„Rugăciunea
mamei nu are egal pe lumea asta. Este mai puternică decât rugăciunea
preotului!”
Femeile
au crescut copiii în respect față de Biserică, în frică de Dumnezeu, indiferent
de epocă, de conducere, de ideologii. Femeile, prin abnegaţia lor, prin grija
lor faţă de prunci şi faţă de viitorul familiilor lor, i-au înfrânt şi pe
Stalin, şi pe Dej, şi pe Ceauşescu…
Dictatorii
conjuncturali vor să distrugă în câţiva ani ceea ce un popor a întemeiat în
două milenii. Toate furtunile trec. Lasă răni, dar trec. De asta trebuie să fie
convins omul, românul, că dreptatea este, în final, de partea celor înţelepţi
şi a celor răbdători. Lecţia răbdării mamelor române ar trebui să fie o lecţie
pentru toată lumea, fie politician, fie intelectual, fie truditor obişnuit.
Mama îl
face pe prunc om, ea îi arată calea, ea i-l relevă pe Dumnezeu. Familia
frumoasă, închegată, înţeleaptă în comportament, este cea care dă schimbul de
mâine pentru orice societate.
Rugăciunea
mamei pentru pruncii ei este mai puternică şi mai ascultată decât chiar
rugăciunea preotului. La un părinte tot venea o femeie să plătească pentru ca
să i se întoarcă băiatul plecat de acasă, pierdut în lume… I-a zis părintele:
“Mă, ai plătit la biserici de-l poţi cântări în bani…! Mai bine roagă-te pentru
el, şi o să se întoarcă. Rugăciunea mamei nu are egal pe lumea asta”.
***
Rugăciunea mamei pentru copiii
săi
Dumnezeule,
Ziditorule al tuturor făpturilor! Adăugând milă peste milă, m-ai făcut vrednică
să fiu mamă, bunătatea Ta mi-a dăruit copii, şi îndrăznesc să spun că ei sunt
copiii Tăi, fiindcă le-ai dat fiinţă, i-ai făcut vii înzestrându-i cu suflet
nemuritor, i-ai renăscut prin botez spre viaţa cea potrivită cu voia Ta, i-ai
înfiat şi i-ai primit în sânul Bisericii Tale.
Doamne!
Păzeşte-i în har până la sfârşitul vieţii lor, învredniceşte-i să se
împărtăşească de Tainele legământului Tău, sfinţeşte-i cu adevărul Tău, ca să se
sfinţească în ei şi prin ei sfânt numele Tău! Trimite-mi ajutorul Tău haric ca
să îi cresc spre slava numelui Tău şi folosul aproapelui! Dă-mi în scopul
acesta răbdare şi putere!
Învaţă-mă
să sădesc în inima lor rădăcina adevăratei înţelepciuni – frica Ta! Luminează-i
cu lumina Înţelepciunii Tale ce cârmuieşte întreaga lume! Să Te iubească din
tot sufletul şi din tot cugetul lor, să se lipească de Tine din toată inima şi
să tremure de cuvintele Tale toată viața lor! Dăruieşte-mi pricepere să le arăt
că viaţa cea adevărată stă în păzirea poruncilor Tale, că osteneala întărită de
cucernicie aduce toată viața de aici mulţumire lipsită de tulburare, iar în
veşnicie – fericire negrăită. Descoperă-le lor înţelegerea legii Tale, ca până
la sfârşitul zilelor lor să aibă simţământul că Tu eşti pretutindeni! Sădeşte
în inima lor teama şi dezgustul de orice fărădelege, ca să fie fără de prihană
în căile lor, ca să-şi aducă aminte întotdeauna că Tu, Dumnezeule Atotbune,
păzeşti cu gelozie legea Ta şi dreptatea Ta! Ţine-i în curăţie şi în evlavie
faţă de numele Tău, încât să nu prihănească Biserica Ta prin purtarea lor, ci
să trăiască după rânduielile ei! Însufleţeşte-i cu râvna pentru învăţătura
folositoare şi fă-i în stare de toate lucrurile cele bune, ca să câştige înţelegerea
cea adevărată a cunoştinţelor de care au neapărată nevoie, ca să se lumineze cu
ştiinţa cea binefăcătoare pentru omenire.
Cerescule
Părinte! Dăruieşte-mi harul de a nu le face copiilor mei sminteală prin faptele
mele, ci a-i feri de rătăciri, de a le îndrepta greşelile, de a le înfrâna
îndărătnicia, de a-i abate de la năzuinţa spre deşertăciune şi uşurătate. Să nu
fie furaţi de gânduri nechibzuite, să nu umble după poftele inimii lor, să nu
se mândrească în cugetele lor, să nu Te uite pe Tine şi să nu uite de legea Ta,
ca fărădelegea să nu dea pierzării mintea şi sănătatea lor şi păcatele să nu le
moleşească puterile sufletulului şi ale trupului.
Judecătorule
Drept, Care îi pedepseşti pe copii pentru păcatele părinţilor până la al
treilea şi al patrulea neam! Abate această pedeapsă de la copiii mei, nu îi
bate pe ei pentru păcatele mele, ci stropeşte-i pe ei cu roua harului Tău, ca
să sporească în virtute şi în sfinţenie, să crească întru bună voirea Ta şi
întru dragostea oamenilor evlavioşi.
Părinte
al îndurărilor şi a toată milostivirea! Din dragoste de mamă, le-aş dori
copiilor mei toată îmbelşugarea bunătăţilor pământeşti, le-aş dori
binecuvântare din roua cerului şi din grăsimea pământului, însă fie cu ei
sfântă voia Ta! Rânduieşte-le soarta după bună voirea Ta, nu îi lipsi în viaţă
de pâinea cea spre fiinţă, trimite-le toate cele trebuitoare în vremelnicie
spre dobândirea veşniciei fericite, fii milostiv cu ei când vor păcătui
înaintea Ta, nu le socoti lor păcatele tinereţii şi ale neştiinţei, fă inimile
lor să se umilească atunci când se vor împotrivi călăuzirii harului Tău,
pedepseşte-i şi miluieşte-i, îndreptân-du-i la calea bineplăcută Ţie, dar fără
să-i lepezi de la faţa Ta! Primeşte cu bunăvoinţă rugăciunile lor, dăruieşte-le
reuşită în tot lucrul bun, nu abate faţa Ta de la ei în zilele necazului lor,
ca să nu-i ajungă ispite mai presus de puterile lor. Adumbreşte-i cu mila Ta,
ca să umble îngerul Tău cu ei, păzindu-i de toată nenorocirea şi calea rea.
REDACTIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu