Către
Ministerul Fondurilor Europene
În atenţia domnului ministru Eugen Teodorovici
1. Multe proiecte de finanţare sunt respinse încă din prima
fază de evaluare datorită condiţiilor de eligibilitate şi administrative şi, în
special, datorită neprezentării tuturor avizelor, certificatelor, declaraţiilor
şi documentelor în formatul, valabilitatea şi conţinutul solicitate de
programul de finanţare.
Pentru soluţionarea
acestui aspect, propun bariere administrative simplificate, reducerea
timpilor de aşteptare şi reducerea duratei de livrare, astfel: Posibilitatea
acordării avizelor în maxim 48 de ore de la depunerea cererii, spre exemplu,
dacă există o singură soluţie tehnică ce permite realizarea investiţiei, indiferent de câte condiţii trebuie
îndeplinite sau cât de costisitoare este investiţia, să se emită avize de
principiu, iar aplicantul, după obţinerea finanţării, să fie obligat să obţină
toate avizele necesare.
Crearea unui ghişeu unic pentru obţinerea
mai rapidă, dintr-un singur loc, a avizelor necesare pentru proiectele
finanţate din fonduri europene, este soluţia perfectă pentru reducerea timpilor
de aşteptare. Funcţionarii care ar trebui să deservească acest
ghişeu sa fie angajaţi ai Agenţiei de Protecţie a Mediului, Direcţia de
Sănătate Publică, Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi a
Materialului Săditor, Direcţia Sanitar-Veterinară şi de Control al Alimentelor,
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional, şi
alte instituţii care emit avizele solicitate în vederea obţinerii
fondurilor structurale.
2. Pentru proiecte care
implică execuţia de lucrări, sunt
obligatorii Certificatul de Urbanism şi anexele acestuia, inclusiv
avizele/acordurile/studiile de specialitate prevăzute în acesta. Certificatul
de urbanism ar trebui să fie
consultativ, adică să precizeze ce se poate construi, care sunt elementele
privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor
existente la data solicitării şi să stabilească cerinţele urbanistice ce
urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului, fără a
obliga aplicantul să obţină, în această fază, avizele şi acordurile legale, necesare
în vederea autorizării; aplicantul, după primirea finanţării, se obligă să
obţină ulterior toate aceste avize şi acorduri.
3. O problemă majoră
identificată este accesarea de credite pentru cofinanţare, precum şi dobânzile
mari la creditele obţinute. În aceste condiţii, se impune crearea unui
parteneriat între guvern şi băncile care acordă credite pentru
cofinanţarea proiectelor, care să stabilească un număr minim de criterii
financiare de eligibilitate şi de evaluare a proiectelor. Este un fapt cunoscut
că firmele start-up nu prezintă suficientă bonitate pentru a obţine o finanţare
bancară, fără acest acord nu se va respecta principiul egalităţii de şanse,
start-up-urile neavând posibilitatea de a accesa aceste fonduri.
4 Principalele cauze ale
nivelului scăzut de absorbţie este insuficienta capacitate a beneficiarilor
privaţi de a asigura finanţarea proiectelor şi reticenţa băncilor de a acorda
creditare în acest scop. În acest sens, s-a solicitat prezentarea unei Scrisori de Confort la
depunerea cererii de finanţare şi la semnarea contractului de finanţare pentru
proiectele care intră sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis. Scrisoarea
de confort ar trebui să reflecte doar
dacă banca e dispusă să finanţeze un asemenea proiect, fără să analizeze în
detaliu proiectul. Această analiză în detaliu a proiectului are ca scop, de
fapt, aplicarea unui comision de emitere a scrisorii de confort foarte mare,
care ar trebui limitat la 100 lei pentru un proiect in valoare de pâna la 100.000
€, şi nu obligă banca în niciun fel să acorde cofinanţarea conform scrisorii
emise, în cazul în care proiectul este acceptat la finanţare.
5. Eliminarea etapei de evaluare a proiectelor realizată de autoritatea de
management/OI/etc., în cazul în care proiectul respectiv primeşte acceptul de
finanţare din partea unui creditor (bancă, IFN sau chiar firme de leasing care
să fie acceptate în procedură, mai ales pentru proiecte care implică achiziţia
de utilaje). Motivul acestei soluţii este că, în condiţiile în care o bancă/
IFN este dispusă să se angajeze ferm
într-un proiect, să rişte bani alături de un aplicant, atunci aceasta are
suficienţi specialişti să analizeze şi să urmărească proiectul, banca
finanţatoare implicându-se mai mult în sistemul de implementare a
instrumentelor structurale. OI-urile vor realiza doar controlul fizic al
etapelor de implementare.
6. Introducerea
posibilităţii ca aplicantul, după realizarea şi depunerea proiectului în
conformitate cu ghidul solicitantului, să continue derularea acestuia în
vederea atingerii obiectivelor şi rezultatelor stabilite prin planificare
eficientă a activităţilor proiectului şi respectarea planificării pentru a atinge obiectivele propuse
(realizarea achiziţiilor), urmând apoi să primească cota de finanţare
nerambursabilă.
7. Devizele pe obiect ar trebui prezentate doar după obţinerea finanţării,
întrucât implică costuri suplimentare pentru Beneficiar, care nu are nici o
certitudine că proiectul său va fi acceptat.
8. Eliminarea
solicitării de prezentare a trei oferte în etapa de depunere a cererii de
finanţare, întrucât, practic, se fac selecţii de oferte, fără a şti dacă se va
achiziţiona şi când. Preţurile variază, iar etapele de evaluare şi selecţie se
întind pe o periodă lungă de timp. Furnizorii de materiale şi echipamente pot
modifica preţurile, iar după câştigarea proiectului, Beneficiarul se află în situaţia de a relua
procedura sau de a nu găsi aceleaşi specificaţii tehnice aprobate prin proiect
şi preţuri similare.
9. Eliminarea solicitării de prezentare a caracteristicilor tehnice ale
echipamentelor. Achiziţia unui utilaj trebuie să urmărească performanţele
tehnice ale acestuia, care au ca rezultat îndeplinirea indicatorilor: - Se urmăreşte achiziţia unui tractor care ară
10 ha/zi , fără a conta dacă acest utilaj are 110 sau 150 cp.
10. Realizarea
de aplicaţii de înregistrare on-line a proiectelor pentru toate domeniile
majore de intervenţie, structurarea informaţiilor cu privire la depunerea
documentelor necesare pentru accesarea finanţării; realizarea unui sistem de
date complex, care să permită monitorizarea stadiului proiectelor finanţate;
urmărirea progresului fizic şi procedural înregistrat în implementarea
proiectelor; monitorizarea etapelor parcurse de un proiect de la depunere şi
până la finalizarea acestuia în conformitate cu procedurile în vigoare;
asigurarea transparenţei decizionale şi procedurale cu privire la efectuarea
plăţilor şi verificarea cererilor de rambursare; asigurarea transparenţei
pentru selecţia proiectelor etc.
11. Crearea unor iniţiative care
să vizeze combinarea fondurilor structurale cu PPP.
12. Reducerea întârzierlior
majore în faza de evaluare a proiectelor prin stabilirea unui calendar clar,
public, privind fiecare etapă de evaluare, astfel asigurându-se transparenţa.
S-a constatat că perioadele lungi de timp între aprobarea proiectelor şi
contractarea lor efectivă pot duce la costuri suplimentare:
· Autorizaţia de construcţie obţinută iniţial,
valabilă numai un an, poate expira până la semnarea contractului, chiar dacă
proiectul a trecut de vizita precontractuală şi a fost aprobat. Firma trebuie
să mai achite 30% din valoarea iniţială a autorizaţiei pentru o prelungire de
şase luni.
· Beneficiarul, după o aşteptare de câteva
luni, este obligat, în momentul în care primeşte răspunsul autorităţilor
privind semnarea contractului de finanţare, să dispună de lichidităţile
reprezentând TVA necesară în proiect, cheltuieli care au fost considerate
neeligibile etc.
· Preţurile echipamentelor/utilajelor se
modifică pe o perioadă lungă de timp.
· La momentul evaluării unui proiect, se are în
vedere şi criteriul cost-eficienţă,
se va stabili dacă bugetul este justificat şi calculat bine în raport cu
activităţile prevăzute şi rezultatele previzionate şi dacă preţurile/costurile
sunt estimate în limita celor practicate pe piaţă la momentul evaluării, care
diferă de cel al depunerii cererii de finanţare.
Cu stimă,
Senator
Marius Sorin Bota
