Soarta,
Ajutorul și... Eroul
1. „Soarta
cu viața apusă, / Destinului a fost supusă. // Simțurile eului se opresc, / Ale
sufletului călătoresc. // Prin punctul de trecere, / Pe toți ne petrece. // Spre intersecția din cruce, / Marea
trecere ne duce. // Patruzeci de zile hălăduiesc, / Apoi trecerea prin cruce
zăresc, / Lumina cea adevărată, / Acasă la energia necreată. // Sufletul în
lumină divină, / Cu viața în ardere deplină, / În energia necreată, / Din
Trinitatea cea curată” (Marea trecere).
Ioan Potop (1940 -),
scriitor din nordul
transilvan, profesor de geografie, inspector școlar, membru al L.S.R., al Asociației Scriitorilor din Baia
Mare, autorul mai multor volume de
poezii apreciate de critica literară actuală-: „Priviri în împrejurimi și spre înălțimi” apărut la editura Enesis
Baia Mare, 2014; „Curgerea simțirii în
firea trăirii” - apărut la aceeași editură în 2015; „Tărămuri sufletești”- 2017; poezia sa cuprinde mulți termeni
geologici și geografici care fac legătura dintre știință și poezie, versurile
poetului Ioan Potop au o particularitate specifică care se adresează atât
intelectului cât și sensibilității
cititorului; poeziile sale dau culoare „ELEMENTULUI GEOGRAFIC ROMÂN ÎN POEZIE” precum
odinioară Ion Barbu- intuind Poezia prin Matematică, Ioan Potop intuiește Poezia prin Geografie; poeziile sale au și un pronunțat caracter patriotic cu puternice
infiltrații ale credinței creștin ortodoxe.
***
2. „DUMNEZEU ÎNTINDE O MÂNĂ
DE AJUTOR CELUI CARE SE STRĂDUIE DIN GREU A-L GĂSI".
Aeschylus (525-456 î.Hr),
a fost un dramaturg grec antic, considerat
părintele tragediei clasice. A participat la bătălia de la Marathon, împotriva
perşilor, unde a dat dovadă de curaj şi devotament. El a considerat drama un
instrument de propagandă naţională prin
care dorea să trezească în sufletele spectatorilor dragostea de patrie, cultul
virtuţii, supunerea faţă de zei. A scris peste 90 de piese de teatru. Spre
sfârşitul vieţii a suferit o deziluzie totală prin înfrângerea perşilor de o
armată modestă greacească, dar şi de faptul că se considera pe sine un zeu, refuzând
dreptul la existenţă al celor care nu sunt aidoma lui.
***
3. „... DIN JERTFE ȘI DIN SÂNGE, SE NASC EROII
LEGENDARI, / SE NASC POPOARE VÂNJOASE, VREMURI NOI ȘI VREMURI MARI”.
Anton Bacalbașa (1865-1899),
a fost ziarist, prozator și traducător român,
creatorul personajului literar Moș Teacă.
Împreună cu Ion Luca Caragiale a
editat prima serie în anul 1893 a revistei
umoristice „Moftul român”. A făcut
parte din mișcarea muncitorească și a colaborat la „Contemporanul” și la publicațiile socialiste „Emanciparea” și „Drepturile
Omului”. A susținut valabilitatea artei cu tendință și a argumentat
inconsistența conceptului „artă pentru
artă”.
***
P.S.
„Credinţa
este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute. Fără
credinţă, nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu, căci cine se apropie
de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că se face răsplătitor celor care
Îl caută” (Evrei 11,1; 6).
„1001
CUGETĂRI” vol. XII,
Prof. Olimpia Mureșan L.S.R Maramureș,
Preot Ortodox Român Ilie Bucur
Sărmășanul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu