Odiseea Caravanei Culturale ”RUSIDAVA", ediția a VII- a

 

Cultura, un “ ansamblu complex ce include cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul, tradiţțiile și orice alte producții și modalități de viață create de omul ce trăiește în societate”  (Tylor, E. B. Cultura primitivă apud, Pierre Bonte, Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 682.), este una dintre cele mai importante moșteniri primite de la înaintașii noștri. Cultura  este o formă de comunicare interumană, este universul cunoașterii, cultura îl înnobilează pe om. A rânduit Bunul Dumnezeu să – mi desfășor activitatea profesională în ’’ Templul Culturii’’, în ’’Casa Cărții ’’ Vâlcene, în Biblioteca Județeană  ‚’’Antim Ivireanul ‚’’Vâlcea. Spațiu de coeziune socială și convivialitate, o poartă deschisă spre lume, spre cunoaștere, Biblioteca are un sediu modern, împodobit cu o cupolă – vitraliu, unică în lume. Printre proiectele inițiate și organizate împreună cu colegii , se numără și ’’ Caravana Culturii ’’. În anul 2016, un grup de scriitori, jurnaliști, sociologi, muzicieni, tineri creatori, a pornit la drum prin țară pentru inițierea unor dialoguri culturale , prezentări și lansări de cărți, reviste, pentru a promova cultura și valorile patrimoniale. Ajunsă la cea de a VII-a ediție, caravana, devenită între timp, Caravana Culturală ’’ Rusidava ’’, a pornit din nou la drum, pe data de, 13 august 2023. Primul popas a fost la Casa Tineretului din Drobeta Turnu Severin. Domnul scriitor Dan Șalapa împreună cu oamenii de cultură din zonă au fost parteneri într-un spectacol de muzică și poezie. Emoții, bucurii, revederii – Cornelia Diță, Ana Chițulescu, Mihai Logofătu, Doru Dobrescu...A doua zi, în Sala multifuncțională a Casei de cultură a municipiului Motru, membrii Caravanei Culturii au fost întâmpinați de domnul director Daniel Popescu, de renumitul scriitor Nicolae Dragoș, de doamna Ionele Ana, Ansamblul folcloric „Bordeiașul” al Casei de cultură, membri ai redacției revistei „Ad Mutrium”, poeți, prozatori, tineri interpreți de muzică populară. Un dialog cultural-artistic de excepție. Marți, 15 august, într-un cadru inedit, decorat cu scoarțe şi tapițerii, cu alte lucrări de artă contemporană, sub un imens tablou-banner al lui Brâncuși, în sala de expoziții "Florin Isuf", curator, Teodor Dădălău, Caravana Culturii Rusidava a avut întâlnire cu artiști și creatori. Au fost prezenți dl Gheorghe Nichifor, vicepreședintele CJ Gorj, Pompiliu Ciolacu, directorul Centrului Creației Populare Gorj, George Drăghescu, poet, Stefania Laza, Teodor Dădălău . La Deva, membrii caravanei împreună cu domnul Dorel Cuiava, au făcut un scurt popas la Primăria Municipiului unde au fost întâmpinați de domnul primar Florin Oancea.  ’’Sunt oameni speciali, minunați, pasionați de ceea ce fac.

Ne-au spus că, Deva a devenit un punct de cultură unde vin de fiecare dată cu drag.

Le-am oferit oaspeților un cadou de suflet care să le aducă aminte de orașul nostru – câte un tablou cu imagini reprezentative din Deva de odinioară. Tablourile sunt creația maestrului Ștefan Popa Popa's’’- a transmis domnia sa. Spectacolul de muzică și poezie din Piața Arras  a încântat publicul din orașul de sub Cetate . Prezentă în caravană, doamna Angella Dumitrașcu , președinta Cubului de presă din Valea Jiului, spunea ... „ cultura reprezintă veriga de legătură între oamenii din același grup social sau identitatea lor culturală, iar cultura națională trebuie să fie originală, expresia îndelung elaborată a vieții spirituale a unui popor, care a trecut prin filtrul istoriei și purtându- i specificul ’’.  Buzăul a reprezentat un popas de suflet pentru o parte dintre membrii caravanei, La Muzeul Iazul Morii, domnul Ioan Nicolae Mușat a organizat o manifestare inedită sub genericul  „Pentru Civilizația VIEȚII. A avut loc o dublă lansare de carte, cântecele de dor românesc au umplut sala de bucurie, au participat oameni de cultură din toată țara. Revederea cu Roxelana Radu, Paulina Georgescu, Georgeta Tudor a fost emoționantă. Lansarea cărții tânărului teolog Daniel Caranda a fost inedită. Invitații au avut parte și de câteva surprize plăcute. La  Umbrărești, județul Galați, în curtea casei părintești a preoților Ionel și Toderiță Rusu, muzica și poezia s-a îmbinat armonios cu câteva partide de șah, precum și cu lansarea cărții de debut a domnului inginer Marian Dima „Poeme strategice pe eșichier". Au participat : Mioara Ardeleanu , scriitor, critic literar și redactor șef la publicația „Timpul seniorilor" a Universității Vârstei a treia  Galați; Nicuța Blaga Ardeleanu, profesor de limba română la Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”; Sebastian Golomoz, poet și membru fondator al asociației „Ștefan Petică"; dna poet Coca Coralia, care a recitat din versurile poetului nou născut și botezat literar; profesor de limba română Anca Barbu, a cărei carte lirică de debut are un nume sonor, „Jocuri de cer". În studioul în aer liber au fost prezenți : președintele Asociației județene de șah Galați, Maestru Ion Teodorescu și Președintele Clubului de Șah Diana Galați, Maestrul F.I.D.E, Florin Cornel Teodorescu, care au făcut posibilă apariția cărții domnului Dima. Evenimentul a fost moderat de doamna Dana Vlad. Trebuie să precizez că părintele Ionel Rusu a împodobit cu grijă studioul improvizat cu multe obiecte de artizanat specifice zonei, primite moștenire de la părinții domniei sale. Întreaga manifestare s-a desfășurat sub imperiul emoțiilor și al unui puternic sentiment de trăire românească. Seara am poposit la Mănăstirea Vladimirești unde am fost întâmpinați de maica stareță Nazaria. Situată în apropierea localităţii Tudor Vladimirescu, jud. Galaţi, mănăstirea, a fost înfiinţată din iniţiativa sorei Vasilica Gurău, devenită monahia şi stareţa Veronica Ea a avut o vedenie în care a primit acest gând de la Dumnezeu, pe care ulterior l-a concretizat, deși avea frageda vârstă de 16 ani. Planul a fost proiectat de către arhitectul Ion Berechet, după modelul mănăstirii românești Podromu din Muntele Athos.. Lucrările de construcţie au început în anul 1939, un an mai târziu sfinţindu-se deja paraclisul mănăstirii. Înfiinţarea noului locaş de închinare a fost aprobată în anul 1941.Ca urmare a unor îndepărtări de la rânduielile bisericeşti tradiţionale manifestate în viaţa mănăstirii, dar şi a presiunilor exercitate de regimul comunist totalitar, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, în 1956, de autodesfiinţarea mănăstirii. ’’ Mica Gradina a Maicii Domnului de la Vladimiresti n-a putut rodi prea mult, intrucat maica Veronica a fost arestata de Securitate in 1955, impreuna cu tot consiliul de conducere al asezamantului, iar in februarie 1956, toate cele 318 maici si surori ale Manastirii Vladimiresti au fost condamnate pentru “port ilegal de uniforma” si imprastiate prin tara. Dupa patru ani, in 1959, au fost desfiintate si celelalte manastiri romanesti, printr-un odios decret comunist. Abia dupa 35 de ani, in 1990, Maica Veronica reuseste sa obtina aprobarea de redeschidere a Manastirii Vladimiresti, unde s-au reintors 160 dintre fostele calugarite, dar si numeroase surori tinere, care au reconstruit asezamantul.’’- https://romanialibera.ro/special/maica-veronica-de-la-vladimiresti-s-a-intors-la-domnul-47721/ Au fost rectitorite biserica mare şi paraclisul de iarnă, corpurile de chilii, anexele mănăstireşti şi au reînceput să funcţioneze atelierele de pictură, sculptură, croitorie, broderie.După  trecerea la cele veşnice a întemeietoarei mănăstirii, în toamna anului 2005, monahia Daniela Nedelcu a fost numită stareţă a aşezământului monahal, fiind instalată în această funcţie la 16 aprilie 2006. ’’ Maica Daniela s-a format duhovnicește, în spirit de jertfă perma­nentă pentru ortodoxismul românesc carpatin, în preajma curajosului teolog, monah, cleric ortodox Ioan (Silviu) IO­VAN – vocea teribilă a monahismului pri­gonit, în anii staliniști, care – în calitate de duhovnic al mănăstirii Vladimirești, a semnalat lumii printr-un memoriu zgu­duitor, adresat autorităților comuniste și Patriarhului BOR (PF Iustinian Marina) și preluat, mai târziu, de „Radio Europa Liberă” și „Vocea Americii”, cu tipărire în volum special după 1990; Martirul pr. Ioan Iovan scria, în acel document (în­registrat chiar și la Cancelaria Sinodului BOR) că „mănăstirea Vladimirești este prigonită cumplit, deoarece reprezin­tă un centru mistic în coasta Rusiei sovietice, bolșevice[...]” - https://revistaconstiinta.ro/pribeag-si-calator/micro-testamentul-monahiei-daniela/ În luna martie a anului 2021, după trecerea la cele veşnice a maicii starețe Daniela Nedelcu,  Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a [U1]  participat la Slujba de parastas și a binecuvântat instalarea Maicii Nazaria ca stareță a mănăstirii gălățene. În cuvântul duhovnicesc adresat cu acest prilej, Chiriarhul a subliniat importanța cunoașterii și mărturisirii dreptei credințe, respectarea cu fidelitate a rânduielilor vieții monahale, participarea întregii obști la tot programul liturgic de la biserică și cel rânduit monahilor la chilie, precum și la ascultările rânduite, în conformitate cu regula de aur a monahismului „rugăciune și muncă!“  Maica stareță Nazaria ne-a prezentat cu multă bucurie, cunoaștere și  emoție istoria Sfântului Lăcaș. Mănăstirea Vladimirești se remarcă prin pictura neo-bizantină, stilul moldovenesc al construcției și muzeul cu peste 100 de icoane vechi sunt comoara mănăstirii. După ce i-am prezentat cartea ’’ Oameni, Locurii, Istorii ’’, având pe copertă chipul Patriarhului Justinian Marina, domnia sa ne-a oferit posibilitatea de a citi două dintre scrierile Preafericitului Patriarh, cu prilejul vizitelor efectuate la Mănăstire. Vrednicul de pomenire, marele ierarh vâlcean, a numit mănăstirea gălățeană – ’’Mănăstirea copilelor ’’, pentru că toate măicuțele erau foarte tinere. Odiseea noastră culturală s-a încheiat la Mănăstirea Viforâta, unde prin amabilitatea Maicii Starețe Macaria ne-am bucurat de renumita ospitalitate monahală. Clipe de poveste, oameni minunați ! Slavă Bunului Dumnezeu pentru toate harurile și darurile revărsate asupra noastră.

Zenovia Zamfir

 

 

Până şi tăcerea era ca neaua!

 

Anotimpul viselor şi al speranţelor , vara, mi- a adus în cale oameni deosebiţi, scriitori consacraţi, vâlceni care au transpus în operele lor frumuseţea locurilor natale, istoria şi legendele judeţului Vâlcea.La sfârşitul lunii august 2018, în Horezu, capitala ceramicii româneşti s-au desfăşurat mai multe manifestări literare dedicate Ziliei Limbii Române.Acolo, scriitori români veniţi din toate colţurile lumii şi-au prezentat cărţile publicate în limba română dar şi în limba ţări în care trăiesc, germană, engleză.În cadrul evenimentelor au fost prezentate mai multe tematicii.Invitat de onoare, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, Al.Florin Ţene a vorbit despre “Etnogeneza românească “ ca un proces îndelungat şi complex al formării poporului român, continuând cu principalele etape ale formării limbii române. În încheiere a recitat două poeme “Balada Oltului“şi “Dumnezeu Ţara Mioriţei o mirunge “.A fost aplaudat la scenă deschisă cum se spune.La final au fost decernate diplome şi medalii.Pentru mine a fost o bucurie şi o onoare să primesc atât o diplomă cât mai ales să fiu felicitată de domnul Al. Florin Ţene.Despre poetul, jurnalistul, omul de cultură, vâlceanul Florin Ţene se vorbeşte frumos, opera domniei sale este vastă, complexă, cunoscută şi apreciată de mari personalităţi ale culturii contemporane.Cuvine-se cu adevărat să facem o mică incursiune în viaţa şi activitatea prodigiosului creator vâlcean pe ”Ogorul Domnului”.

S-a născut în orașul Drăgășani și a urmat studiile generale și liceale în localitatea sa natală, desfășurând aici activități culturale, menite să promoveze spațiul de spiritualitate în arealul național.

Este fondatorul Ligii Naționale a Scriitorilor, pe care o cârmuiește din anul 2006, o ligă cu peste 500 de scriitori din toate generațiile, de la tineri și foarte tineri, până la veterani în ale scrisului, precum este și dumnealui. A debutat cu poezie în 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în cls a a XI-a, iar editorial în anul 1974 cu volumul de versuri ”Ochi deschis”, editura Litera din București. În 1979 îi apare cel de al doilea volum de versuri ”Fuga statuilor”, tot la editura Litera din București și este tradus în limbile sârbă, engleză, rusă, spaniolă, italiană, albaneză, franceză. Este anchetat de securitate împreună cu soția, poeta Titina Nica-Țene, pentru o scrisoare adresată revistei ”Flacăra” în care demască înfometarea poporului român de către dictatorul Ceaușescu. Apoi va fi exclus din Uniunea Scriitorilor din România, întrucât a publicat un articol într-un ziar din Valea Jiului în care a arătat că o parte din conducerea Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor a colaborat cu Securitatea comunistă, bazându-se, ca participant activ la Revoluția din Decembrie 1989, pe documente găsite în sediul Comitetului județean Cluj al PCR. Ca urmare acestui fapt, conducerea Filialei l-a exclus din Uniunea Scriitorilor, înscenându-i un plagiat.

Pentru activitatea sa, Al. Florin Țene a fost distins cu premii dintre cele mai onorabile, naționale și internaționale, fiind cooptat între membrii Academiei Americane Române de Știință și Artă, al Asociației Scriitorilor Români din Canada și Belgia, precum și al unor Universități din țară; UZPR, al cărui membru este, îi acordă Marele Premiu pentru anul 2020, după ce mai înainte primise premii de jurnalism, critică literară și promovarea culturii române în lume, prin conferințe și traduceri.

A beneficiat de elogioase referințe critice pentru întreaga sa operă din partea unor academicieni, critici literari, poeți, prozatori, universitari, care i-au apreciat activitatea literară și ziaristică; de critic și istoric literar.Recenzii ale unor lucrări se găsesc în Biblioteca Universitară din Arizona și în Bibliotecile Universitare ori Municipale din țară și străinătate.

Prezența lui Al. Florin Țene în diferite dicționare constituie o frumoasă pledoarie pentru virtuțile sale scriitoricești: Dicționarul scriitorilor români (A. Sasu), Dicționarul Personalităților Române (C. T. Dârțu), Dicționarul General al Literaturii Române (acad. E. Simion), Dicționarul Scriitorilor Români de Az, Enciclopedia scriitorilor din generația 2000. Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni, de acad.Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău, UNIVERSU, antologia de literatură contemporană autori români de pretutindeni apărută în Montreal-Canada etc.

Opera acestui neobosit și talentat scriitor este vastă, peste 70 de volume publicate de poezie, proză, dramaturgie, critică literară, articole, foiletoane și peste 3000 de articole și eseuri literare și filosofice.De curând am intrat în posesia lucrării ”ATITUDINI LITERARE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI”, care m- a impresionat profund.

Cu mult curaj și profesionalism, scriitoarea arădeană Voichița Tulcan Macovei a reușit să alcătuiască o antologie polivalentă din creația publicistică a domnului Alexandru Florin Țene scoțând în evidență ideologia literară şi gândirea critică a acestui scriitor român.

Cartea este o importantă și incitantă lucrare literară de studii, articole, foiletoane, eseuri și critică literară scrise de- a lungul a două deceni de domnul Ţene.

Constituită în 13 capitole care însumează peste 300 de pagini, antologia ne poartă prin viața și opera unui scriitor reprezentativ al timpului nostru. Cititorul poate afla cele mai importante evenimente de care își leagă numele domnul Al. Florin Țene: lupta cu regimul comunist, crearea și susținerea unui curent literar care să realizeze un oarecare echilibru între literatura română de la începuturi și literatura zilelor noastre, aducerea în actualitate a unor personalități de seamă din istoria noastră literară (Al. Macedonski, Ion Minulescu, Gib Mihăescu, Radu Gyr, Traian Dorz și Vasile Militaru).Autoarea, Vochiţa Macovei subliniează polivalența scriitorului, ca poet, romancier, nuvelist, dramaturg, ori critic literar și eseist.În capitolul I (Frământări în anul Centenarului) se arată vinovăția criticilor și istoricilor literari care și în prezent promovează ”operele” scriitorilor ce au scris în spiritul realismului socialist.Capitolul al II-lea (Cine este Alexandru Florin Țene?)prezintă un amănunțit curriculum, legat creaţia vastă şi preocupările multiple pe tărâmul scrisului.Sunt surprinse şi momente din viaţa de familie dar şi o parte din aprecierile și distincțiile primite de la personalități marcante în decursul anilor, care continuă în capitolul al V-lea cu mărturisiri ale confraților despre omul și scriitorul Alexandru Florin Țene. Între tristeţi şi clipe de bucurie, Omul Florin Ţene are o familie frumoasă, o soţie poetă, un fiu care conduce destinele culturii clujene. Putem spune că dincolo de volume, scrieri, reviste, se înalță peste timpuri, patosul, suferința, credința, speranțele CREATORULUI.
”Fiindcă sunt prietenul scriitorilor şi poeţilor,şi al cărţilor lor, pe care le primesc şi le îmbrăţişez cu pioşenia gândului bun, de mai bine de 15 ani scriu la o carte de cronici literare,înţelegând că în emoţia artistică se întrezăreşte eternul.În această carte voi aduna o parte din cronicile publicate în presa literară de-alungul anilor”… se mărturisea Al. Florin Ţene în : „Creaţia literară ca mod de viaţă“

Zenovia Zamfir