Anul Nou la români. Tradiții

 La români, tradiţiile din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie erau numite „Îngropatul Anului”, termenul de „Revelion” apartinand timpurilor moderne.

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul cartii „Zile si mituri”, similar divinitatii, timpul se naste in fiecare an, se maturizeaza, imbatraneste si moare, pentru a renaste dupa alte 365 de zile.

Ciclul sarbatorilor de Anul Nou este unul ritualic, impartit simetric de Revelion in doua segmente: perioada dintre Craciun si miezul noptii de 31 decembrie si apoi pana la Boboteaza. In prima parte a ciclului, timpul se degradeaza: se mareste noaptea, se face din ce in ce mai frig, sporeste intunericul si, odata cu acestea, spaima oamenilor ca lumea merge spre pierzanie, ca va veni momentul cand Soarele va disparea definitiv de pe cer. Se face apoi simtit fenomenul solstitiului de iarna, cand Soarele incepe sa urce pe bolta cerului si ziua sa creasca putin cate putin, „cu cat sare cocosul pe pragul casei” sau „cu cat se misca puiul in gaoacea oului”. Prin multe obiceiuri si superstitii care exprima initial teama, dezordinea si haosul, iar, dupa miezul noptii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea si echilibrul, oamenii acorda diverse semnificatii fenomenelor naturale.

Potrivit unor superstitii, in functie de zonele etnografice, unii romani consuma in noaptea dintre ani pastrav, ca sa fie iuti si curati, dovleac, pentru stabilitate, statornicie, ori boabe de struguri, 7 sau 12, pentru comuniunea cu semenii, aceste traditii fiind vechi de sute de ani.

„Se spune ca trebuie sa mananci peste de Anul Nou ca sa fii iute ca el, tine de zona si intalnesti aceasta traditie mai ales unde este un curs de apa, cum ar fi Braila, Constanta, Galati sau Tulcea. In zona montana, se spune ca este bine sa mananci peste de Anul Nou insa este vorba de un singur soi de peste si anume pastrav. Cand gospodina pune pe masa platoul unde este pus pastravul spune: <sa fii curat ca argintul si iute ca pastravul din apa limpede de munte>. Si in Prahova exista aceasta traditie, alt peste nu se pune pe masa, numai pastrav”, a declarat pentru MEDIAFAX profesorul de istorie si etnologul Vasile Focseneanu.

Tot in noaptea dintre ani se sparge dovleac, iar acesta va arata daca familia va fi sanatoasa si cu noroc la bani. „Pe Valea Superioara a Prahovei exista ritualul celor doi dovleci. Primul se pocneste dupa ce prima ceata de colindatori vine la gospodarie si anume pe 23 decembrie, dovleacul fiind spart in spatele gospodariei. Al doilea dovleac este pocnit de pragul casei sau in fata casei in primul ceas al Anului Nou. Este un ritual care ne duce cu gandul la ceremoniile romane. Dovleacul spart in fata casei arata, daca se sparge in mai mult de trei bucati, ca va fi un an bun pentru familia respectiva. Daca semintele se imprastie va fi un an bun, cu bani. Daca semintele nu se imprastie va fi un an prost financiar. Daca este innegrit in interior sau cu mucegai, boala va bantui in familie”, a spus etnologul.

Strugurele asigura comuniunea cu cei din jur. „Dovleacul, ca si traditie de Anul Nou, este considerat o leguma sacra, consumat de Revelion, el da stabilitate, e semnul statorniciei. Boabele de struguri, sapte la numar, consumate in perioada de trecere in noul an sau 12 la numar, inseamna comuniunea intre semeni. Strugurele este si el un fruct specific zonei noastre”, a mai declarat etnologul din Breaza.

                                                                                    NapocaNews