de Dumitru Păcuraru
Disputele
pe marginea Revoluției din decembrie ’89, certurile politice pe nenumărate
subiecte, reale și inventate, până la urmă vor fi învinse de spiritul
Crăciunului.
În ciuda
celor trei mari victorii pe care le revendică președintele țării, ne este dat
să trăim cel mai dificil sfârșit de an din decembrie 1989.
Guvernul
stă într-un picior, gata-gata să se prăbușească la cea mai mică zdruncinătură.
Principalul
partid de opoziție este tot atât de pregătit să preia guvernarea ca un bețiv
adormit într-un șanț manșa unui F16.
Avem și
o dezastruoasă situație financiară. PSD a adunat cu două mâini și a împrăștiat
cu zece. Habar nu are ce a lăsat în urmă. Incompetența unui premier luat la
întâmplare pentru că părea „neconflictuală” se răzbună.
Ce poate
fi mai rău pentru o țară decât un ministru de finanțe inconștient, alături de
un premier incompetent? Tot atât de periculoasă este încercarea unui nou
premier și a unui nou ministru de finanțe de a arăta că situația financiară a
țării este și mai dezastruoasă decât în realitate.
Desigur,
acest lucru l-a făcut guvernul PNL imediat după instalare din calcule
politico-electorale. Ludovic Orban s-a străduit să demonstreze că a moștenit un
sac gol. Ministrul de finanțe i-a venit în ajutor și a arătat că, mai mult
decât atât, PSD a lăsat un buget plin de găuri negre. Consecințele?
Devalorizarea leului și scăderea ratingului de țară.
Există o
limită peste care partidele nu ar trebui să treacă. Ce s-a câștigat din faptul
că noul guvern a anunțat că deficitul va fi de 4,6%? O victorie de moment.
Oricum PSD era căzut la pământ. De ce mai trebuia să dai cu piciorul într-un
cadavru politic? Era suficient să spui că PSD a lăsat în urmă un dezastru, fără
să dai cifre atât de amețitoare, mult exagerate.
La
asemenea provocare PSD a dat un răspuns pe măsură, avertizând că vor fi tăiate
pensiile, că se vor face disponibilizări, că nu se vor mai majora salariile
etc.
Cu
ajutorul Revoluției din decembrie 1989 unda de șoc pare să fi fost depășită.
Încep diverse manifestări prin care se marchează trecerea a 30 de ani de la
căderea lui Ceaușescu. A început la Timișoara, printr-un omagiu adus pastorului
Tokes Laszlo de însuși premierul Ungariei.
Viktor
Orban s-a deplasat la Timișoara înaintea premierului Ludovic Orban și înaintea
președintelui Klaus Iohannis. Cu alte cuvinte, a furat startul sărbătoririi Revoluției
române.
Ne rămân
suficiente zile să dezbatem, ca întotdeauna pro și contra, evenimentele din
decembrie ’89. De 30 de ani nu se poate cădea de acord dacă a fost revoluție
sau lovitură de stat. Sunt păreri diferite asupra execuției cuplului Ceaușescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu