Suspină Niprul și se zbate
Vântul vuiește neîncetat
Se îndoaie salcia pletoasă
O vijelie s-a iscat
Doar luna palidă zâmbește
Când se arată printre nori
Parcă-i o luntre ce plutește
Și se afundă încetișor
În sat e liniște deplină
Cocoșii încă nu au cântat
Șoptesc în noapte păsărele
Iar Niprul geme neîncetat.
Ioan ANDREICA