proca, membru al Academiei Române; a elaborat teoria mezonică a forţelor nucleare şi ecuaţiile Proca (m. 1955)

1902 - Alphonse Bertillon a realizat prima amprentă digitală.

1906 - S-a născut scriitorul italian Dino Buzzati, cunoscut pentru romanele "Deşertul tătarilor" - 1940 şi "O dragoste" - 1963 (m. 28 ianuarie 1972)

1908 - S-a născut Enver Hoxha (Hodja), fost preşedinte al Albaniei (1946-1985). Aflat la conducerea Partidului Comunist Albanez în perioada 1943-1985, Hoxha şi-a menţinut ţara într-o izolare totală faţă de restul lumii. Concepţia sa, a unei Albanii independente, a adus poporul albanez în stadiul de cea mai subdezvoltată naţiune a Europei (m. 11 aprilie 1985)

1916 - A încetat din viaţă Constantin Radovici, actor român şi conducător al mai multor trupe teatrale, regizor şi autor dramatic. A jucat la Teatrele Naţionale din Craiova şi Bucureşti, în companiile "Davilla" şi "Marioara Voiculescu", la Schauspielhaus (Berlin) şi în numeroasele sale formaţiuni proprii. Printre rolurile sale se numără: Dragomir ("Năpasta" de Caragiale), Primarul ("Un duşman al poporului" de Ibsen), Samson ("Samsom" de Bernstein), Actorul ("Azilul de noapte" de Gorki) şi Kean ("Kean" de Dumas) (n. 15 ianuarie 1877)

1918 - Împăratul Carol I de Habsburg a lansat un manifest intitulat "Către Popoarele mele credincioase", care preconiza reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state "independente". Transilvania urma să rămână în continuare parte componentă a Ungariei.

1921 - A încetat din viaţă etnograful Tudor Pamfile, cunoscut pentru lucrările "Mitologie românească" şi "Sărbătorile la români" (n. 11.06.1883)

1935 - A încetat din viaţă actorul Constantin I. Nottara, personalitate a istoriei teatrului românesc (interpret, director de scenă, profesor de actorie) (n. 5 iulie 1859)

1936 - A încetat din viaţă eseistul, poetul şi povestitorul Lu Xun (pseudonimul lui Zhou Shuren). Prin publicarea lucrării "Jurnalul unui nebun", el a declanşat procesul de modernizare a literaturii chineze (n. 25 septembrie 1881)

1945 - A fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu sediul la Roma.

1978 - Cardinalul polonez Karol Wojtyla devine Papa Ioan Paul al II-lea. A fost primul papă neitalian din 1523 şi cel de-al 266-lea papă. (18 mai 1920 - 2 aprilie 2005)

1991 - A încetat din viaţă traducătorul şi eseistul Leon Leviţchi, cel mai mare shakespearolog român contemporan. Numele său este legat de ediţia "integrală", în 11 volume, a pieselor lui W. Shakespeare, reulată în anii '80 ca ediţie critică (n. 27 august 1918).

1995 - Scriitorul sud-american Mario Vargas Llosa a vizitat România (n. 18 martie 1936)

1997 - Rămăşiţele pământeşti ale episcopului Ioan Inochentie Micu Klein, aduse în ţară la 2 august 1997, au fost reînhumate, potrivit dorinţei sale testamentare, în Catedrala Mitropolitană a Blajului, al cărei ctitor a fost.

2003 - A încetat din viaţă fostul pugilist ungar Laszlo Papp, triplu campion olimpic. Este considerat unul dintre cei mai mari sportivi ai Ungariei, din toate timpurile (n. 25 martie 1926)

2008 - A murit scriitorul Ilie Purcaru ("Zile fierbinţi", "Focuri în junglă", "Asaltul") (n. noiembrie 1933).