Enoriașii nu-și închipuiau ce se va întâmpla.
Responsabilii de securitate incendiu nu găsesc nimic. Slujba reîncepe. 30 de
minute mai târziu, o a doua alarmă și un miros de fum nu lasă nicio îndoială celor prezenti : biserica
arde !
Lumea se îmbulzeste către ieșire. La baza sageții catedralei sunt vizibile flăcările.
Ajung și primii pompieri care, repede depășiți de situație, cer
întăriri. Prima echipă încearcă să intre lateral pe scări ca să studieze imaginea
incendiului și să vadă de unde să înceapă stingerea. A doua echipă intră
înăuntrul catedralei și salvează coroana de spini a lui Iisus, o duc la
Primărie care se află la 700 metri de catedrală, Această coroană e scoasă o
dată pe an în biserică pentru a fi văzută de credincioși, Sunt mobilizate 60 de
brigăzi de pompieri din Paris, căldura e mare, peste 150 grade celsius și e un
fum galben, toxic ca-n scrierile lui Dante Alighieri, pompierii își fac un plan
de acțiune, se iau imagini din avion pentru a se lua cele mai bune soluții de
intervenție. Nu se stropește cu apă de sus
pentru a nu se afecta structura catedralei. Statuile celor 12 apostoli
fuseseră luate înainte de incendiu. Focul s-a întins și datorită vântului care
sufla din spatele clădirii.
Pe malul Senei parizienii filmează și
fotografiază conștientizând catastrofa, mulți sunt cu lacrimi în ochi văzând
cum catedrala Notre Dame a luat foc, acel edificiu care a supraviețuit
nazismului să se facă scrum după 856 ani de istorie ?-era ceva incredibil !
La 19h50 vârful catedralei cu acoperișul de
plumb adică 500 de tone de lemn și 200 de tone de plumb, se prăbușesc.
Acoperișul din lemn de stejar original din secolele 12 si 13 e mistuit la
rândul său de flăcări. Echivalentul a 20 de hectare de pădure a fost folosit
pentru construcția acestuia.
Intervenția pompierilor oprește propagarea focului către turnul de nord
al catedralei. După 15 ore de la declanșare, incendiul e stins în totalitate.
Pagubele sunt incalculabile având în vedere importanța bisericii în patrimoniul
umanității : un simbol istoric uriaș !
Vârful edificiului e contruit în secolul 19
sub indicațiile arhitectului Viollet-le Duc. La începutul secolului 19,
catedrala e într-o stare jalnică. În perioada revoluției declanșată în 1789,
biserica e devastată. Statuile regilor iudei de pe fațadă sunt sfarâmate și
folosite ca material de construcție. În 1977, în urma unor lucrări de renovare,
sunt găsite întâmplător 21 din cele 28 de capete originale ale statuilor
respective. Tezaurul catedralei e jefuit iar biserica devine templu al
națiunii.
Următoarea etapă e transformarea sa în depozit de vin pentru armată.
Într-un fel, această utilizare împedică distrugerea catedralei.
Napoleon înapoiază Notre-Dame bisericii
catolice și se încoronează împărat în 1804. Pentru ocazie, biserica e zugrăvită
în alb și decorată în stil templu greco-roman.
După restaurarea monarhei, edificiul religios biserica e într-o stare jalnică. Se
intenționează chiar demolarea sa. Salvarea vine din partea marelui romantic
Victor Hugo, mare pasionat de istorie veche. Romanul său, Notre Dame de Paris,
are un succes răsunător și readuce în atenția opiniei publice, importanța
catedralei pentru patrimoniul istoric.
Catolici, laici si monarhiști se mobilizează pentru salvarea sa. Statul
va debloca o parte din fondurile necesare restaurării. Romanul lui Hugo apare în 1831 iar lucrările
se vor întinde pe perioada 1845- 1864, cu întreruperi cauzate de lipsa de bani.
Eugene Viollet-le-Duc va da catedralei forma
sa actuală. Decorațiunile exterioare sunt reconstituite minuțios. Aproape 200
de statui sunt fabricate și instalate. Pe fațadă, monstrii din înălțime sunt
invenții ale arhitectului. Vârful catedralei împreună cu statuile provin tot
din secolul 19.
De fapt, marea reușită în renovarea edificiului o constituie partea
sculpturală exterioară.
Nu e prima dată când biserica e modificată.
Prima piatra e pusă, conform traditței, de către papa Alexandru al III lea în
prezența regelui Luis VIII. Pe locul ales exista deja o biserică în stil
romanic și înaintea ei se afla un templu
închinat lui Jupiter. În secolul 19 e
descoperită sub podeaua bisericii o coloana votivă dedicată lui Jupiter din
vremea împăratului Tiberiu.
Construcția catedralei se întinde de-a lungul a două secole. Ulterior
sunt făcute modificări și amenajări. Unele elemente originale( jubar,
gargouile, vitralii) sunt distruse și refăcute în funcție de gusturile
artistice ale diferitelor epoci.
În incendiu turla cade în catedrală unde era
corul și altarul iar orga rămâne intactă ; după acest incident a început
lupta cu flăcările care a durat
aproximativ șapte ore, pompierii sunt considerați eroi, ei și-au făcut doar
datoria.
Cauzele incendiului
O alta teorie este cea a atacului terorist, însă dovezile lipsesc.
Trebuie menționat că în ciuda normelor de securitate pentru clădirile
vechi, în clopotnița care s-a surpat au fost instalate clopote electrificate
care au sunat la ora 18 cu 20 de minute înainte de declanșarea primei alarme. Pe deasupra, regulile
anti-incendiu nu au fost respectate de către direcția patrimoniului. Un punct de securitate 24h din 24 cu doi
agenti plătiți de către stat trebuia să supravegheze enormul șantier de
renovare. Pompierii sunt informați la 35 de minute după declanșarea primei
alarme și se pare că unele reguli anti-incendiu pe santier au fost încălcate (
ex chiștoace de țigari găsite de pompieri).
Acum biserica Notre Dame este în renovare,
s-au alocat fonduri de la stat, dar și de la persoane particulare ; de
fapt chiar în perioada când s-a întâmplat incidentul era în renovare-acest
edificiu de patrimoniu.
S-a organizat o campanie națională de
strângere de fonduri, iar președintele Emmanuel Macron a promis că lăcașul de
cult va fi reconstruit în cinci ani ; s-au strâns déjà 800 de milioane de
euro de la mari companii franceze pentru lucrările necesare catedralei simbol a
Parisului.
OLIMPIA MUREȘAN-, membră Asociaţia Scriitorilor Baia Mare, Maramureș
Din ciclul „Să cunoaștem Parisul”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu