SPRE DIMINEAȚĂ
Autor Nelu Danci
Acuma spre dimineață
Îmi țin nevasta în brață,
Că un pic s-a supărat
Aseară am fost în sat.
La una mai tinerea
Ce era tot singurea,
Ca hoții să nu o fure
Că e aproape de pădure.
Și cum ceața s-a lăsat
Umblă hoții la furat,
Și fură câte-o mândruță
Tinerică și drăguță .
Și uite așa eu om milos
Am fost mândrii de folos,
Amu îi musai a mă împăca
Și cu nevăstuța mea .
Ca să primesc de mâncare
Și batăr o sărutare ,
Că și ea este miloasă
Și să plec ea mă mai lasă.
Că știi că nu-s strâcător
Și la nimeni nu-s dator ,
Numai cu câte-o guriță
Dar la ea nu la mândruță.