Sufletul, Iubirea și... Tradiția
1. „ESTE SORTIT
SUFLETULUI SĂ NU-ŞI AFLE LINIŞTEA DECÂT ÎN HRISTOS, CĂCI SINGUR EL ESTE BINELE
ŞI ADEVĂRUL ŞI TOT CEEA CE POATE BUCURA PE OM. DACĂ DRAGOSTEA PENTRU
MÂNTUITORUL HRISTOS NU TREZEŞTE ÎN INIMILE NOASTRE NIMIC NOU ŞI SUPRAFIRESC,
ACEASTA ÎNSEAMNĂ CĂ ŞI NOI DE ABIA AM AJUNS SĂ-L CUNOAŞTEM PE DOMNUL ÎN CEEA CE
SPUN ALŢII DESPRE EL" ((Despre
viața în Hristos).
Nicolae Cabasila (1319-1391),
scriitor laic, teolog, mistic
bizantin, apropiat al împăratului Ioan al VI-lea Cantacuzino, împreună cu care
s-a retras la mănăstire. În disputa
isihastă a ţinut partea monahilor din Athos, deşi a preferat să urmeze o cale
spirituală mai puţin mistică decât doctrina energiilor necreate. În timpul
studiilor la Şcoala de Filosofie din Constantinopol (1340-1350) izbucneşte
disputa palamită, dar Cabasila se arată mai interesat de viaţa socială şi
politică. Opera sa principală este ”Viaţa în Hristos”, în care expune
principiul conform căruia „unirea cu Hristos este actualizată şi
desăvârşită prin trei dintre tainele Bisericii, anume botezul , mirungerea şi
euharistia”. A fost umanist prin formaţie, dar isihast prin vocaţie şi
a ştiut să arate că îndumnezeirea şi unirea cu Hristos constituie ţinta finală
a vieţii spirituale a fiecărui creştin, şi nu doar a călugărilor retraşi
departe de lume şi de obligaţiile ei. A transfigurat elementele pozitive ale
culturii umaniste a timpului său pentru a se face doctorul unui "isihasm sacramental", ocupând în
locul Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Ortodoxe, un loc bine meritat.
***
2. „IUBIREA e una din patimile de căpetenie ale omului şi,
ca atare, va ţine de bună seamă un loc foarte mare în literatură şi poezie, dar
iubirea nu cuprinde toată viaţa, şi afară de aceasta este iubire şi iubire.
Afară de iubirea către o femeie, este iubirea către familie, IUBIREA CĂTRE
PATRIE şi, în sfârşit iubirea către omenire, iubirea idealului, sentimente
şi simpatii întinse, care din ce în ce mai mult stăpânesc viaţa afectivă a
omenirii".
Lucia
Demetrius (1910-1992),
prozatoare, poetă, traducătoare, autoare dramatică. A
fost fiica scriitorului Vasile Demetrius
coleg de clasă cu Gala Galaction. A
luat parte la ședințele cenaclului „Sburătorul” condus de Eugen Lovinescu. Și-a luat licența în litere în 1931 și în filosofie în 1932,
urmând apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București, clasa lui Ion Manolescu. Studiază Estetica la
Paris, în 1934, iar ulterior devine regizor de teatru la Teatrele din Sibiu,
Brașov și Bacău.
***
3. „SFÂNTA TRADIŢIE
ne încredinţează că întotdeauna vor exista oameni ai lui Dumnezeu, deveniţi
temple ale Duhului Sfânt, povăţuind multe suflete spre Împărăţia Cerurilor.
Este cazul şi BĂTRÂNILOR din vechime. Lor, ne plecăm cu pietate genunchii
sufletului şi ai trupului şi le suntem recunoscători până la ultima suflare".
Efrem Iosif
-
Arhimandrit contemporan, stareț, duhovnic desăvârșit.
În anul 1947 primește binecuvântarea de la duhovnicul său de a merge în Muntele
Athos, unde a devenit ucenicul Părintelui Iosif Pustnicul, care l-a tuns în
monahism în 1948, dându-i numele de Efrem. Le spunea fraților de la mănăstire
și ucenicilor: „Să aveți grijă când
sunteți fericiți, să nu vă pierdeți controlul, cu prea multe râsete, iar când
sunteți triști să nu fiți prea îngândurați, pentru a nu se vedea aceasta”.
***
P.S „Fraţilor, chiar de va cădea un om în greşeală, voi cei
duhovniceşti îndreptaţi-l pe unul ca acesta cu duhul blândeţii ţinând seama la
tine însuţi, ca să nu cazi şi tu în ispită” (Galateni 6,1).
„1001 CUGETĂRI” vol. XII,
Prof. Olimpia Mureșan, L.S.R. Maramureș,
Preot Ortodox Român Ilie
Bucur Sărmășanul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu