Despre Gigi Becali, fără nici o simpatie - Un personaj care a făcut mult rău sistemului de educaţie românesc!

În orice tara civilizata un politician condamnat pentru ca a inselat si fraudat statul ar fi ostracizat. Nu si in România, unde asistam de doua zile la un circ mediatic fara sfarsit in care politicieni, analisti si jurnalisti se arata solidari cu un infractor: Gigi Becali.

Aflam in regim de breaking-news cate boabe de fasole a mancat, pe ce parte a dormit Becali sau cine spala veceul din celula pe care o imparte cu generalul Cioflina si triplul-ministru Babiuc, dar mai nimic despre banii pe care aceasta tripleta ni i-a furat din buzunare. Mai mult, se duce o campanie mascata pentru gratierea lui Becali.

In tabara politicienilor e si mai si. Presedintele Senatului (al doilea om in stat), Crin Antonescu, spune raspicat ca nu regreta ca l-a facut pe Gigi Becali deputat si membru al Comisiei juridice. Mai mult, se declara intristat de intrarea colegului sau la puscarie si "solidar in plan uman" cu el.

Presedintele Camerei Deputatilor, (al treilea om in stat) Valeriu Zgonea, regreta si el ce i s-a intamplat lui Becali si isi manifesta aprecierea fata de acesta spunand ca il considera "un om deosebit, cu credinta lui Dumnezeu".

Premierul Romaniei, Victor Ponta (de formatie procuror), minimalizeaza cu buna stiinta gravitatea situatiei in care se afla colegul sau de camera parlamentara. "O fi fost evaziune fiscala sau nu, nu stiu, banuiesc ca nu e ceva care s-a intamplat acuma, e ceva destul de vechi. (...)Recunosc ca am o simpatie pentru domnul Becali".

Un semnal extrem de puternic transmis de la varful statului (tocmai de cei care ar trebui sa ii apere si sa ii reprezinte interesele!), stat prejudiciat in acest caz cu aproape 900.000 de dolari. Nici un cuvant despre o posibila modificare a legilor astfel incat acesti bani sa fie recuperati!

Toata simpatia asta generala nu reduce din caracterul educativ pentru populatie pe care ar trebui sa il aiba o pedeapsa data de instanta? Si nu cumva aceasta condamnare vine prea tarziu, dupa ani si ani de tergiversari, asa incat oamenii nu mai inteleg ca Becali isi merita pedeapsa?

Cat de mult rau fac societatii declaratiile de mai sus ale politicienilor si care este scopul urmarit de ei? Si ce exemplu este dat societatii, in special tinerilor, atunci cand un personaj ca Gigi Becali este atat de "respectat" si "simpatizat"?

Au acceptat sa ne raspunda la aceste intrebari judecatorul Cristi Danilet, expertul anticoruptie Laura Stefan, coordonatorul lotului olimpic de matematica, prof.dr. Radu Gologan, si sociologul Mircea Kivu.

A comis cea mai grava forma de delict, nu "i s-a intamplat". CSM e lipsit de reactii, in timp ce televiziunile saboteaza sistemul de educatie.

"Incalcarea legii penale de catre o persoana este cea mai grava forma de delict. Se produce un rau nu unei persoane, ci unei intregi societati. Reactia juridica trebuie sa fie rapida: cu cat pedeapsa este mai aspra si mai rapida, cu atat publicul vede ca se face justitie. Dar cel suspectat trebuie sa aiba parte de un proces echitabil, iar, in final, trebuie condamnat doar cel vinovat(...)

Noi nu trebuie sa tinem seama de statutul social, averea, pozitia celui cercetat: legea e egala pentru toti si infaptuirea justitiei trebuie sa se faca in mod impartial. Nu am nici cea mai mica compasiune pentru cei care au ajuns in inchisoare dupa ce au comis o infractiune. Sunt multumit ca s-a facut dreptate", a declarat judecatorul Cristi Danilet pentru Ziare.com.

La randul sau, Laura Stefan (Expert Forum) le-a cerut politicienilor sa se abtina sa mai dea indicatii magistratilor si a remarcat lipsa de reactie a CSM in acest caz.

"Politicienii au obligatia de retinere cu privire la proceduri judiciare in curs, cu atat mai mult obligatia de a nu da indicatii pretioase judecatorilor in pre-ziua deciziei definitive intr-un dosar.

Prin aceste declaratii, politicenii incearca sa stranga capital electoral pe seama problemelor penale pe care domnul Becali le are.

Astfel de declaratii erau in general sanctionate de catre CSM ca fiind incalcari ale independentei Justitiei. Ma mir ca in aceste zile nu vedem nicio reactie din partea CSM. Daca asta s-ar fi intamplat in urma cu 1-2 sau chiar 3 ani, reactiile CSM nu ar fi intarziat sa apara".

Spre deosebire de liderii politici mentionati la inceputul acestui articol, prof. dr. Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematica, l-a descris pe Gigi Becali drept "un personaj care a facut extrem de mult rau sistemului educational romanesc".

"Televiziunile care continua sa faca un circ din acest subiect saboteaza sistemul de educatie din Romania", a mai subliniat acesta, referindu-se la interesul aratat lui Gigi Becali, un om lipsit de orice performanta intelectuala, acuzat in repetate randuri de vulgaritate sau homofobie.

Intrebat cum isi explica faptul ca oameni politici de cel mai inalt nivel se arata atat de toleranti cu un infractor care a prejudiciat statul, prof.dr. Radu Gologan a raspuns: "Si mie mi se pare de neinteles acest lucru".

"Simpatia de care el se bucura uneori este total interesata si nu face bine educatiei acestui popor. Noi avem o mare problema in ceea ce priveste felul in care stim sa apreciem valoarea sau non-valoarea, si Gigi Becali este exact un factor care arata cum nu trebuie sa facem", a mai subliniat acesta.

De asemenea, sociologul Mircea Kivu a criticat toleranta aratata in acest caz de politicieni si a subliniat faptul ca personajul principal al acestui dosar este Victor Babiuc, nicidecum Gigi Becali.

"Ce mi se pare mie semnificativ este ca se foloseste foarte des sintagma 'i s-a intamplat'. Este abordat subiectul ca si cand i s-ar fi intamplat o nenorocire lui Gigi Becali, cum ar fi, sa zicem, sa fi fost lovit de o masina pe strada sau sa se fi imbolnavit de o boala grava, uitandu-se de fapt ca ceea ce i se intampla acum lui Becali este pedeapsa pe care o primeste pentru ca a savarsit niste fapte penale.

Sigur, este si o problema a Justitiei. Faptul ca sentintele si mai ales instructia cazului dureaza foarte mult, face ca, intr-adevar, efectul pedepsei, din punct de vedere al impactului public, sa fie diluat.

Dar declaratiile politicienilor arata o toleranta mult prea mare fata de actele de coruptie. Repet, faptul ca spun ca 'i s-a intamplat' nenorocirea lui Becali e ca si cum ai spune ca oricui i se poate intampla asa ceva. Dar noi trebuie sa fim constienti ca, totusi, marea majoritate a oamenilor nu fac acte de coruptie, nu capata terenuri valoroase in schimbul unora mai putin valoroase.

Va mai spun un lucru interesant: faptul ca toata lumea a discutat aproape exclusiv despre Becali. Mie mi se pare ca stirea numarul 1 este ca fostul ministru Victor Babiuc a fost incarcerat. El n-a fost oricine, in anii '90, a fost de trei ori ministru in perioada aceea, a fost, pe rand, ministru la Interne, la Armata si la Justitie.

El mi se pare personajul important, pentru ca el e cel care a semnat actele frauduloase, in timp ce Becali a facut o afacere", a declarat Mircea Kivu.

Cat despre spectacolul mediatic non-stop facut de cea mai mare parte a mass-media, sociologul a explicat: "e o istorie mai lunga pentru ca Becali este el insusi un personaj supramediatizat. Multi au spus chiar ca este o creatie a mass-media. El n-ar fi fost atat de cunoscut daca n-ar fi avut acces tot timpul la canalele mass-media. Totodata, este vorba si despre fuga asta dupa rating care afecteaza calitatea programelor si, in general, a mass-media".

Voiculescu a colaborat cu Securitatea. Cererea de revizuire a deciziei, respinsă de Curtea de Apel Bucureşti

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins, miercuri,13 februarie a.c., cererea lui Dan Voiculescu de revizuire a deciziei privind colaborarea cu fosta Securitate, decizia putând fi contestată la instanţa supremă.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a respins cererea lui Voiculescu considerând că aceasta este inadmisibilă.

Hotărârea Curţii nu este definitivă, putând fi contestată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

În 5 februarie 2010, tot CAB a constatat că Dan Voiculescu a avut calitatea de colaborator al fostei Securităţi, iar acesta a contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

La 10 martie 2011, instanţa supremă a decis irevocabil că Voiculescu a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ "Felix", iar ulterior, în 23 iunie 2011, un alt complet al aceleiaşi instanţe a respins ca nefondată contestaţia în anulare făcută de Voiculescu.

Curtea de Apel Bucureşti a notat, în motivarea deciziei din 2010, că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate în scopul "rezolvării unor sarcini de contraspionaj", însă era privit cu suspiciune de comunişti, pentru că avea un trai peste nivelul obişnuit, având o casă cu încălzire şi piscină.

Judecătorul arăta că CNSAS a apreciat corect că Voiculescu a făcut poliţie politică, fapt care reiese şi din documentele depuse la dosar.

"Reclamantul (Dan Voiculescu-n.r.), contrar susţinerilor sale, a fost recrutat în vederea colaborării cu numele conspirativ «Mircea» în anul 1970 de către ISMB, în considerarea posibilităţii informative ca şi translator de limba germană al echipei de hochei a Norvegiei, urmărindu-se furnizarea de informaţii cu privire, pe de o parte, la cetăţeni străini pe linie de CNEFS (Consiliul Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport), iar, pe de altă parte, la cetăţeni străini de la ASE, în anul 1971 propunându-se scoaterea din reţea întrucât nu vine des în legătură cu cetăţeni străini", potrivit motivării.

De asemenea, instanţa a constatat că, în perioadă 1973-1975, Voiculescu a fost verificat pentru a fi recrutat, "inclusiv în scopuri de contraspionaj şi de stabilire a corectitudinii activităţii unor reprezentaţi ai unor firme ce făceau afaceri cu statul român", astfel că, sub numele conspirativ "Felix", acesta a semnat o serie de note referitoare la cetăţeni străini cu care intra în contact, la rudele sale care au fugit din ţară şi la un coleg de serviciu.

Potrivit instanţei, în 1975 s-a propus încetarea colaborării cu DanVoiculescu pentru că acesta intrase în Partidul Comunist Român (PCR) şi nu exista un obiectiv pe lângă care să fie folosit, însă legătura este reluată pentru rezolvarea unor probleme pe linie de muncă în cadrul Comerţului exterior, dar cu menţiunea de a se avea în vedere caracterul nonconformist al acestuia.

"De asemenea, pe parcursul anilor, organele fostei poliţii politice au urmărit activitatea reclamantului, informându-se cu privire la caracaterul nonconformist al acestuia, ce se concretiza în legături cu străinii, fără a fi comunicate potrivit Legii 23/1971, în încălcarea unor reguli de disciplină cu ocazia deplasărilor în străinătate în cadrul activităţii de comerţ exterior, în ducerea unui trai peste nivelul obişnuit al populaţiei, cât timp avea inclusiv un autoturism străin, imobilul său fiind dotat cu încălzire centrală şi piscină", se mai arată în documentul citat.

Din cauza "caracterului nonconformist", în iunie 1979 s-a început urmărirea sa informativă pentru relaţii neoficiale cu cetăţeni străini, acest dosar denumit "Dorin" fiind finalizat peste un an, după ce Voiculescu a avut o discuţie cu ofiţerul de Securitate.

Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti a apreciat că informaţiile furnizate de Voiculescu fostei Securităţi denunţau activităţi şi atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, constând în defăimarea politicii regimului, precum şi dorinţa unor persoane de a fugi din ţară sau de a se revolta şi excedau informaţiilor legate de serviciu.

Instanţa a mai precizat în motivare că o parte din informaţii erau date ofiţerului de Securitate din Vitrocim, maiorul Nicola Marin, cum este şi în cazul unui coleg, LG.

În august 2006, CNSAS a decis că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate, numele conspirativ fiind "Felix". Voculescu a contestat această soluţie la Curtea de Apel Bucureşti.

Dan Voiculescu a fost, în perioada 1970-1982, şeful Departamentului Comerţ Exterior - Vitrocim, iar între 1982 şi 1992, general manager al Biroului Bucureşti şi coordonator al proiectelor Internationale - Crescent Commercial& Maritime Ltd. Cyprus.

                                                                   de Livia Ispas, Cătălin Lupăşteanu

Cele cinci porunci ale vieţii, valabile în special la serviciu

1. Să nu gândeşti.
2. Dacă gândeşti, să nu spui.
3. Dacă spui, să nu scrii.
4. Dacă scrii, să nu semnezi.
5. Dacă semnezi, să nu te miri...

Cristian LAURENŢIU