Iarna la Lucăceşti
Soarele lucrează doar cu o bujie
Cad fulgi de-un alb sfredelitor
Suspină-n tăcere doar cerul şi eu
Ferestrele se-mbracă-n vitralii de gheaţă
Ninsoarea din pragul casei părinteşti e mai înaltă
decât albul Siberiei şi tundrei ruseşti
Păsări răstignite, lebede îngheţate de ger
îmi apar zilnic nu doar în vis
Stau la gura sobei cu inima-ngheţată
După un timp sufletu-mi sângerând palpită
Trăiesc o bucată de iarnă geroasă
O merit din plin. Glorie iernii
E iarnă peste tot suflet troienit…
Cad fulgi de-un alb sfredelitor
Suspină-n tăcere doar cerul şi eu
Ferestrele se-mbracă-n vitralii de gheaţă
Ninsoarea din pragul casei părinteşti e mai înaltă
decât albul Siberiei şi tundrei ruseşti
Păsări răstignite, lebede îngheţate de ger
îmi apar zilnic nu doar în vis
Stau la gura sobei cu inima-ngheţată
După un timp sufletu-mi sângerând palpită
Trăiesc o bucată de iarnă geroasă
O merit din plin. Glorie iernii
E iarnă peste tot suflet troienit…
Preluare Glas comun (http://www.glascomun.info/2014/07/poeme-de-gelu-dragos/)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu