"In ziua de 26 Iulie, dusmanul era complect asvarlit peste Tisa..."

“Pe când trupele detaşamentului generalului Dănilă Papp atacau dinspre est linia duşmană dintre Turkeve şi Mezotür, pentru a o fixa şi a-i întârzia retragerea, dinspre sud atacă trupele detaşamentului generalului Aristide Lecca pe trei coloane, una spre Szolnok, alta spre Török Szt. Micloş şi a treia spre Mezotür. Grupul înfrânge resistenţa duşmanului şi, în seara de 25 iulie, ajunge la 10 km sud-est de Török Szt. Micloş, linia de retragere a inimicului. 

Acum Ungurii îşi dau seama că sunt definitiv înfrânţi şi înconjuraţi de toate părţile de cercul Românilor, care îi strange foarte de aproape. O retragere generală, care degenerează în panică, începe în seara zilei. Toate unităţile armatei maghiare fug înspre podul dela Szolnok, aruncând în drum armele şi muniţiunile din căruţe. Toată noaptea de 25-26 Iulie lungi coloane ungureşti trec în goană, îmbulzindu-se spre pod şi pe pod într’o învălmăşeală de neînchipuit.

Când, în dimineaţa zilei de 26 Iulie, coloanele româneşti reîncept înaintarea lor concentrică, spre a urmări pe duşmanul bătut, ele nu mai întâmpină în calea lor nicio armată duşmană, ci numai mormane imense de muniţiuni şi material de războiu, părăsit pe loc sau aruncat în goana dezordonată.

După amiază, divizia a 2-a de cavalerie e la Török Szt. Micloş şi Kenderes, divizia 1-a a atins Tisa în faţa Szolnokului. Grupuri de inimici, care nu reuşiseră să se strecoare spre pod, sunt capturate de trupele noastre.

Detaşamentele înaintate ale diviziei 1-a iau dispoziţii de a trece podul şi a continua urmărirea în direcţia Szolnok, dincolo de râu. Inimicul însă, în retragerea lui disperată, aruncă în aer marele pod de fier de peste Tisa şi trupele noastre sunt nevoite să se oprească.

Cu prăbuşirea podului de peste Tisa dela Szolnok, se prăbuşeşte definitiv şi îndrăzneaţa încercare a Ungurilor de a ne răpune. Bătălia de pe Tisa se sfârşia, după şapte zile de lupte cumplite, cu înfrângerea totală a Ungurilor. În ziua de 26 Iulie, duşmanul era complect asvârlit peste Tisa, atât în regiunea Tokay, cât şi la Szolnok. Întreg malul stâng al râului era din nou în stăpânirea ostaşilor noştri.

Armata română din Transilvania repurtase o biruinţă strălucită şi binemeritată. Întreg mecanismul armatei a funcţionat de minune: concepţia comandamentului superior, transporturile unităţilor, colaborarea camaraderească a armelor, legăturile dintre unităţi şi, mai presus de toate, avântul şi eroismul soldatului, tot aşa de neobosit şi de decis, cum era cu trei ani înainte.

Bătălia de la Tisa constitue una dintre etapele epocale ale milenarului proces dintre Unguri şi Români. Legenda povesteşte că, mai mult de o mie de ani înainte, voevodul român Gelu apărase cu eroism porţile pământului românesc dinaintea puhoiului asiatic al Maghiarilor năvălitori şi murise, cu moarte de viteaz, pe malul Căpuşului. Înfrângerea legendarului voevod pecetluise căderea Ardealului într’o robie care va dura o mie de ani. De astă dată lanţurile se rupeau definitiv. Pe malurile Tisei, naţiunea română îşi lua revanşa în chipul cel mai strălucit. Bătălia dela Tisa aruncă pe cotropitor afară din pământul pe care-l ţinuse robit, aducea libertatea în plaiurile Ardealului şi venea să adauge o creangă nouă în cununa de lauri a ostaşului român.”

IZBÂNDA

Cap. II

BĂTĂLIA DE PE TISA

20-26 IULIE 1919

ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA ROMÂNIEI

1916-1919

VOLUMUL III

CONSTANTIN KIRIŢESCU

EDITURA CASEI ŞCOALELOR

ATELIERELE “CARTEA ROMÂNEASCĂ”, BUCUREŞTI

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Dan Diaconu: “Terorismul cultural”

Un producător agricol s-a lăudat la un post TV de nișă că a făcut vin tradițional, zdrobit numai de virgine. Spunea el că garantează prin certificatele de virginitate că respectivele fete sunt așa cum cere tradiția. De-aici s-a dărâmat cerul. Întreaga propagandă s-a aruncat peste bietul om. Cum de-a îndrăznit așa ceva? Cum de-a avut tupeul să vorbească despre virginitate? Și tot așa, un discurs absolut irațional, pe un ton urlat, demn de familia Miroiu.

Să disecăm puțin întregul subiect. Așadar, ce-a făcut acel om? A dorit să ducă la îndeplinire o tradiție conform căreia vinul bun se face cu fete virgine. Ce-i aiurea în asta? Le-a ținut pe acele femei de la a avea acte sexuale, le-a băgat în vreo temniță obligându-le să nu care cumva să vadă bărbat? Nicidecum! Pur și simplu, a spus că are nevoie de niște virgine care să-l ajute să-și îndeplinească tradiția. Atât. Care-i motivul pentru care s-au răsucit toate aceste cadavre vii în mormântul societății corecte politic? Stau să mă gândesc, dacă vreun miliardar excentric ar fi spus că vrea să babardească o virgină și pune pe masă un milion de dolari ar mai fi urlat corecțeii noștri politici ceva? Evident nu. Sunt atâtea tinere care au făcut un act de mândrie din a-și scoate virginitatea la licitație. Împotriva ăstora de ce nu spuneți nimic, bă, miroilor penibili?

Acum vreo două zile, un preot care s-a mai nimerit să fie și decan sau prodecan la Facultatea de Teologie a spus la Trinitas că nu ar trebui avortați copiii rezultați în urma unui viol. A încercat să facă un raționament, să justifice cumva această opinie și i-a scăpat o chiflă, cum că și acești copii ar fi rod al unei acceptări. E într-adevăr discutabilă opinia. Din punctul meu de vedere a picat în capcana raționalizării unor concepte religioase. Nu e doar faptul că că riști foarte mult sau că uneori, chiar și din punct de vedere religios, e o cale greșită. E ceva mai mult: ajungi întotdeauna pe terenuri mișcătoare și o sfârșești în eroare. Asta s-a întâmplat cu acel preot.

De-aici însă a rezultat o furtună. Să te ții ce-au putut să abereze ăia de la ProTV, ziare.com, mă-sa.info și instrumente mediatice de tortură. Și dă-i și luptă și luptă și dă-i. S-a sculat toată miroiala în ei, s-a învârtoșat corectitudinea politică de parcă acel preot ar fi omorât oameni la drumul mare. Care-i problema, bă, limbricilor? Omul și-a exprimat o opinie. N-o frecați toată ziua cu libertatea de exprimare, cu societatea deschisă și alte asemenea concepte de căcat? Nu vă tăvăliți zi de zi în rahatul democratic, nu-l mestecați non stop? Ce-a făcut omul atât de grav? Și-a exprimat o opinie. Atât! Pentru asta doamna Cati, precum Ana Pauker în vremurile ei bune, a urlat de la tribuna monstrului stalinist pe care-l conduce, denumit înșelător Ministerul Educației, cum că acel preot trebuie să-și dea demisia. De ce, fă? Ai un argument? Ce-a făcut? A violat? A încălcat vreo lege? Te-ai uitat în curtea ta, în instituția aia de rahat care de mai bine de treizeci de ani distruge copiii mai rău decât sistemul comunist? Ai văzut ce șlehte de prostovani scoți pe bandă? Pentru asta nu-ți ceri singură demisia, nulitateo?

De la exemplele acestea din realitatea cotidiană o să sar la propria experiență. De câteva zile scriu articole referitoare la istoria corectă a țării. Într-adevăr, mi-am propus ceva, anume să dărâm șabloanele fals construite. Până-n 1989, comuniștii transformaseră istoria într-o colecție de șabloane în care până și pe Mihai Viteazul sau pe Ștefan cel Mare îi făcuseră precursori ai comunismului. După Revoluție, ne-am trezit cu revenirea cadavrelor istorice PNL, PNȚ și PSD care au reușit, treptat, o deformare și mai mare a istoriei. S-au apucat să-și transforme ticăloșii înaintași în eroi ai neamului. Ăia care furaseră mai abitir, care vânduseră țara precum brânza-n piață, fix pe ăia s-au trezit să ni-i prezinte ca modele. Ceea ce încerc să fac cu aceste articole este redarea unghiului corect atât prin prisma unor experiențe personale de-ale unor înaintași de-ai mei cât și prin intermediul documentelor și cărților pe care le-am consultat. În spatele fiecărui articol – ce-i drept condimentat uneori cu prea multe invective – stau mii de pagini de documente.

Ce primesc la schimb? De multe ori reacții isterice generate de șabloanele care li s-au instalat acestor oameni în cap. E vorba strict de șabloane. Șabloane care le-au format o imagine idealizată a unor personaje. În fapt, e o spălare a creierului. Și asta se vede din modul de reacție. Vreți exemple? Luați câteva copy&paste-uri:
– „eu te-am iubiiit Paraschivooo……..! si tu ce-mi spui….haaoooleeeuu !”
– „Un text jenant, bătrâne! Pe ăla cu Titulescu l-am mai înghițit, dar pentru asta, despre Maresal, te scuip între ochi! Am fost in mare fan al tău; acum îmi dau seama că nu ești decât un troglodit care e plătit să ne ia și ultima urma de speranța, să șteargă orice reper moral cu adevărat românesc! Hai siktir!”
– „Vad ca ai primit ordin de parjolire totala a personalitatilor istorice romanesti interbelice.Tonul pe care ii analizezi e mult prea infierbantat pentru obiectivitate si aduce a Andreji Ianuarevici Visinski mai mult decat Xenopjol,Iorga,Buzatu,Scurtu sau altii de meserie.”
– „Măcar tîmpenia cu ascunderea stării precare a armatei o puteați verifica ușor, că e o tîmpenie, vreau să zic. E clar că habar nu aveți istoria perioadei respective și mascați asta printr-un stil violent, o polemică cu morții într-o tonalitate de gazetă distribuită pe gratis la metrou. (…)Interpretările pe care le aveți despre asediul Odesei sau despre ce s-a întîmplat la cotul Donului sunt ridicole. Habar n-am de unde le-ați cules, e clar că au venit de-a gata, doar le-ați condimentat polemic.”

Vedeți vreun argument în toate aceste opinii? Doar reacții, aproape alergice, disperate. Este exact reacția omului care vede cum i se dărâmă lumea. Însă, în realitate, lumea care se dărâmă sunt gratiile care-l țin închis într-o cușcă. E disperat! Dărâmându-i-se zidurile și gratiile, vede cum soarele năvălește peste el și e disperat. Cei mai mulți, după eliberarea pe care le-o dă unul care vrea să-i scoată din rahat, se trezesc complotând împotriva aceluia și condamnându-l pentru ca apoi să se întoarcă la tiranii care i-au ținut în pușcării, rugându-se în genunchi de aceștia să le reconstruiască celulele.

Am rămas dezamăgit când un om pe care-l prețuiesc și care se întâmplă să mai și conducă una dintre puținele publicații care se opun nebuniei lumii de azi m-a atacat cu aceleași șabloane. Stau să mă gândesc, oare s-a gândit acel om că Antonescu a distrus o întreagă elită reală a țării? Și-a pus vreodată întrebarea de ce nu s-a mai întors Eliade în țară? S-a întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi făcut-o? Eliade era doar unul dintre vârfurile intelectuale reale ale perioadei de dinainte de comunism. Mulți alții care ar fi avut capacitatea să schimbe din rădăcini această țară au fost omorâți ticălos ba de liberali, ba de deviantul Carol al II-lea, ba de țărăniști. Peste toate aceste nenorociri a venit „demnul” de Antonescu a cărui mare realizare a fost decapitarea întregii elite intelectuale. Pe toți pe care i-a prins în țară i-a băgat la bulău. Pe unii i-a executat fără nicio hotărâre judecătorească, doar așa, la ordin și cu „volatilizarea” criminalului. Știați aceste fapte de bravură? Nu știați, desigur.

Ceea ce vreau să vă arăt e că voi, fiind tributari unui asemenea mod de gândire, nu faceți nimic altceva decât să vă țeseți speranțele în jurul unor șabloane false. De-aia nu vă iese nimic, de-aia de-atâta amar de vreme țara asta nu dă înainte. Nu poți ridica nimic pe iluzii! Dacă nu ai o fundație și o structură de rezistență, degeaba ridici o construcție. Până la urmă se va dărâma și nu vei ști de ce. Fix de-aia, pentru că te bazezi pe o fundație iluzorie.

Marele adevăr pe care trebuie să-l înțelegeți este că cei care vă sunt ridicați în slăvi începând cu secolul XIX(de fapt, de prin sec XVIII) sunt falși eroi. Adevărații eroi sunt cei pe care nu-i cunoști, care-au fost zdrobiți de acești ticăloși. Nu vă uitați că la un moment-dat un grup de aparent patrioți au fondat statul național. A fost într-adevăr bună fondarea statului nostru național, dar au făcut-o pentru un plan ticălos, iar cei care acum îl distrug nu fac altceva decât să continue ceea ce au început acei ticăloși. Învățați să distingeți faptele istorice, căutați adevărul, nu vă lăsați cuceriți de povești. Realitățile sunt altele. De la Brâncoveanu rar mai găsești personalități adevărate care să fie lăudate de istorie. Adevărații eroi au fost trecuți sub uitare în timp ce la suprafață sunt scoși programatic criminalii.

Și dacă se întâmplă, ca în cazul Mareșalului, să fie trecut forțat sub uitare, asta nu se face din cauză c-ar fi fost un erou ci deoarece anumite fapte ale sale s-ar putea să le trezească unora dorința de a scotoci mai adânc și de a afla, întâmplător, adevărul. Credeți-mă,ceea ce s-a întâmplat până la instaurarea comunismului a fost de la cap la coadă o mare mizerie. Un șir infinit de trădări care ne-au dus acolo unde știți cu toții. Dacă o se ne scăldăm în continuare în iluzii o vom sfârși tot în dezastru.

Dacă sunteți deranjați de stilul mult prea sulfuros în care-mi scriu uneori articolele, acesta e cauzat strict de disperare. Văd cum istoria secolului XX se repetă cu prea mare acuratețe în cazul nostru. Văd cum, mânați de acest terorism cultural cvasi-instalat în societate, cădem în aceleași capcane și urmăm strict același traiect. Faceți efortul și nu mai luați de-a gata! Absolut tot ce-ați luat de-a gata v-a distrus gândirea. Nu sunteți o cireadă! Scăpați de acest terorism care vă domină! Nu de alta, dar veți fi vinovați față de bietele generații care urmează. Nu v-au ajuns cincizeci de ani de teroare?

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice

Teme explozive la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului. Drama românilor din comunitățile istorice și pericolul asimilării românilor din județele Harghita , Covasna și Mureș în dezbatere

Centrul Cultural Toplița, cu sprijinul Guvernului României, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundațía Națională pentru Românii de Pretutindeni, Federația Organizațiilor Românești din centrul și sud-estul Europei și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, organizează cea de-a XVII-a ediţie a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, eveniment care va avea loc în perioada 12 – 17 august 2019, la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului, judeţul Harghita, cu tema "România și românii de pretutindeni, la un an (în primul an) de la Centenarul Marii Uniri", transmite Romanian Global News.

Manifestarea a intrat în conştiinţa publică ca un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român", atât prin conferențiari, participanţi (reprezentanți ai românilor din afara hotarelor ţării şi din ţară), cât şi prin tematica abordată.

Tema ediţiei din acest an este „România şi românii de pretutindeni, în primul an de la Centenarul Marii Uniri"

Printre subiectele care se vor aborda se află:

• Republica Moldova în evoluțiile geopolitice din zonă și interesul național românesc

• ReUnirea R. Moldova cu România, un proiect de țară pentru români? Dar pentru clasa politică?

• Satul românesc - vatră de promovare a conștiinței și identității naționale

• În actualitate: problematica proprietății în România (înstrăinările de pământ, protecția fondului forestier și retrocedările, aspecte ale cetățeniei și proprietății după Tratatul de pace de la Trianon)

• Provocări privind păstrarea identității la românii din Ucraina. Jumătate de milion de români în pericol de asimilare. Poziția României!

• Românii din Serbia între politicile de asimilare ale Serbiei și promisiunile autorităților române

• Drama românilor din Bulgaria. Ce face statul bulgar? Dar cel român?

Provocări și priorități privind păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita. Acţiunea „Români pentru români". Capcanele Codului Administrativ!

• Demersuri pentru afirmarea identității românești a romano-catolicilor din Moldova

• Personalități românești din diaspora despre experiența conviețuirii inter-etnice în țările democratice

• Politica partidelor parlamentare și a instituțiilor de stat față de românii de pretutindeni și față de românii din zonele multietnice și pluriconfesionale din România

• Consecințe pe termen mediu și lung ale declinului demografic a populației României

• Războiul informațional la frontiera NATO și UE. Cum răspunde România agresiunii informaționale? România şi războaiele de imagine

Programul va cuprinde participarea la Liturghia arhierească, săvârşită de PS Andrei, cu ocazia hramului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului", lansări și prezentări de cărți, spectacol folcloric, expoziție de icoane etc.

La lucrări vor participa cursanţi din ţară şi de peste hotare: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria și din diaspora, reprezentanți ai românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, ai romano-catolicilor din Moldova, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanți ai societății civile și ai mass-media.

Au fost invitaţi, ca şi la ediţiile precedente, conducători ai statului român, miniştri, parlamentari reprezentând spectrul politic românesc.

                                                                                                       RGN

Ministrul Turismului a fost la Borșa pentru a semna proiectul de finanțare a telegondolei și a pârtiei olimpice

În debutul ședinței de Consiliu Județean condusă de președintele Gabriel Zetea și desfășurată joi, 25 iulie, la Nord Hotel din Borșa, un moment extrem de important pentru comunitatea de la poalele Pietrosului Rodnei l-a reprezentat semnarea contractului de finanțare pentru proiectul telegondolei și al pârtiei olimpice de schi în prezența ministrului Turismului, Bogdan Gheorghe Trif, și a secretarului de stat în Ministerul Turismului, maramureșeanul Gheorghe Bogdan Tomoiagă.

La întâlnirea la care au fost prezenți și Sorina Pintea, ministrul Sănătății, dar și prefectul de Maramureș, Vasile Moldovan, primarul oralului Borșa, Sorin Ion Timiș, a prezentat proiectul telegondolei și al pârtiei de schi tuturor celor prezenți, explicând că obiective principale sunt: pârtia propriu-zisă, instalaţia de înzăpezit, instalaţia de iluminat, maşini de bătut zăpada, dotări pentru protecţie și telegondola și parcarea auto unde trebuie finalizate lucrările. Pârtia de schi va avea o lungime de 2.650 de metri cu o înclinare medie de 30,7%, un grad de dificultate ridicat și o diferență de nivel de 778 m. Capacitatea de transport a telegondolei va fi de 1.800 de persoane pe oră. Lungimea pârtiei înzăpezite artificial este de 2.650 m cu o grosime medie a stratului de zăpadă de 40 de centimetri. Vor fi montați 57 de stâlpi de iluminat, în timp ce numărul locurilor de parcare va fi pentru 80 de autoturisme, iar capacitatea optimă a pârtiei va fi de 1.222 schiori pe zi. Valoarea totală a investiției (cu TVA) este de 104.623.396,50 lei. Cheltuielile pentru investiția de bază sunt în sumă de 90.173.281,41 lei. Sursele de finanțare sunt reprezentate de contribuția Ministerului Turismului, respectiv 90% cheltuielile pentru investiția de bază a devizului general, reprezentând 81.155.953,27 lei și contribuția unității administrativ–teritoriale în sumă de 23.467.443,24 lei, o mare parte din această sumă urmând să fie alocată de către Consiliul Județean Maramureș.

”O investiție care a început bine dar a fost blocată din  cauza unui management prost a repornit prin curajul și hărnicia administrației locale, care a depus la Ministerul Turismului un proiect derulat de Guvernul României pe masterplanul pentru turism. Vorbim de aproape 20 de milioane de euro pentru a finanța ceea ce își dorește Borșa de atât de mult timp. Și mă bucur să spun că Borșa este prima unitate administrativ-teritorială din România care semnează acest proiect. Iar prezența întregului Consiliu Județean aici, semnalează faptul că Borșa este una dintre cele mai harnice localități din țară. Transmit sincere felicitări atât primarului Sorin Ion Timiș, cât și echipei de proiect și tuturor celor implicați, deoarece sunt un exemplu și pentru aparatul propriu al Consiliului Județean Maramureș. Dar trebuie să subliniem faptul că, pe lângă banii mulți cu care vine Guvernul României, este nevoie și de cofinanțarea Consiliului Județean, iar administrația județeană va fi alături de autoritățile publice din Borșa. Și dacă acum desfășurăm aici această ședință, consider că în acest ultim an de mandat ar trebui să ajungem în fiecare comunitate din Maramureș, pentru a discuta cu cât mai mulți maramureșeni”, a precizat șeful administrației județene, Gabriel Zetea.

Ion Sorin Timiș, primarul orașului Borșa, a salutat prezența în sală a ministrului Turismului, Bogdan Gheorghe Trif și al ministrului Sănătății, Sorina Pintea.

”Am ajuns într-un punct în care nu ne mai putem bloca, când nu va mai fi de vină decât administrația locală Borșa dacă acest proiect nu va fi finalizat. Însă vreau să subliniez faptul că dacă eu am bătut drumul între Borșa și București de câteva zeci de ori, cu siguranță acest proiect nu ar fi fost posibil fără drumurile mult mai multe făcute în capitală de către borșeanul nostru, Bogdan Tomoiagă, secretar de stat în Ministerul Turismului. Toți au fost uimiți când Borșa a cerut ca în Guvernul României să avem un reprezentant la turism. Iar acum este vizibil de ce ne-am dorit asta. Pentru că Bogdan Tomoiagă a luptat foarte mult pentru ca visul nostru să devină realitate”, a precizat primarul din Borșa, Ion Sorin Timiș.

Bogdan Gheorghe Trif: ”Vom face o promovare adecvată acestui oraș frumos, pentru a aduce cât mai mulți turiști aici”

Ministrul Turismului, Bogdan Gheorghe Trif, a subliniat faptul că și-a dorit să ajungă în Borșa pentru a vedea la fața locului unde se desfășoară investiția și a precizat că, deși se află faptic pentru prima dată aici, la cât de des a interacționat cu administrația din Borșa se simte ca acasă.

”Ministerul Turismului vine cu un sprijin de 18 milioane de euro, însă am convingerea că președintele Gabriel Zetea și Consiliul Județean Maramureș vor ajuta administrația locală din Borșa la partea de cofinanțare a investiției. Știu că proiectul telegondolei a demarat în anul 2009, însă pe parcurs lucrurile s-au blocat și am fost nevoiți să reluăm acest proiect. Și mai mult, consider că și în Borșa trebuie să desfășurăm turism 365 de zile pe an, fapt pentru care aștept ca primarul din Borșa să vină cu un proiect pentru a dezvolta un turism aparte și pe timp de vară și, împreună cu secretarul de stat, Bogdan Tomoiagă, vom face o promovare adecvată acestui oraș frumos, pentru a aduce cât mai mulți turiști aici”, a precizat ministrul Turismului, Bogdan Gheorghe Trif.

Sorina Pintea: ”Spitalul din Borșa va avea un compartiment de urgență începând cu anul 2020”

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a avut doar cuvinte de laudă pentru Borșa și pentru toți locuitorii săi. ”Am venit la Borșa pentru a susține această investiție și pentru a arăta că suntem alături de borșeni. Și consider că un asemenea proiect necesită și o investiție în sănătate, în special în medicina de urgență. Orașul Borșa a beneficiat de 1 milion de euro până acum în sistemul sanitar și nu ne vom opri. Și vin cu o altă veste bună, aceea că mult așteptatul compartiment de urgență din Borșa va fi posibil din anul 2020, iar acest compartiment va fi finanțat de la bugetul de stat. În acest fel, urgențele medicale vor fi soluționate și tratate corespunzător aici, unde afluxul de turiști este atât de mare, iar problemele medicale apar foarte des”, a precizat ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

Bogdan Tomoiagă: ”Așteptăm investitorii privați să se alăture proiectelor derulate de Guvernul României”

În cuvântul adresat celor prezenți, secretarul de stat în Ministerul Turismului, Bogdan Tomoiagă, a arătat că cele mai multe felicitări pentru reușita acestui proiect revin primarului orașului Borșa, Ion Sorin Timiș. ”Primarul din Borșa și echipa care îi este alături au depus un efort colosal pentru a ajunge la momentul în care semnăm finanțarea investiției. Iar acest moment poate fi cel mai bun semnal pe care îl transmitem investitorilor privați de a veni alături de Guvernul României și administrațiile locale și să investească în turismul românesc, pentru că turismul are viitor. Și spun acest lucru, deoarece turismul a devenit cu adevărat un motor al economiei și este unul dintre cele mai importante domenii din România. Este cu adevărat un moment istoric pentru Borșa și mă bucur să fiu parte a ceea ce am realizat astăzi, aici”, a precizat secretarul de stat în Ministerul Turismului, Bogdan Tomoiagă.

Gluma zilei

Soţia: - Chiar vrei să cumperi cauciucurile alea scumpe, când tu ai o rablă de maşină?!
Soţul: - Ce, eu mă plâng când tu îţi cumperi sutien nou?!

S-a semnat contractul de proiectare și execuție lucrări pentru reabilitarea DJ 186 pe Valea Izei

 Miercuri, 24 iulie 2019, în Bârsana a avut loc semnarea contractului de proiectare şi execuţie lucrări pentru obiectivul de investiţii ”Reabilitare DJ 186, sector Bârsana (DJ 185) - Strâmtura - Rozavlea - Șieu - Bogdan Vodă - Dragomirești - Săliștea de Sus - Săcel (DN 17C)”- LOT1, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală II în județul Maramureș.

Județul Maramureș are o rețea de drumuri județene de 786,669  km. În prezent sunt reabilitați 56,02 km de drum județean prin proiectul „Reabilitare traseu de drum județean Baia Sprie (DN18) – Bârsana (DJ185)” și sunt în curs de execuție 14,366 km pe DJ 182B, sectorul Șomcuta Mare - Remeți pe Someș. Lungimea totală de drum județean ce urmează a fi reabilitat pe întreg județul Maramureș este de 173,912 km din care: 101,154 km finanțat prin PNDL și 72,758 km finanțat prin POR 2014-2020.

Obiectivul de investiții Reabilitare DJ 186, sector Bârsana (DJ 185) - Strâmtura  - Rozavlea - Șieu - Bogdan Vodă – Dragomirești - Săliștea de Sus - Săcel (DN 17C)” - LOT1 va fi finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală II, program guvernamental gestionat de MDRAP.

Drumul judeţean 186 străbate de la vest la est Maramureşul istoric, de la intersecția cu DN 18 situată în localitatea Vadu Izei și până la intersecția cu DN 17C în localitatea Săcel, și este situat dea-lungul râului Iza, având lungimea totală de 52,581 km. Sectorul de drum DJ 186 propus pentru reabilitare are o lungime totală de 39,3 km și străbate localitățile Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, Șieu, Bogdan Vodă, Dragomirești, Săliște de Sus și Săcel. Drumul se intersectează cu o serie de alte drumuri publice clasificate: DJ 185 (Bârsana), DJ 186D (Strâmtura), DC15 (Strâmtura), DJ 186D (Șieu), DJ 186C și DJ 188 (Bogdan Vodă), DN17C (Săcel).

        Soluţia proiectată va urmări, în special, îmbunătăţirea parametrilor relevanţi: capacitatea portantă, planeitatea, rugozitatea şi impermeabilitatea suprafeţei de rulare; vizibilitatea traseului în plan şi în lung; calitatea semnalizării rutiere în plan orizontal şi vertical. Principalele lucrări care se vor executa în cadrul reabilitării drumului DJ 186 sunt: relocare rețele de utilități, lucrări de terasamente, refacerea sistemului rutier, refacerea acostamentelor, lucrări de asigurare a scurgerii apelor și drenaj, lucrări de consolidare, reabilitarea podurilor (10 buc), reabilitarea și/sau refacerea podețelor transversale, amenajare stații de autobuz, amenajare drumuri laterale, podețe de acces la proprietăți, lucrări de siguranța circulației.

    Oferta desemnată câștigătoare în cadrul procedurii de atribuire a contractului având ca obiect Reabilitare DJ 186, sector Bârsana (DJ 185) – Strâmtura - Rozavlea - Șieu - Bogdan Vodă - Dragomirești - Săliștea de Sus - Săcel (DN 17C)” este cea depusă de operatorul economic Asocierea SC Autotehnorm SRL (lider de asociere) și SC Autotehnorm SRL - SC Blue Company SRL - SC OPR Asfalt SRL - Obras Publicas Y Regaidos SA - SC Road Design SRL , cu o valoare de 91.891.820,71 lei fără TVA.

Durata contractului de proiectare și execuție lucrări va fi de 720 de zile de la emiterea Ordinului Administrativ de începere din care: 180 de zile etapa I (proiectare, verificare proiect și obținerea autorizației de construire) şi 540 de zile etapa a II-a (execuţie efectivă a lucrărilor). Garanția de bună execuție va fi de 6 ani de la data recepției la terminarea lucrărilor.

Gabriel Zetea: 40 de kilometri de drum județean vor fi reabilitați între Bârsana și Săcel

La semnarea contractului, alături de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea s-au aflat o parte dintre primarii care reprezintă localitățile de pe Valea Izei, vicepreședinții Ioan Doru Dăncuș și George Moldovan, consilieri județeni, dar și reprezentanți ai aparatului propriu al instituției județene. Totodată, la eveniment a fost prezent și prefectul de Maramureș, Vasile Moldovan, care a venit din concediu pentru a fi alături de administrația locală. Șeful administrației județene a mulțumit tuturor celor care s-au deplasat la Bârsana pentru semnarea acestui contract așteptat de mai bine de două decenii de locuitorii de pe Valea Izei și de toți cei care tranzitează Maramureșul istoric.

”De obicei semnăm astfel de contracte la Palatul Administrativ din Baia Mare, casa Consiliului Județean și a Instituției Prefectului Maramureș. Însă acesta este un proiect extrem de important pentru Maramureșului Voievodal, fapt pentru care am considerat că trebuie să venim unde începe lucrarea, la Bârsana. Vorbim despre reabilitarea a aproximativ 40 de kilometri de drum, între Bârsana și Săcel, o investiție de aproape 115 milioane de lei. Finanțarea a venit de la Guvernul României, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa a doua, derulat de către Ministerul Dezvoltării. Durata proiectului este de doi ani, împărțiți între proiectul tehnic, organizarea de șantier și reabilitarea efectivă a drumului.  A fost o muncă grea pentru a ajunge la momentul semnării acestui contract, însă sper ca cel târziu în primăvara anului 2020 să fim în șantier complet cu Valea Izei, la fel cum se întâmplă deja pe celelalte șantiere deschide de către Consiliul Județean în Maramureș”, conchis președintele Gabriel Zetea.

Șeful administrației județene a subliniat faptul că a cerut primarilor, în 2016, la începutul mandatului său, să încerce să facă proiectele într-un singur mandat. ”Prea mult s-au derulat proiecte moștenite de la cei dinainte, iar acest lucru generează neîncredere. Și pentru a recâștiga încrederea maramureșenilor, trebuie să arătăm că avem capacitatea administrativă de a genera proiecte în decursul celor patru ani. Și primii care trebuie să dovedească acest lucru sunt tocmai reprezentanții Consiliului Județean Maramureș. Avem astfel de proiecte care vor fi finalizate în cei patru ani de mandat și mă refer aici la drumuri județene reabilitate în toate Țările Maramureșului. Și peste tot avem drumuri reabilitate care fie au fost finanțate din fonduri guvernamentale, fie din fonduri europene. Sunt aproape 200 de km de drum județean care intră în șantier în acest moment, cu termene de finalizare anii 2019, 2020 sau începutul anului 2021. Din păcate, ultimul dintre cele șase tronsoane care le derulăm în această perioadă este tocmai drumul de pe Valea Izei, dar a venit și acest moment atât de așteptat de maramureșeni. Reabilitarea drumului județean pe Valea Izei este o promisiune făcută de toți cei care au condus instituția Consiliului Județean în cele peste două decenii de existență, iar această conducere a reușit să semneze contractul de execuție. Nu mai vorbim despre viitor, despre promisiuni, ci vorbim despre lucruri certe: o licitație finalizată, adjudecată, un constructor care se află astăzi prezent alături de noi, care își asumă un contract alături de Consiliul Județean Maramureș, dar cel mai important, își asumă termene. Noi avem banii, deoarece Guvernul României derulează prin Ministerul Dezvoltării un program care are cu adevărat bani și ne referim la Programul Național de Dezvoltare Locală, etapele I și II. Dacă privim doar la nivelul anul 2019, la Ministerul Dezvoltării s-au decontat lucrări în întreaga țară de 4,5 miliarde de lei, doar până în luna iunie, mai mult decât în întreg anul 2018. Și sunt convins că se vor aloca noi fonduri la rectificarea bugetară, pentru ca toate administrațiile locale și Consiliile Județene să poată deconta facturile. Știu că sunt și primari care așteaptă să reabilităm tronsonul dintre Bârsana și Vadu Izei și pot să vă spun că am depus deja un proiect în acest sens și sperăm ca întreaga Vale a Izei să fie reabilitată în cel mai scurt timp. Astăzi însă vorbim despre 40 de km, 115 milioane de lei investiție și maxim doi ani ca execuție”, a declarat președintele Gabriel Zetea.

În cuvânt său, prefectului Vasile Moldovan a subliniat faptul că ”este un nou început pentru Valea Izei și pentru toți cei care locuiesc aici. Avem nevoie de această investiție și mă bucur că administrația județeană și-a aplecat atenția asupra Maramureșului istoric. Îmi doresc să fie o lucrare de calitate și de durată”, a conchis prefectul de Maramureș.

Și primarul comunei Bârsana, Teodor Ștefanca a luat cuvântul, în calitate de gazdă, subliniind importanța reabilitării acestui drum. Despre reabilitarea DJ 186 a vorbit și Claudia Breban, directorul Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte și managerul acestui proiect, dar și vicepreședinții Consiliului Județean Maramureș, George Moldovan și Ioan Doru Dăncuș. Reprezentanții executivului CJ Maramureș au arătat este un moment istoric pentru locuitorii din Maramureșul Voievodal, iar reabilitarea acestui drum va însemna un plus în viața economică și turistică a județului. Reprezentanții constructorului au dat asigurări că lucrarea va fi una de calitate, iar toate termenele prevăzute în contract vor fi respectate. Ultimii, dar nu cei din urmă, la cuvânt s-au înscris consilierii județeni prezenți la semnarea acestui contract de reabilitare a DJ 186.

                                                                                                        CJMM