"Nu
pot ocupa o functie didactica, didactica auxiliara sau o functie de conducere,
de indrumare si de control persoanele condamnate penal definitiv la pedepse
privative de libertate pentru infractiuni savarșite cu intentie, pana la
intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii.
Nu pot ocupa o functie didactica, didactica
auxiliara sau de cercetare persoanele: condamnate penal definitiv la pedepse
privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la
intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii”, prevede
proiectul de lege pentru modificarea Legii Educatiei.
In expunerea de motive este prezentat faptul
ca profesorii condamnati penal nu mai au
legitimitatea sa mai formeze elevii și studentii, in contextul in care “ei
inșiși s-au indepartat prin comportamentele lor, de la acele valori esentiale
intr-o societate”.
EXPUNERE DE MOTIVE
Sistemul de invatamant din Romania se
fundamenteaza pe o serie de valori si principii care caracterizeaza actul
educational. Art. 2 din Legea educatiei nationale 1/2011 face referire la dezideratele școlii romanești reprezentate de
formarea infrastructurii mentale a societatii romanesti, dezvoltarea libera,
integrala si armonioasa a individualitatii umane, formarea personalitatii
autonome, asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea
si dezvoltarea personala. Este fara echivoc ca functia formativa reprezinta un
element de esenta sistemului de invatamant. Aceasta functie formativa se
realizeaza prin intermediul cadrelor didactice care au rolul de a forma
tinerele generatii in spiritul valorilor fundamentale ale societatii romanesti.
Or, insușirea valorilor de catre tineri presupune, in primul rand, ca
profesorii sa dea un exemplu de buna-practica in ceea ce priveste practicarea
acelor valori. in momentul in care un cadru didactic incalca o valoare ocrotita
de lege, este de la sine inteles ca mesajul pe care acesta il transmite
elevului sau studentului se indeparteaza de la dezideratele sistemului de
invatamant. Din aceasta perspectiva, prezenta initiativa
legislativa vine in sprijinul ocrotirii valorilor invatamantului romanesc, prin
sanctionarea comportamentelor cadrelor didactice care incalca normele de
conduita din materie penala, adica acele norme care incrimineaza cele mai grave
fapte care aduc atingere societatii.
TEMEI CONSTITUTIONAL ȘI JURIDIC
Oportunitatea acestei masuri legislative este
un drept exclusiv al Legiuitorului care, in conformitate cu Decizia 304/2017 a
Curtii Constitutionale, este liber sa opteze intre instituirea unei interdictii
cu caracter general — lipsa oricarei condamnari penale, (...), si instituirea
unei interdictii speciale, circumscrisa unei sfere limitate de condamnari
penale pe criterii precum natura infractiunilor savarșite, latura subiectiva,
pedeapsa aplicata etc”.
Sistemul de invatamant, fiind un spatiu al
formarii generatiilor tinere, trebuie protejat, prin limitarea accesului
cadrelor didactice care au fost condamnate penal definitiv la pedepse.
SITUATIA DE FAPT. MOTIVELE CARE JUSTIFICA
OPORTUNITATEA PREZENTEI MASURI LEGISLATIVE
In Romania, apar periodic in spatiul public
informatii cu privire la acte de violenta sau comportamente abuzive ale
anumitor cadre didactice fata de elevi/studenti. Totodata, in presa au fost
prezentate situatii in care cadre didactice universitare care au suferit
condamnari penale cu privire la infractiuni savarșite cu intentie au continuat
sa predea in comunitatile academice.
Cu titlu
de exemplu, in judetul Bistrita-Nasaud, la inceputul anului scolar 2019-2020,
au aparut in spatiul public informatii cu privire la cazul unui cadru didactic
care, in ciuda multiplelor condamnari penale sufente, a continuat sa
recidiveze, lovind și agresand elevii. Profesorul de educatie fizica si sport
la scoala gimnaziala „Enea Grapini” din comuna Șant, judetul Bistrita-Nasaud a
comis infractiunea de purtare abuziva fata de elevii unitatii școlare,
punandu-le in pericol integritatea fizica si psihica. Comportamentul abuziv
este evidentiat si de antecedentele de natura penala savarșite cu intentie inca
din anul 2015. Mai mult, la momentul de fata, același profesor este cercetat
intr-un nou dosar de pe rolul Judecatoriei Nasaud pentru comiterea aceleiasi
fapte penale.
In
septembrie 2019, 13 cadre didactice ale Liceului Tehnologic „loan lonescu de la
Brad” din judetul Neamt au fost condamnate penal in prima instanta pentru
savarșirea infractiunii pentru fals intelectual in inscrisuri oficiale, dupa ce
au falsificat cataloagele pentru a-si pastra catedra.
Tot cu
titlu de exemplu, in invatamantul superior, doar in anul 2019, au aparut
situatii dificil de rezolvat atat la Universitatea din București, cat și la
Universitatea Ovidius din Constanta cu privire la situatia unor cadre didactice
condamnate penal la pedepse privative de libertate cu suspendarea executarii
pedepsei, pentru infractiuni savarsite cu intentie.
Intrebarea
care se pune inevitabil este: Care mai este legitimitatea acestor persoane sa
mai formeze elevii și studentii in contextul in care, ei inșiși, s-au
indepartat prin comportamentele lor de la acele valori esentiale intr-o
societate?
EXPLICATII DE ORDIN JURIDIC CU PRIVIRE LA
FORMA ALEASA DE REGLEMENTARE,PRIN RAPORTARE LA LEGISLATIA DIN MATERIA PENALA
Interdictia
propusa pin prezenta initiativa legislativa tine cont de jurisprudenta Curtii Constitutionale
in ceea ce priveste oportunitatea unei astfel de masuri, precum si de
reglementarile de drept comun in materie penala”. Astfel, prin Decizia 304 din
4 mai 2017, Curtea Constitutionala a retinut ca „ori de cate ori apreciaza
oportun, in functie de materia normata, legiuitorul poate conferi condamnarii
penale efecte juridice care excedeaza sanctiunea penala, reglementand
decaderi,_interdictii sau _incapacitati care _rezulta din condamnare.” Din
aceasta perspectiva, |consideram ca initiativa legislativa respecta cadrul
constitutional si jurisprudenta Curtii Constitutionale, instituind o serie de
conditii care odata indeplinite cumulativ atrag interdictia unui cadru didactic
de a mai desfașura activitati in sistemul public de invatamant. Consideram
oportuna o astfel de masura, tinand cont de necesitatea ocrotirii valorilor
sociale care caracterizeaza sistemul de invatamant, prin impunerea unor
standarde de conduita necesare exercitarii profesiei de cadru didactic.
Conditiile cumulative care atrag interdictia
propusa sunt: (i) sa existe o condamnare penala | definitiva, (ii) sanctiunea
sa fie reprezentata de o pedeapsa privativa de libertate, (iii) sa se fi
|retinut de catre organele judiciare faptul ca infractiunea a fost savarsita cu
forma de vinovatie a intentiei, (iv) interdictia de a mai activa in sistemul de
invatamant preuniversitar și universitar sa subziste pana la intervenirea unei
situatii care inlatura consecintele condamnarii.
(i) sa existe o condamnare penala definitiva.
Aceasta conditie prevede ca interdictia este incidenta cu privire la un cadru
didactic numai in masura in care exista o hotarare de condamnare penala
definitiva. Pana la ramanerea definitiva a hotararii penale, in conformitate cu
principiile europene și nationale din materia dreptului penal,
suspectul/inculpatul se bucura de o prezumtie de nevinovatie.
(i)
sanctiunea sa fie reprezentata o pedeapsa privativa de libertate care presupune
lipsirea de libertate a infractorului pe
timp determinat ori perpetuu”. Astfel, atata timp cat hotararea penala
definitiva are ca obiect condamnarea la o pedeapsa privativa de libertate,
indiferent de modalitatea de individualizare concreta a executarii pedepsei (
suspendare executarii pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei), interdictia se va
activa si va fi incidenta.
(iii) sa
se fi retinut de catre organele judiciare faptul ca infractiunea a fost
savarsita cu forma de vinovatie a intentiei. Este esential ca forma de
vinovatie cu care s-a savarșit infractiunea sa fie intentia, retinandu-se atat
modalitatea intentiei directe, cat si cea a intentiei indirecte. Conform art.
16,
alin. (3): Fapta este savarsita cu intentie cand faptuitorul: (a)prevede
rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte;
(b)prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta
posibilitatea producerii lui. A contrario, interdictia nu va opera in situatia
retinerii formei de vinovatie a culpei.
(iv)
interdictia de a mai activa in sistemul de invatamant preuniversitar și
universitar sa subziste pana la intervenirea unei situatii care inlatura
consecintele condamnarii. tinand cont de faptul ca pedeapsa este un mijloc de
reeducare, este de prisos a se mentiona ca odata cu intervenirea unei situatii
care inlatura consecintele condamnarii (reabilitare, amnistie, gratiere etc.)
interdictia se va stinge.
Interdictia va viza accederea in urmatoarele
functii din sistemul public de invatamant: e in invatamantul preuniversitar:
functie didactica, functie didactica auxiliara, functie de conducere, de
indrumare si de control;
e in
invatamantul universitar: functie didactica, functie didactica auxiliara,
functie didactica cercetare;
CONCLUZII
Este esential de inteles faptul ca valorile
din invatamant pot deveni realitati sociale numai in masura in care acestea
sunt practicate și asumate de cadrele didactice. Or, o conduita in totala
antiteza cu standardele pe care le impune o functie didactica, trebuie sa
atraga de la sine interdictia unei persoane de a mai desfașura activitati in
sistemul de invatamant.
Aceasta interdictie reprezinta o garantie cu
privire la conduita cadrelor didactice, insa se impun o serie de masuri
conjugate care sa ateste ca un cadru didactic, atat la momentul angajarii in
sistemul de invatamant, cat si pe tot parcursul carierei didactice se bucura de
o inalta conduita, iar modul in care acesta se raporteaza la elevi sau studenti
coincide cu standardele impuse la nivel principial de legislatia in vigoare.
Proiectul de lege se afla, momentan, in
dezbatere. Pentru a fi adoptat, acesta trebuie sa fie votat de parlamentari,
legea sa fie promulgata de Presedinte si sa fie publicata in Monitorul Oficial.
Autor: Laura Galescu
Sursa: Portal Invatamant
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu