Ce se-ntâmplă, totuși, cu Economia Mondială?

Cum e posibil ca întreaga economie mondială să fie doborâtă, pusă la colț, de niște lansatoare de rachete puse într-o strâmtoare? Oare nu e un pretext a celor ce iau decizii ca să crească prețurile după propriul interes? Și da, OPEC e probabil cea mai mare organizare anti-consumator de pe Planetă…nu piața, ci ei decid cât petrol dau Lumii, cu ce preț, când scad sau cresc producția, ținând prizoniere economii. Ce se petrece în realitate?

Am urmărit peste ani doi oameni în a căror opinii despre economie și lume am crezut. Alvin Toffler, afacerist-scriitor-futurolog și Robert Kiyosaki-afacerist, autor, antreprenor. Nu erau doar teoreticieni, ci și afaceriști de succes. Ei au fost printre primii care au observat strângerea rândurilor miliardarilor în jurul președinților, formarea cercurilor de putere. Circulă acum pe Facebook un fel de tristă glumă cu iz de adevăr. Copilașul întrebând mămica: „De ce avem războaie, mami?/ Pentru că suntem conduși de un grup elitist de psihopați care dețin băncile ce controlează guvernele și mass media, ei finanțează ambele părți ale războaielor pentru profit și construiesc aprobarea publicului pentru tot ce fac prin propaganda din media”. Hmmmm…
Cât despre petrol, rețineți că Arabia Saudită are o magistrală prin deșert cu care ocolește strâmtoarea, celelalte state nu trebuie decât să apeleze. Contra cost, evident. Dar e mai bună criza. Deja Anglia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Japonia și da, România probabil cu bricul Mircea sau cu macheta bricului Speranța ar interveni alături de Big Brother. Să deblocheze o strâmtoare în loc să caute soluții. Între timp, da, cu accize de 40%, cu cât e prețul mai mare, Statul e mai bogat. Doar vine întrebarea: Statul ăsta… nu eram noi? Nea Ilie, nea Ilie, înțeleg, economie/Ia-ți și tu, da’ dă-mi și mie! În curând tăvălugul prețurilor va veni peste românul care deja e cocoșit de creșterea impozitelor. Va veni și peste prețurile care creșteau „tradițional” de Paști, de la ouă la adidași. Ce faci, nea Ilie?
Dar să vedem ce fac cei mai mari ca tine. Trump de exemplu. Latră! La oricine nu-i face pe plac. La NATO cel laș, deși statutul său zice că e o organizație defensivă. Apără curtea, nu merge la vânătoare. Pentagonul cere acum 200 miliarde de dolari Congresului, c-a rămas fără rachete de tras… Într-o săptămână, costurile conflictului pentru ei, agresorii, nu pentru ceilalți, au ajuns la 11 miliarde dolari. Știți cât au costat războaiele anterioare America? Al doilea război mondial – 4,7 triliarde dolari. Afganistan – 4 triliarde. Vietnam – 843 miliarde. Coreea – 341 miliarde. Primul război mondial – 334 miliarde. Războiul din Golf – 102 miliarde. Cel din Iran, după doar o săptămână, 11 miliarde. Aflăm cu un drum, de la specialiști, ce face Iranul. Se numește Doctrina Mozaic. Piese individuale, de exemplu Garda Revoluționară Islamică nu are conducere totală de la centru, ci sunt 31 de unități autonome. Cu propriile drone, rachete, soldați. Ce-și propun? Nu să câștige războiul. Ci să-l facă cel mai costisitor posibil, încât să nu mai renteze să-l porți. Cu barilul ajuns la 120 de dolari, de la 70-73 dolari! Câștigă cine? Păi aparent pierde toată lumea, în afară de state și de petroliști. Cum ar veni, ce spunea mămica de mai sus.
La final, Kiyosaki. Care azi învață lumea: „Nu investi în ce pot ei printa. Nu stocuri, nu bonduri, investește în afaceri, în mine, în țiței, în ferme. În ceva palpabil, ce nu poate dispărea la cheful unora, în ceva ce n-a fost creat de guverne din…aer. Investiți în producție nu în speculație”.

Autor: Alexandru RUJA

Sursa: Graiul Maramureșului

Patrick André de Hillerin: “Atât de lăudatul „administrator priceput” Ilie Bolojan este, totuși, un analfabet economic.”

 

„Acest impozit reprezintă, de fapt, contribuția proprietarilor de case, de apartamente, la bugetul local, pentru ca primăria respectivă să le creeze condiții mai bune pentru ei și pentru familiile lor. Asta înseamnă racordare la apă, canalizare, asfalt, iluminat public, gaz, încălzire”. – Ilie Bolojan, prim ministrul României, într-un interviu acordat postului TV Digi 24

Atât de lăudatul „administrator priceput” Ilie Bolojan este, totuși, un analfabet economic.

Omul ăla „onest”, băiatul bun care ne-o cam trage dar numai pentru că n-are încotro, spune niște prostii cu aerul că ne împărtășește niște mari adevăruri.

Nu sunt niște mari adevăruri, sunt niște minciuni care se perpetuează de foarte multă vreme și despre care, de fapt, nimeni nu vorbește.

Cet este că impozitele locale nu sunt, în mod absolut, despre ceea ce spune domnul Bolojan.

Să le luăm pe rând:

I. „Apă și canalizare”. Nimeni în această țară nu plătește impozit pe proprietate pentru a avea apă curentă și canalizare. Pentru acest lucru se face un contract cu o societate comercială care îți oferă acces la apă și canalizare, contra cost. Societatea comercială poate fi de stat, poate fi privată sau cu capital mixt, dar nu-și acoperă costurile din taxe și impozite locale, ci din banii pe care îi primește de la abonați. Statul construiește, de cele mai multe ori, rețeaua de alimentare cu apă și canalizarea, dar ulterior o concesionează unei societăți comerciale. Sunt localități unde nu există, de exemplu, canalizare, dar proprietarii plătesc același impozit ca și cei din localitățile unde există canalizare. Impozitele locale nu sunt, în mod real, pentru alimentarea cu apă și canalizare.

II. „Gaz”. De asemeni, primăriile nu asigură nicăieri racordarea la gaze sau furnizarea de gaze naturale. De acest lucru se ocupă societăți comerciale. De stat, private sau cu capital mixt. Statul, într-adevăr, construiește magistralele, conductele prin care se transportă gazul, stațiile de pompare și, de cele ami multe ori, chiar rețele din localități. După care concesionează aceste conducte unor societăți comerciale. Racordarea fiecărui consumator nou la gaz se face doar voluntar și contra cost. Furnizarea gazului se face contra cost și nu este subvenționată de primărie. În prețul gazului folosit de utilizatorul final se găsește și costul transportului acestuia. Deci nu, impozitele locale nu sunt nici pentru gaz.

III. „Încălzire”. Primăriile nu furnizează energie termică, decât în cazuri excepționale, deși nu cred că mai există așa ceva. De frunzărea energiei termice se ocupă niște societăți comerciale. De stat, private sau cu capital mixt. 44,56% din populația țării, cea care trăiește în mediul rural, nici măcar nu are acces la rețele de furnizare centralizată a energiei termice, încălzirii, deci în mediul rural în niciun caz impozitul local nu este destinat asigurării încălzirii de către primărie. De asemeni, în mediul urban nu există doar blocuri de apartamente, ci și case, care nu sunt branșate la sistemul centralizat de încălzire. Nici toate apartamentele din blocuri nu mai sunt branșate la sistemul centralizat de încălzire. Totuși, proprietarul unui apartament debranșat la încălzirea centralizată plătește același impozit local ca vecinul lui de bloc, cu un apartament identic, branșat la sistemul centralizat de încălzire. Deci nu, impozitele locale nu sunt nici despre „încălzire”. (Există localități unde primăria subvenționează costul încălzirii, din impozitele și taxele locale. Dar aceasta este o practică discriminatorie și ar trebui să înceteze.)

IV. „Asfalt și iluminat public”. Da, aici premierul o nimerește, în cele din urmă. Asfaltul și iluminatul public în localitățile patriei este plătit și asigurat de primării, din impozitele locale plătite de proprietarii de terenuri și clădiri și din alte taxe și impozite locale. Dacă un tronson de drum dintr-o localitate face parte dintr-un drum național sau județean, de acel tronson de drum primăria localității nu se poate atinge, el fiind în administrarea autorităților naționale sau județene. Problema este că și aici există discrepanțe/discriminări. Un proprietar care locuiește pe o stradă neasfaltată sau care nu beneficiază de iluminat public, plătește, în aceeași unitate administrativ-teritorială, fix același impozit ca unul care are proprietatea amplasată pe o stradă asfaltată și care beneficiază de iluminat public.

Premierul nu vorbește despre gunoi, și bine face, pentru că acesta nu este, de asemeni, colectat de către primărie. Primăria funcționează doar ca intermediar între locuitor și societatea comercială care colectează, contra cost, gunoiul. Deci nu, impozitele locale nu sunt nici despre gunoi.

Așadar, pentru ce sunt impozitele și taxele locale?

În principal, acestea trebuie să acopere următoarele:

– amenajarea (inclusiv construcții) și întreținerea spațiilor publice aflate în proprietatea publică sau privată a UAT-ului;

– amenajarea și întreținerea infrastructurii rutiere;

– asigurarea iluminatului public;

– intermedierea asigurării serviciilor de alimentare cu apă și canalizare și de colectare a deșeurilor;

– asigurarea serviciilor care trebuie oferite populației de către autoritățile locale (urbanism, autorizații cerute de legi, asistență socială, registrul agricol, evidența populației etc.), aici intrând, desigur, salariile angajaților primăriei și cheltuielile de funcționare ale acestor servicii. Tot aici intră și sumele (derizorii) care asigură funcționarea consiliilor locale, organele „legislative” ale UAT-urilor.

În mare, ca așa stau sau ar trebui să stea lucrurile. Chiar dacă nu am acoperit (pentru că nici nu mi-am propus) toate lucrurile pentru care cheltuie o primărie din impozitele și taxele locale, cert este (iar cineva ar trebui să facă un curs rapid dar intens cu premierul, să înțeleagă și el cum funcționează și ar trebui să funcționeze un sat, o comună, un oraș, o țară) că impozitele și taxele locale nu sunt pentru „apă, canalizare, gaze, încălzire”.

Mulțumesc.

Autor: Patrick André de Hillerin

Totuși, e vorba de China! Țoiu s-a răsturnat din nou!

 

Fostul premier Adrian Năstase, a participat, alături de Viorica Dăncilă, la parada militară de la Beijing, alături de preşedintele chinez, Xi Jinping, cel rus, Vladimir Putin, şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un.

El a fost criticat în ţară de „prietenii” lui pentru acest lucru, inclusiv de ministrul de Externe, Oana Ţoiu.

Adrian Năstase a explicat pe blogul său că a fost invitat în China ca persoană particulară şi că „în niciun caz” nu a vrut să reprezinte actuala conducere politică.

„Cred că MAE nu a înţeles, evenimentul a avut loc la Beijing, şi nu la Moscova”, a mai spus Năstase.

Fostul premier a adăugat că, oricât de mare ar fi influenţa sa în China, nu crede că poate decide pe cine să invite preşedintele Xi în ţara sa.

„Oricât de mare ar fi influenţa mea în China, nu cred că pot decide pe cine să invite preşedintele Xi în ţara sa. Cum nu pot să decid pe cine să invite preşedintele Trump în Alaska.

Cândva, va trebui să explic, mai pe larg, despre importanţa memoriei în politica externă, a încheiat Adrian Năstase.

C.L.

Totuși, femeia asta are și ceva original în ea?

Primarul USR din Câmpulung, Elena Lasconi, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale. În bunul mers al politicii românești, candidata își începe campania electorală cu un furt intelectual.

Profesorul de Științe Politice, Radu Carp, o acuză pe Lasconi că, deși spune că e un om de dreapta, se folosește cam des de stânga. Aceasta a plagiat un slogan de campanie al unui partid socialist din Marea Britanie.

Mizând pe faptul că cei mai mulți români nu citesc, echipa de campanie a Elenei Lasconi a tradus integral un slogan de campanie laburist și l-a atribuit candidatei USR la prezidențiale.

Traducerea la englezescul „For the many not for the few” ar însemna, pe românește, „Pentru cei mulți, nu pentru puțini”. Adică, exact ce scrie pe panourile electorale ale edilului din Câmpulung.

Profesorul Radu Carp crede că este posibil ca Elena Lasconi să nici nu aibă cunoștință de acest aspect, iar totul să fie rezultatul oamenilor de campanie ai partidului.

Sloganul, folosit de către reprezentanții Partidului Laburist din Marea Britanie, „pentru cei mulți, nu puțini”, a fost extras din Constituția aceleiași formațiuni politice, din 1995, și are implicații adânci în istoria partidelor de stânga. (gandul.ro)

Gheorghe Piperea: „Cam ce joc face, totuși, acest Vlăduț?”

 

Cam ce joc face, totuși, acest Vlăduț?

După ce a dat alte cifre ale bolnavilor de la ATI și ale vaccinărilor, mult mai mici decât cele oficiale, acum susține că rata de infectare în București e mult mai mare decât cea oficială (5,46 la mie) și că în curând întregul oraș va intra în carantină. Inclusiv vaccinații – conform lui Vlăduț, care este un specialist de mare clasă în medicină, virusologie și matematici superioare, cu înalte studii de economie și banking la Viena, vaccinații pot să transmită în continuare boala, deci stau și ei în carantină, supunerea lor la riscurile serurilor injectate fiind inutilă.

Colac peste pupăză, Vlăduț declară că întârzierile în plata salariilor personalului medical (pentru asta, un reprezentant al acestui segment, dl. Săndesc, amenință cu demisia în bloc, ca un erou ce se află) sunt cauzate de un funcționar, care a “uitat” că tre’ să semneze niște hârtii. De două luni. Și spune asta cu un calm și o detașare de zici că vorbește despre câinele său de casă. Cam așa vorbesc toți acești politicieni “noi” – cu calm, cu superioritate, ca și când nu ar fi dat foc lumii panicând oră de oră populația cu știri catastrofice despre “acest nenorocit de virus ucigaș”, cu o rată de fatalitate de 0,1%…

Nu că nu m-ar încânta, totuși, că cineva oficial îl contrazice pe sumbrul și distrugătorul Arafat, dar aici e vorba de ceva mult mai important – pierderea azimutului unei populații complet terorizată, tulburată emoțional în cel mai periculos mod, blazată, aflată în pragul colapsului. Mai ales copiii, mai ales cei pe care îi așteaptă examene, sunt afectați. Nu te poți juca cu așa ceva.

Mai există guvern? A existat vreodată în acest răstimp? Sau toți s-au ascuns în spatele micilor dictatori cu halate albe, care au profitat din plin de banii aruncați cu lopata pe fereastră de Vasilică Cîțu, în timp ce medicii adevărați, cu suflet și compasiune, cu credință în jurământul lui Hipocrate, au fost aruncați în focuri, să se descurce singuri, iar acum sunt lăsați fără salarii, dați pe mâna gauleiterilor din colegiul medicilor și puși cu spatele la zid de viitoarele procese de malpraxis, pentru care Arafat s-a spălat deja, regulamentar, pe mâini?

PS Am aflat dintr-o postare a dlui Sorin Faur că luminile stradale se sting după ora 21. Apă caldă în București nu e de mult – ne-au asigurat de asta votanții entuziaști ai lui N. Dan. Urmează să ne ia și curentul după ora 22 și gata, revenim în plin comunism ceaușist. E, de-abia atunci vreau să îi văd pe anti-comuniști cum se simt. Noi o să supraviețuim – am mai fost sub bocancul comunist și nu ne-am sufocat. Cum veți rezista voi, băieți dă driapta? Fără curent și internet?

Autor: Gheorghe Piperea