(din volumul TĂCEREA DIN LACRIMĂ, aflat în pregătire)
VOR RODI SĂRUTĂRILE UNUI PUSTIU …
Pășesc sfios
alăturat unui foșnet de vânt
pentru a prinde rouă dintr-un apus
naivitatea copilăriei mă ține pământean
peste întinsele deșerturi ale iubirii înzăpezite …
Azi vor înflori macii
sub privile unui răsărit de curcubeu
pe lacul înghețat al rememorării
va pătrunde umbra unui sărut fără pretenția sincerități
Poate doar două lacrimi
își vor uni destinul într-o visare
pe talpa casei
vor înflori palide lumini …
Pustiul dintre două sărutări
va rodi - în adiere pe străzile singurătății
doar cucul din înălțimea nucului bătrân
își va aminti de primii fiori
consumați în dimineți pierdute
la umbra sălciilor …
Fiorii se vor naște a doua oară
înflorind sub aripa de lumină
singurul loc în care lacul albastru
va călca în strat de amintire
în fața nemuririi
și vor înverzi tăcerile răstignite
dintr-un cuib de rouă
odihna veșniciei strălucește
dincolo de poartă de lumină …
Azi, sărutările unui pustiu vor rodi ...
VASILE BELE
Chiuzbaia, 12 mai 20212
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu