Va fi ţinut seama Vladimir Putin de Ziua polindromului 22-02 2022 când a planificat războiul-fulger, Blitzkrieg-ul rusesc, de ocupare a unei porţiuni din Ucraina? Planificat să izbucnească la ora 22 de ziua polindromului, 22 februarie 2022, războiul rămâne război, indiferent în ce cuvinte este îmbrăcat.
Intervenţia rusă în spaţiul revenit Ucrainei după dezmembrarea URSS readuce în actualitate vechea şi veşnica problemă a graniţelor. Istoria omenirii este mai mult istoria războaielor, a cuceririlor teritoriale, decât istoria civilizaţiei şi culturii umane.
Prinşi în iureşul unor serii de crize care abia pot fi înregistrate şi explicate, actualilor lideri ai lumii le este dat să fie eroii declanşării unui nou tip de război. Pandemia de covid-19 pare să pălească în faţa noii provocări la care supune planeta noul ţar de la Moskova. Vladimir Putin repune pe tapet, redeschide vechi răni apărute la confluenţa Estului cu Vestul, care au făcut din secolul 20 cel mai sângeros secol din istorie.
Marea, Mama Rusia, ciumă pentru popoarele neruse din fostul URSS, se trezeşte la viaţă. Populaţia unei ţări care cândva a fost imperiu, nu scapă niciodată de resentimente, rămâne prizoniera nostalgiei după un trecut glorios.
Democraţia de tip occidental trece printr-o nouă încercare, una care-şi poate pune amprenta pe întreg secolul 21. S-a vorbit în aceste zile tensionate de masarea unor trupe şi armament greu la graniţa de vest a Ucrainei, dar şi de reinstalarea unui nou război rece. Numai că războiul rece presupune o nouă cursă a înarmărilor. Se află lumea în pragul unui nou război? Se vorbeşte despre un posibil şi nesfârşit război hibrid în care atacurile cibernetice vor ocupa un loc central. Nu este exclus ca pandemiei de covid să i se rezerve un loc în acest război la care încă nu i s-a găsit un nume. Până la izbucnirea celui de-al doilea război mondial nu exista primul război mondial, primei conflagraţii mondiale i se spunea pur şi simplu Marele Război.
Multă lume se întreabă de ce Federaţia Rusă, după dezmembrarea URSS, nu a urmat calea unei democraţii şi a unei forme statale de tip SUA sau Uniunea Europeană.
În fond, totul se reduce la întrebarea: De ce Rusia nu poate fi o democraţie? Tradiţie, obiceiuri, mentalităţi, stare economică. Interesant este că nu există diferenţe fundamentale, de calitate, între culturi. Rusia a dat lumii o mare cultură. Nu însă şi modele de organizare a vieţii sociale şi politice. Aşa cum, din păcate, nici România nu a dezvoltat un model de organizare a statului demn de a fi urmat de alte popoare.
Un Brâncuşi a revoluţionat arta universală pornind de la o civilizaţie românească, iar România nu reuşeşte nici măcar să respecte standardele impuse de Uniunea Europeană.
Printre ultimii care sunt şocaţi de decizia preşedintelui Putin de a atenta la suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, ar trebui să se afle şi românii.
Democraţia pe care o edificăm noi, în România, încă scârţâie. Cu toate acestea apartenenţa la NATO ne conferă un statut egal cu al ţărilor cu democraţie consolidată. Se poate spune, în noua conjunctură internaţională, că apartenenţa la NATO devine mai importantă decât intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană. Deci nu trebuie să fim atât de necruţători, atât de exigenţi şi nemulţumiţi, faţă de locul şi poziţia noastră în concernul naţiunilor civilizate, a ţărilor decise să meargă pe calea democraţiei.
Unde se află sămânţa războiului în conflictul dintre Rusia şi Ucraina? Declararea independenţei celor două regiuni din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, pune ţările din blocul NATO în mare dificultate. Dacă Ucraina încearcă să-şi apere teritoriile prin forţa armată, se va spune că a atacat două state independente, iar Rusia are tot dreptul să intervină. Vladimir Putin a jucat o carte mare, de mare om politic. Rusia doar a recunoscut independenţa celor două noi state, iar acest lucru pune în dificultate în primul rând poziţia SUA. Ce va urma? De aici înainte vom auzi foarte des cele două nume de state „independente”, Doneţk şi Lugansk, şi de aici lumea intră într-o nouă fază istorică.
Autor: Dumitru
Păcuraru
Sursa: Informaţia
zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu