Printre ultimii veterani de război, Iosif Cosma Roman, a murit la vârsta de 100 de ani!

 

Ultimul veteran de război, Iosif Cosma Roman, a murit la vârsta de 100 de ani. Prieten cu fotograful Marii Uniri, a murit trist privind respectul actual, de fațadă ori electoral, pentru eroii neamului!

Anunțul a fost făcut de către reprezentanții Cercului Militar din Alba Iulia, prin intermediul paginii de socializare a instituției.

„S-a născut la Ciugud, județul Alba, la final de martie (28 martie 1923) și a copilărit alături de alți trei frați mai mari. Tatăl lor a fost în America, ca mulți alți români care au trecut Atlanticul la început de veac XX, în căutarea unei vieți materiale mai bune.

Întors de pe acele tărâmuri, se căsătorește și are patru fii, care aveau să participe toți în al Doilea Război Mondial. Unul dintre ei, Amos, a fost luat prizonier la ruși și acasă nu s-a mai întors nicicând.

Iosif sau Sâvu, cum îi spuneau cei dragi, era cel mai mic și la nici 20 de ani avea să fie înrolat în cadrul Regimentului 91 Infanterie, chiar în contigentul 45 în care fratele său, Simion, era sergent: „Pentru mine era foarte bine că fratele meu m-a luat în contigentul lui. Nu am primit bătaie niciodată, cum o luau alți soldați”, povestea el.

A participat la luptele duse împotriva armatei ungare, timp de două săptămâni, în zona Aiudului. Acolo ar fi existat cuiburi de mitraliere maghiară și care opuneau rezistență.

În această luptă, fratele său, sergentul Simion, este împușcat grav la picior, pe raza localității Livezile, iar din cauza rănilor nu va mai participa în război. Tot atunci și veteranul nostru a fost rănit la ambele mâini, însă după refacere în spitalul din Craiova, este înrolat din nou, iar contigentul său ajunge la Oarba de Mureș după luptele sângeroase cunoscute.

Este luat pe front și ajunge cu camarazii săi până în Munții Tatra alături de poetul maramureșean Ion Șiugariu, din Cehoslovacia. Povestea că pericolul morții l-a însoțit pe toată durata războiului. În Ungaria, o schijă l-a rănit la cap, iar rănile i-au fost oblojite de o rusoaică soldat.Pe lângă pericolul morții iminente, a suferit de foame, alături de camarazii săi.

Chinuiți au fost și de păduchi, numiți de soldați „partizani” și care stăteau pe ei în strat gros: „Îi luam cu mâna cum iei în palme nisipul”. Din Cehoslovacia s-au întors pe jos timp de câteva luni. După eliberare, s-a întors acasă, s-a căsătorit și a avut doi copii, o fată și un băiat, decedat de mai mulți ani.

Și-a construit casă în Alba Iulia, fiind mulți ani vecin cu fotograful Marii Uniri, Samoilă Mârza: „Era bătrân când l-am cunoscut și am povestit cu el despre Unire și despre război. Mi-a arătat aparatul cu care a făcut poze la Unire și care acum e la muzeu”.

Despre experiența sa în război ne mărturisea că oamenii de azi nici nu își pot imagina cât de greu a fost. Fratele său Simion a trăit până acum șapte ani, iar întâlnirile lor se lăsau cu povești despre amintiri din război.

Veteranul de război maior (rtg) Iosif Cosma Roman a fost vizitat des în ultimii ani, în special de elevii militari din cadrul Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul ” din Alba Iulia, în cadrul proiectului omagial dedicat veteranilor de război din județul Alba și inițiat de Cercul Militar Alba Iulia. Înzestrat cu mult haz, întalnirile acestea erau deosebite, iar amintirile din război mărturisite adevărate lecții de istorie.

Trupul neînsuflețit al veteranului de război s-a înmormântat la Cimitirul  Chip din Alba Iulia. DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ!

 Sursa: NapocaNews

Scrisoare deschisă doamnei Ursula von der Leyen cu o funcție pasageră la întreprinderea „Uniunea Europeană”

 

Scrisoare deschisă doamnei Ursula von der Leyen cu o funcție pasageră la întreprinderea „Uniunea Europeană”, în opinia mea, casă de toleranță a umanoidului contemporan întors în epoca troglodiților.

Dragii mei cititori/ascultători, vă rog să-mi scuzați, sau să-mi adoptați tonul ăsta didactico-pedagogic pentru că lucrurile sunt deosebit de importante, zic eu și fiecare frază trebuie înțeleasă în profunzimea ei. Deci, hai să redefinim această întreprindere –  Uniunea Europeană.

Economic, după mine, este un tripou de escrocat estul european. Politic este instrument al plutocrației bancare ajunsă în faza de imperialism paranoic de a anula istoria națiunilor, complexul lor identitar. Demografic, este mașinăria folosită să împuțineze radical populațiile creștine de pe mapamond și prin pandemie, pandemia extinsă prin discretele dâre ale morții (chemtrails) – atenție! – pulverizate din avioanele fără insemnele obligatorii, trecute cu vederea de personalul de veghe la posturile de supraveghere a spațiului aerian și neinterceptabile la ordin de rachetiști, sau aviația de vânătoare – o paranteză, adolescent fiind, mama îmi repeta zicerea indiană: „pe o femeie să nu o atingi nici cu o floare”; pe atunci, femeile își vedeau de treburile lor.

Cum doamna Ursula von der Leyen nu-și vede de treburile ei și se amestecă în treburile românilor, zicerea se anulează de la sine, îngăduindu-mi replica cu atât mai mult cu cât – atenție! -, după definiția pe care o agrează, sunt un recalcitrant la baremurile de longevitate stabilite de F.M.I., adică sufăr zdravăn (fiți vă rog , atenți) de risc de longevitate suplimentară, care mă îndreptățește să-i comunic sus-numitei cucoane următoarele:

– Afacerile dumneavoastră cu vaccinurile, plus mita, sau avantajele oferite slugilor regionale funcție de cantitățile achiziționate pe seama bugetelor locale, vă privește. Treabă de poliție economică.

– Interzicerea sărbătorii Crăciunului, a pomenirii numelui Maicii Domnului, a modestului Iosif, este un amestec brutal și obraznic în conștiința identitară a românilor. Noi, nestimată și impertinentă cucoană, suntem purtătorii unei istorii bimilenare. Strămoșii noștrii au scris cu o mie de ani înaintea celor de pe Eufrat și Nil. Ne-am creștinat de la emanația hristică directă prin apostolul Andrei, cel întâi chemat la apostolat. Și conform moralei creștine, nu ne amestecăm în bordelul sodomist, dezgustător, pe care-l adăpostește întreprinderea dumneavoastră.

– Cum României i se zice și „Grădina Maicii Domnului”, cum noi știm ce este biserica administrativă, cea jertfelnic rugătoare și cea poporan ortodoxă, cum avem o superbă tradiție în a ne-o apăra, cum noi zicem mamă și tată, nu părinte 1 și 2, cum ne-ați poruncit, îndesând în aceste substantive o seamă de imponderabile, cum ar fi: dorul, duioșia, dragostea, smerenia (apropo, astea sunt excluse la clubul vostru bruxellez, deci reiau), recunoștința, grija; imponderabile care din substantive le catapultează în componente dinamice ale românității, ca și pe substantivele: Maria, Iosif și pe obiceiul Crăciun; ca pe tainele sacre: botez, împărtășanie și pe multe altele, de care voi, gangsterii sodomiști vreți să ne tâlhăriți. Vă dau nota zero tăiată în patru la materia „Psihologia poporului român”.

Spre a nu vă pune în dificultate, nu vă întreb unde se află România pe planiglob și ca o scelerație de longevitate suplimentară, semnez: General Maior Aviator veteran de război.

 

Autor: General Maior (rtg) Aviator, veteran de război, Radu Theodoru