ÎNCEPE POSTUL PAŞTELUI

Astăzi 26 februarie 2012 se lasă sec pentru Postul Paştelui 2012, sărbatoare ce marchează începutul Postului sărbătorii pascale. Postul Paştelui durează şapte săptămâni şi este considerat a fi cel mai aspru de peste an. După Lăsata Secului, sărbătorită în această duminică, toţi credincioşii care vor să postească trebuie să renunţe la carne, ulei şi vin. Prima săptămână şi ultima din Postul Paştelui sunt cele mai stricte. Vor fi doar două dezlegări la Peşte, iar de luni până vineri sunt interzise până şi legumele fierte sau prăjite. Acestea se mânâncă doar crude. Uleiul se adaugă în preparate doar în zilele de odihnă şi de sărbători, excepţie făcând Săptămâna Patimilor. Creştinii care vor să ţină post trebuie să evite carnea, ouăle, lactatele, maioneza, pâinea în compoziţia căreia există drojdie şi dulciurile. Praznicul Învierii Domnului va fi sărbătorit anul acesta pe 15 aprilie.

Tot în această zi, pomenim sfintei muceniţe Fotini samarineanca, cu care a vorbit Domnul Hristos la fântână, şi cei împreună cu dânsa. Pe vremea lui Neron, împăratul Romei, s-a pornit prigoană mare împotriva creştinilor. Căci după ce sfinţii apostoli Petru şi Pavel au pătimit mucenicia, căutau şi pe ucenicii lor să-i piardă. Atunci, sfânta Fotini, aflându-se cu Iosi, fiul ei, în cetatea Cartaginei, în Africa, propovăduia acolo Evanghelia lui Hristos, cu îndrăzneală. Iar Victor, fiul ei cel mai mare în vârstă, făcând vitejii mari în războiul cu avarii, care se ridicaseră cu oaste asupra romanilor, a fost făcut general de către împărat şi a fost trimis, după aceea, în Italia, ca să chinuiască pe toţi creştinii ce se aflau acolo. Atunci ducele Sebastian, care era în Roma, auzind de el şi chemându-l la sine, i-a zis: ştiu bine, generale, că eşti creştin, şi mai ştiu că maica ta împreună cu Iosi, fratele tău, urmau lui Petru. Dar ceea ce ţi-a poruncit împăratul caută să faci cu toată nevoinţa, ca să nu-ţi primejduieşti viaţa. Atunci Victor i-a zis: eu vreau să fac voia cerescului şi nemuritorului Împărat; cât priveşte însă porunca împăratului Neron, ca să chinuiesc pe creştini, nici măcar nu pot să aud un lucru ca acesta. Atunci ducele îi zise: te sfătuiesc, Victore, ca pe un bun prieten, că de vei şedea la judecată şi vei cerceta pe cei ce se cunosc că sunt creştini şi-i vei chinui, vei plini şi voia împăratului şi vei dobândi şi averile creştinilor.

Postul Paştelui este, în principal o perioadă de postire, de abstinenţă alimentară şi sexuală. În Evul Mediu persoanele care nu respectau Postul Paştelui erau pedepsite sever, aceştia putând fi condamnaţi la moarte! În timpul Potului Paştelui Biserica ne invită să ne pregătim pentru marea sărbătoare a Paştelor care va comemora Învierea lui Iisus Christos venit să-i elibereze pe toţi oamenii de greutatea obstacolelor şi să le propovăduiască iubirea. Postul nu este doar o perioadă de sacrificiu şi de pocăinţă, este înainte de toate o invitaţie de a ne concentra asupra esenţialului: Iisus Christos.

De când se ţine acest Post? Încă din secolul IV, a început constituirea Postului ca perioadă a pocăinţei şi a reînnoirii, a postirii şi a abstinenţei alimentare. Ce este pocăinţa? Pocăinţa, traducere din grecescul „metanoia” care înseamnă convertire, transformare (literar înseamnă schimbare a spiritului) a păcătosului desemnează un ansamblu de acte interioare şi exterioare în vederea „reparării” păcatului comis.

Simbolica. Numărul 40 are o valoare simbolică. În Biblie:

§ 40 de zile este durata Potopului: apele s-au revărsat timp de 40 de zile şi 40 de nopţi ne spune textul Genezei.

§ 40 de zile este durata şederii poporului evreu în deşert.

§ 40 de zile este durata şederii lui Moise pe Muntele Sinai unde Dumnezeu îi face darul legii.

§ 40 este durata regatului lui David şi Solomon.

Cum se ţine Postul Paştelui:

Regulile bisericeşti au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare (adică abţinerea totală de la mâncare şi băutură), sunt lunea şi marţea din prima săptămână a Postului, iar în ultima săptămână a postului, numită şi a patimilor, se ajunează luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă. În aceste zile se pot consuma seara pâine şi apă.

În zilele de miercuri şi vineri din post se ajunează până seara, când se consumă pâine şi legume fierte, fără untdelemn. În celelalte zile din săptămână, din tot timpul Postului Mare, se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta şi duminica untdelemn şi puţin vin. În toată această perioadă sunt două dezlegări la peşte pe 25 martie, de Buna Vestire, şi apoi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii). Postul alimentar trebuie să fie însoţit de abstinenţă sexuala, de conduită morală în special.

Credincioşii trebuie să se spovedească în prima săptămână din post şi apoi în ultima şi apoi, dacă primesc dezlegare din partea părintelui duhovnic, să primească Sfânta Împărtăşanie după ce şi-a făcut rugăciunile dinaintea Împărtăşaniei. În Postul Paştelui nu se fac cununii religioase. În ceea ce priveşte botezurile, nu se fac doar pentru că după aceea se mănâncă de dulce.