Personalul medical își crere drepturile prin greva japoneză instituită în toate unitățile medicale

 Începând de miercuri, în toate unitățile medicale și de asistență medicală din țară a început această formă de protest numită grevă japoneză. Ea este o formă de protest decentă, dar care, e menită să arate autorităților, încă o dată, că legislația trebuie respectată.

Continuă greva japoneză din spitalele din Maramureș. Sanitas a anunțat că greva va continua până când nemulțumirile angajaților din sistemul de sănătate vor fi auzite și se vor lua măsuri concrete. Din punct de vedere al drepturilor salariale, au fost elaborate în ultimele șapte luni, un hățiș de legi care induc într-o stare de confuzie conducerile unităților medicale și fac imposibilă aplicarea legislației.

”La începutul pandemiei, d-l președite a spus că nu va acorda sporuri personalului implicat în pandemie, ci va acorda stimulente în valoare de 500 de euro. Au fost doar păcăleli, minciuni, de fapt oamenii nu au văzut niciun ban”, spune Mircea Ciocan, lider SANITAS Maramureș.

 Liderul sindical explică cum s-au petrecut lucrurile.

”În asistența socială, în vinerea Paștelui, s-a dat o dispoziție, prin care, întregul personal ar urma să fie consemnat timp de 14 zile, în unități, petrecându-și sărbătorile alături de beneficiari, și s-au eliberat exact două săptămâni mai târziu, în vinerea de după duminica Tomii, lucru pentru care, s-a gândit la momentul respectiv, acordarea unui stimulent de compensare a acestor situații. Acest stimulent nu a mai fost acordat niciodată. S-a schimbat cadrul legislativ, iar ulterior a fost contestat la Curtea Constituțională. La fel și atunci când au izbucnit focare de infecții cu COVID în centrele de asistență socială personalul a fost consemnat să stea cu beneficiarii pentru a le acorda asistență medicală, fără a mai li se acorda vreun stimulent de risc, prevăxut pentru astfel de situații”, explică Mircea Ciocan.

S-a emis apoi o altă lege de recunoaștere a meritelor personalului sanitar, care a presupus acordarea unor sporuri de 30, maxim 80 delei celor mai implicați în activitățile de combatere a epidemiei, care au rămas însă, numai pe hârtie.

”În acest moment posturile din sistem sunt blocate, accesul în sistemul de sănătate și de asistență socială nu mai este posibil, o parte din personal s-a pensionat, unii s-au îmbolnăvit sau alții au abandonat lupta,  din păcate,a m avut parte și de decese. Aceste lipsuri nu pot fi înlocuite, ceea ce duce la încărcarea sarcinilor și a unui surmenaj din partea personalului medical. Dacă nu se va interveni, sistemul medical va claca. Importat e reluarea dialogului dintre autorități și sindicate pentru a se găsi cele mai bune soluții de traversare a acestei crize”, spune Mircea Ciocan.

Printre revendicările greviștilor se regăsește și acordarea stimulentului de risc pentru personalul medical, serviciul de ambulanță, DSP-uri, medicina școlară, unitățile de asistență medico-socială, care în perioada stării de urgență au intrat în contact cu pacienții confirmați ori suspecți de infecția cu SARS-CoV-2; acordarea sporului de până la 30 % pentru personalul din sistemul sanitar și cel de asistență social.

Pandemia a „păpat” peste 4,5 milioane lei spitalelor din Maramureş

Coronavirus a făcut foarte mult rău omenirii. Pe lângă faptul că s-au îmbolnăvit milioane de oameni şi murit sute de mii. Însă, pandemia de coronavirus a este departe de a se fi încheia şi provoacă în continuare necazuri. Din păcate suferă şi economia. Locuri de muncă pierdute şi mulţi bani investiţi. Din păcate spitalele au fost total nepregătite în faţa numărului mare de îmbolnăviri. De toate acestea, dar şi de multe altele, nu a scăpat nici judeţul nostru. Datorită faptului că unităţile medicale nu au fost dotate cu materiale sanitare, materiale de protecţie şi aparatură medicală, doar în primele 6 luni ale acestui an, Consiliul Judeţean Maramureş a investit peste 4,5 milioane de lei în infrastructura medicală şi alte câteva milioane de lei în materiale sanitare şi de protecţie. Spitalului de Boli Infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare i s-a acobrdat suma de peste 2 milioane de lei, Spitalului Judeţean de Urgenţă, aproximativ 1,5 milioane de lei. Banii au fost viraţi şi spre Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei şi Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus. Spitalul de Boli infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare a beneficiat de 1.500.000 de lei pentru extinderea pe verticală a tronsonului sudic al clădirii şi pentru reparaţii la şarpantă, dar şi pentru schimbarea învelitorii la tronsonul nordic, Clădirea C. Suma de 405.000 de lei a fost acordată pentru achiziţia aparatului Real Time PCR care a reprezentat subvenţii de la bugetul de stat, în timp ce 165.000 de lei au fost viraţi pentru achiziţia unui concentrator oxigen şi a unui monitor funcţii vitale. 56.000 de lei s-au acordat pentru achiziţia de echipament medical: congelator vertical pentru stocare şi conservare plasmă şi produse biologice. 45.000 de lei au fost investiţi de Consiliul Judeţean în achiziţia de echipamente medicale, în timp ce 15.000 de lei au fost necesari pentru dotarea unităţii medicale cu un scaun pentru recoltare sânge şi tratament, cu acţionare electrică. La Spitalul Judeţean s-a alocat suma de 1.031.000 de lei pentru achiziţia de echipamente medicale: masă de operaţie chirurgie cardiacă şi toracică, ecocardiograf Doppler de înaltă performanţă cu sondă transesofagiană, defibrilator intern cardiac cu padele, monitor funcţii vitale hemodinamic invaziv, pat ATI şi aspirator chirurgical. 460.000 de lei s-au acordat pentru achiziţia aparatului Real Time PCR. Câte 450.000 de lei au primit Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus şi Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei, în vederea achiziţiei de echipamente medicale pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemia de COVID -19.

Autor: Vasile Gherman

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

LĂCAȘELE DE CULT SUNT UNA SPITALELE SUNT ALTCEVA

Nu are rost să tot spunem că de ce se investesc mai mulți bani fie în construcția, amenajarea,sau administrarea lacașelor de cult decât în folosul obiectivelor cu profil sanitar. Este adevărat că prin cât se investește în lacașele de cult se mai puteau face măcar vreo 10 spitale,dar la acestea nu tot așa se proceda ca la cele existente? Cine te-ar fi luat în unitățile sanitare cu ”poftiți domnule” dacă nu aveai programare sau ceva în buzunar ...ori cunoștințe, legături de rudenie, etc...Altfel ești programat după săptămâni întregi,dacă nu după luni bune de zile... Un spital, două în plus, nu ajută pe nimeni cu nimic, deoarece e aceeași procedura la toate...programări, așteptări...cu săptămânile...Doamne ferește de o ”urgență” că astfel ,,poate, poate intri la medic, după câteva ore, astfel putem avea spitale pe toate străzile că fără să ai ce am menționat mai sus e ...doar așteptare...

                                                                 Vasile Dan Marchiș

O lege pentru umilirea românilor! UDMR ne acuză pe unde poate de discriminare, dar începe epurarea etnică a personalului medical român din spitale

În timp  UDMR se plânge pe la toate porțile străine că ungurii din România sunt discriminați și că nu au drepturi, legile adoptate cu zel de Parlamentul român îi contrazic.

O lege pentru umilirea românilor! UDMR ne acuză pe unde poate de discriminare, dar începe epurarea etnică a personalului medical român din spitale

Cel mai bun exemplu este noua  Lege a sănătății și asistenței sociale. Noua legislație va permite conducerii spitalului din Covasna, care deja se pregătește să aplice acest act normativ, să angajeze pe viitor exclusiv doctori vorbitori de limba maghiară  sau să-i „ajute” pe doctorii români să părăsescă spitalul pentru a face loc doctorilor vorbitori de limba maghiară, scrie jurnalistul Dan Tanasă pe site-ul său.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că Spitalul Județean de Urgență din Sfântu Gheorghe va asigura, începând cu data de 1 ianuarie 2018, condițiile necesare pentru ca pacienții să-și poată folosi limba maternă în relația cu personalul medical, așa cum prevăd noile reglementări legale, transmite Agerpres preluat de Mesagerul de Covasna.

Tamas Sandor a salutat completările făcute de Parlament la Legea sănătății și asistenței sociale, care prevede asigurarea personalului de specialitate cunoscător al limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând acestor minorități e au o pondere de peste 20% din numărul total al locuitorilor, e numărul lor este de cel puțin 5.000, și a menționat că deja a purtat discuții cu conducerea Spitalului Județean, aat în subordinea Consiliului, pentru a vedea cum va putea implementată legea. „Am avut probleme în anii trecuți, chiar la Spitalul Județean de Urgență, când am fost reclamați de mai multe ori, din mai multe părți că cetățeni bolnavi nu au avut posibilitatea, nu au putut să spună în limba lor maternă ce îi doare pentru că nu am avut personal de specialitate, medici, ori asistenți, care știu ungurește. (…) Nu mi s-a părut nici atunci normal și am convocat de la Secția de Urgență toți medicii și am discutat această problemă. Eu susțin că bolnavul are întotdeauna dreptate. (…) Legea intră în vigoare pe 1 ianuarie 2018 și deja am vorbit cu directorul Spitalului Județean ca să vedem cum ne pregătim pentru intrarea în vigoare. Eu chiar vreau să punem la punct această posibilitate”, a declarat Tamas Sandor.

Jurnalistul Dan Tanasă scrie pe site-ul său cum stau lucrurile în județul Covasna.

Potrivit paginii oficiale de internet a Spitalului Județean Covasna, 8 secții din cele 27 ale Spitalului de Urgență Covasna nu au doctori etnici maghiari. E posibil ca unii dintre ei să fie vorbitori de limba maghiară dar e puțin probabil. În toate aceste secții se va întâmpla una din două situații: fie vor fi scoase la concurs noi posturi de doctori și vor fi angajați automat doar doctori de limba maghiară (bugetul instituției va trebui mărit pentru a acoperi noile posturi), fie o parte dintre doctorii români angajați deja vor fi dați afară pentru a face loc altor doctori, etnici maghiari, care vorbesc limba maghiară.

Spre exemplu, la secția Neurologie Pediatrică sau secția Balneologie se regăsesc în prezent doar doctori etnici români. Noua legislație va permite conducerii spitalului să angajeze pe viitor exclusiv doctori vorbitori de limba maghiară (de parcă pacienții etnici maghiari nu au nevoie de doctori bine pregătiți profesional ci de doctori care vorbesc limba maghiară) sau să-i „ajute” pe doctorii români să părăsescă spitalul pentru a face loc doctorilor vorbitori de limba maghiară.

Aceeași situație se va regăsi și în cazul asistentelor medicale pe fiecare secție în parte.

UDMR este partidul care în ultimii ani s-a plâns în mod constant în afara granițelor țării în legătură cu presupuse  încălcări ale drepturilor maghiarilor din România. Liderii UDMR au ajuns să reclame România pentru discriminarea maghiarilor inclusiv la Departamentul de Stat al SUA. Unde au găsit înțelegere. O dovedește cel mai recent raport anual al Departamentului de Stat, in care România este acuzată că discriminează minoritatea maghiară în ceea ce privește posibilitatea de folosire a limbii materne, în special în tribunale și în problemele administrative.

Autor: ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ

Sursa: activenews.ro