Bisericile ortodoxe române din Ucraina ies treptat de sub jurisdicția Bisericii ruse și privesc cu speranță spre B.O.R.!

 

Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu, a luat decizia finală de a oferi un act (tomos) în 2018 care atestă autocefalia bisericii ortodoxe din Ucraina față de Rusia. Patriarhia Constantinopolului și a Moscovei sunt într-o dispută mai veche privind jurisdicția asupra Ucrainei. Moscova susținea că a primit cu titlu definitiv jurisdicția de la Constantinopol în secolul 17, pe când patriarhul Bartolomeu susține că această jurisdicție a fost dată cu titlu temporar și poate fi oricând ridicată. Practic, actul de emancipare al bisericii Ucrainei ar avea două părți. O parte prin care se retrage jurisdicția Moscovei și o a doua parte prin care se recunoaște Ucrainei autocefalia, adică rangul egal între bisericile ortodoxe. Ucrainenii au ales în mare parte să treacă de partea noii Biserici Ortodoxe Ucrainene independente, care nu ascultă de Moscova. Odată cu atacul armatei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, falia dintre ortodocșii din Ucraina s-a acutizat până la ruperi și conflicte.

În acest moment istoric bisericile ortodoxe din localitățile românești din Ucraina, care încă aparțin de Patriarhia Moscovei, se gândesc și decid să renunțe la ascultarea de Patriarhul Kirill. Românii ortodocși din Transcarpatia, Bucovina de nord și Bugeac, după legile educației și religioase din 2017 au fost persecutați. S-au interzis școli în limba română, iar preoților din localitățile cu populație majoritară românească li s-au interzis să oficieze Liturghia și să predice în limba română. Se cunosc destule cazuri când agenții securității locale au intrat peste preoții ortodocși români și au proliferat amenințări sau presiuni asupra clericilor ca să oficieze slujba în ucraineană, nu în limba română, deși majoritatea locuitorilor din localitate erau români. Însă începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a obligat Bisericile ortodoxe române să treacă printr-un moment de cotitură și să ia o decizie. O parte din ierarhii ortodocși din Rep. Moldova și Ucraina, care țin de Patriarhia rusă, au semnat un apel către Patriarhul Kirill ca să ceară lui Putin să înceteze războiul Moscovei împotriva Kievului. În cea mai mare comună din Ucraina, Slatina/Solotvino (Maramureșul isotric/Transcarpatia), toate comunitățile ortodoxe au ieșit de sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei. Românii ortodocși din Ucraina, care au fost persecutați legislativ, lingvistic și politic, acționează acum pentru ruperea de Biserica rusă, ce ține Moscova. Decizia relevantă a fost luată în cadrul unei reuniuni a reprezentanților comunităților religioase ale Bisericilor Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei. Majoritatea acestor biserici par a fi frecventate de etnici români, ele fiind localizate în Transcarpatia (Maramureșul de Nord). Astfel, comunitățile Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Slatina, Bisericii din Apșa de Jos cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel au decis să părăsească jurisdicția Patriarhiei Moscovei. La fel și comunitatea ortodoxă din satul Strâmtura cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci, Biserica cu hramul Nașterea Maicii Domnului din satul Apă de Mijloc, Biserica cu hramul Înălțarea Domnului din satul Topcina, Biserica cu hramul Acoperământul Maicii Domnului din Slatina.

Consider că a sosit momentul istoric ca Bisericile ortodoxe din localitățile române din Maramureșul istoric, dincolo de Tisa, Bucovina de nord și Bugeac să organizeze un sinod local, în care să hotărească ruperea de Patriarhia Moscovei și să voteze, după încheierea războiului, pentru a intra sub autocefalia Bisericii Ortodoxe Române și sub ascultarea Patriarhului Daniel, pentru a-și asigura sprijinul în vederea păstrării credinței ortodoxe și a limbii române într-un moment istoric dificil marcat de război, nedreptăți și represiune. Apartenența de Patriarhia română va asigura pacea, rugăciunea și bunul mers în comuniune a locuitorilor din localitățile românești din Transcarpatia, Bucovina de nord și Bugeac și o mai bună conlucrare cu autoritățile din Ucraina, care trebuie să-și revizuiască politica educațională și religioasă pentru protejarea libertăților și drepturilor minorităților, conform normelor Uniunii Europene. Bisericile române din Ucraina au nevoie de sprijinul permanent al Sfântului Sinod al BOR, pentru a-și păstra credința, tradițiile și limba. În ultima lună, BOR a dovedit că este cea mai importantă instituție din statul român care a oferit cel mai consistent ajutor refugiaților ucraineni, dar și care a trimis cele mai multe transporturi cu ajutoare umanitare, dincolo de graniță, în Ucraina.

Ionuț Țene